Triajul medical și protocoalele standardizate de intervenție reprezintă instrumentele metodologice prin care sistemul de urgență transformă haosul aparent al unei situații critice în răspuns organizat, eficient și eficace. Triajul, conceput inițial în timpul Războaielor Napoleoniene de chirurgul francez Dominique Jean Larrey pentru a prioritiza tratamentul soldaților răniți, este astăzi un proces sistematic prin care medicii și asistenții medicali evaluează rapid gravitatea cazurilor și stabilesc ordinea intervențiilor. În Unitățile de Primire a Urgențelor (UPU) românești se aplică sistemul de triaj la cinci niveluri, conform standardelor europene Manchester Triage System (MTS) sau Emergency Severity Index (ESI), adoptate pe scară largă în Europa. La nivelul terenului, protocoalele standardizate de cod roșu (politraumatisme), cod albastru (stop cardiorespirator), cod galben (AVC), cod roz (urgențe obstetricale) și cod portocaliu (mari arși) orientează intervențiile rapide ale SMURD și ale serviciilor de ambulanță. Articolul de față oferă o trecere în revistă a acestor componente.
(a) SISTEMUL DE TRIAJ
Sistem de triaj utilizat în UPU
5 niveluri (MTS sau ESI)
Nivel 1 - urgență imediată
Evaluare în 0 minute (resuscitare)
Nivel 2 - urgență
Evaluare în maxim 10 minute
Nivel 3 - urgență medie
Evaluare în maxim 30 de minute
Nivel 4 - urgență relativă
Evaluare în maxim 60 de minute
Nivel 5 - consultație
Evaluare în maxim 120 de minute
Cod roșu
Politraumatism cu risc vital
Cod albastru
Stop cardiorespirator
Cod galben
Accident vascular cerebral (Stroke Alert)
Cod portocaliu
Mari arși (peste 20% suprafață)
Cod roz
Urgențe obstetricale severe
Protocol STEMI
Infarct miocardic acut cu supradenivelare ST
Protocol Stroke Alert
AVC ischemic în primele ore (timp = creier)
Cadru european
European Resuscitation Council (ERC)
Conceptul modern de triaj medical a evoluat substanțial pe parcursul secolului XX. Sistemul START (Simple Triage and Rapid Treatment), dezvoltat în Statele Unite în anii 1980 pentru situații cu victime multiple, a oferit primul cadru sistematic pentru triajul la fața locului. Pentru triajul intraspitalicesc în UPU, sistemele moderne (Australian Triage Scale, Canadian Triage and Acuity Scale, Manchester Triage System, Emergency Severity Index) au standardizat criteriile de evaluare și au permis compararea performanței între spitale diferite. Manchester Triage System (MTS), dezvoltat la Spitalul Royal Manchester în 1996 și adoptat pe scară largă în Europa, este una dintre cele mai folosite metode în România.
Aplicarea MTS în UPU-urile românești urmează un protocol standardizat. La sosirea pacientului, asistentul medical de triaj (cu pregătire specifică pentru această poziție) realizează o evaluare rapidă (de aproximativ 2-5 minute) care cuprinde anamneza scurtă (motivul prezentării, debutul simptomelor, antecedente medicale relevante), examinarea fizică inițială (semne vitale: tensiune arterială, puls, frecvență respiratorie, temperatură, saturație în oxigen), plus aplicarea diagramelor de decizie MTS. Pe baza acestor informații, pacientul primește un nivel de prioritate (1-5) și culoarea corespunzătoare (roșu, portocaliu, galben, verde, albastru), care determină timpul maxim de așteptare pentru evaluarea medicală.
Sistemul Emergency Severity Index (ESI), dezvoltat în Statele Unite la finalul anilor 1990 și adoptat parțial în România, oferă o abordare alternativă centrată pe stabilitatea pacientului și pe necesarul de resurse pentru gestionarea cazului. Criterii precum existența unei amenințări imediate de viață, riscul de deteriorare în următoarele ore, numărul de resurse anticipate (analize, imagistică, interconsultații), plus semnele vitale, sunt integrate într-un algoritm decizional. Indiferent de sistemul utilizat, scopul triajului este similar: maximizarea utilizării resurselor limitate ale UPU pentru cel mai mare beneficiu populațional și asigurarea că pacienții cu probleme grave primesc evaluare promptă, indiferent de momentul prezentării.
(b) CODURILE DE INTERVENȚIE
Cod roșu - politraumatism
Codul roșu, dedicat politraumatismelor și urgențelor cu risc vital imediat, mobilizează cel mai amplu răspuns. La fața locului, codul roșu activează simultan echipajul SMURD cu medic de urgență, autospeciala de descarcerare cu pompieri specializați, plus echipajul Inspectoratului Județean pentru Situații de Urgență dacă există victime multiple. Pre-anunțarea spitalului de destinație (Trauma Center desemnat) permite pregătirea sălii de operație, mobilizarea echipei multidisciplinare (chirurg, ortoped, neurochirurg, anestezist, radiolog) și pregătirea sângelui pentru transfuzii. Spitalele de tip Trauma Center Level 1 (precum Floreasca București, SCJU Cluj, SJU Iași, SJU Timișoara, SJU Mureș) au capacitatea de a primi simultan multiple cazuri politraumatice și de a opera în paralel în mai multe săli de operație.
Cod albastru - stop cardiorespirator
Codul albastru, pentru stop cardiorespirator, presupune intervenție imediată cu resuscitare cardio-respiratorie avansată. Protocoalele aplicate urmează ghidurile European Resuscitation Council (ERC), actualizate la fiecare cinci ani și adoptate prompt în România prin Societatea Română de Anestezie și Terapie Intensivă (SRATI). Componentele cuprind compresiile toracice efective (cu rata de 100-120 pe minut și adâncime de 5-6 cm), ventilația cu mască și balon sau prin intubație orotraheală, defibrilarea pentru ritmurile sectabile (fibrilație ventriculară, tahicardie ventriculară fără puls), administrarea medicamentelor de resuscitare (adrenalină la fiecare 3-5 minute, amiodaronă pentru aritmiile sectabile rezistente). Defibrilatoarele automate externe (DAE), instalate în multe spații publice (mall-uri, aeroporturi, instituții publice, săli de sport), permit primii intervenți să aplice defibrilarea înainte de sosirea ambulanței.
Cod galben - AVC (Stroke Alert)
Codul galben, pentru accidentele vasculare cerebrale, activează protocolul Stroke Alert care permite tratamente specifice în fereastra terapeutică critică. Pentru AVC ischemic (cauzat de obstrucția unei artere cerebrale), tratamentul cu tromboliză intravenoasă cu alteplază (rt-PA) este eficient în primele 4-5 ore de la debutul simptomelor, iar trombectomia mecanică (extracția mecanică a cheagului prin cateterism cerebral) poate fi efectuată chiar până la 24 de ore în cazuri selectate. Protocoalele standardizate prevăd transportul direct la spitale cu capacitate de tromboliză (Stroke Units) sau cu capacitate de trombectomie mecanică (Comprehensive Stroke Centers). Spitalele Floreasca, Bagdasar-Arseni, SUUB și SCJU Cluj sunt centre principale pentru trombectomia mecanică în România.
Cod portocaliu - mari arși
Codul portocaliu, pentru mari arși (suprafață arsă peste 20 la sută din corp sau arsuri cu localizări critice), activează transportul rapid către centre specializate. Cele patru centre majore pentru mari arși din România sunt: Spitalul Clinic de Urgență București Floreasca (cu secție Mari Arși cu peste 30 de paturi), Spitalul Bagdasar-Arseni (cu secție pentru cazurile complexe cu leziuni asociate), Centrul pentru Mari Arși de la Timișoara (finalizat în 2026 sub coordonarea profesorului Dorel Săndesc), plus Spitalul Județean Iași (cu secție regională pentru Moldova). Cooperarea cu Banca Mondială, materializată prin vizita vicepreședintei Antonella Bassani în 2025, a sprijinit dezvoltarea Centrului pentru Mari Arși Timișoara. Pentru cazurile foarte grave sau cu particularități tehnice (precum arsurile prin energie electrică de înaltă tensiune), transferul către centre europene specializate (precum Universitatea Pirogov din Bulgaria pentru anumite cazuri) este una dintre opțiunile disponibile.
Cod roz - urgențe obstetricale
Codul roz, pentru urgențele obstetricale severe (hemoragie peripartum, ruptură uterină, eclampsie severă, prolaps de cordon, distocie de umăr), activează maternitatea de nivel III cea mai apropiată. Cele aproximativ 15 maternități de nivel III din România sunt distribuite strategic: Institutul Național Alessandrescu-Rusescu și Maternitatea Filantropia în București, Cuza Vodă în Iași, Maternitatea Bega în Timișoara, plus altele în Cluj-Napoca, Constanța, Târgu Mureș, Craiova. Cooperarea cu Comisia Națională de Specialitate pentru Obstetrică-Ginecologie din Ministerul Sănătății și cu Comisia Națională de Specialitate pentru Neonatologie asigură actualizarea continuă a protocoalelor conform standardelor europene.
Cod verde și protocoale speciale
Codul verde, pentru cazurile de complexitate moderată care pot fi gestionate prin transport medicalizat standard, completează seria principalelor coduri. La acestea se adaugă protocoalele specifice pentru intoxicații (cu cooperarea Centrului de Informare Toxicologică al Spitalului Floreasca), pentru urgențele psihiatrice (cu protocoale de transport în siguranță către secțiile de psihiatrie de urgență), plus pentru pacienții cu agenți contagioși cu transmitere prin aer (precum tuberculoză multidrog-rezistentă, COVID-19 forme severe), care necesită transport cu echipaj protejat. Cooperarea cu Direcțiile de Sănătate Publică Județene asigură coordonarea pentru cazurile cu impact epidemiologic.
(c) PROTOCOLUL STEMI
Door-to-balloon time
Protocolul STEMI (ST Elevation Myocardial Infarction), dedicat infarctului miocardic acut cu supradenivelare ST, este una dintre cele mai impresionante realizări ale sistemului românesc de urgență. Conform recomandărilor European Society of Cardiology, pacientul cu STEMI trebuie să beneficieze de angioplastie primară cu implantare de stent în primele 90 de minute de la primul contact medical (regula door-to-balloon time). În România, programul național STEMI, derulat din 2007 sub coordonarea profesorului Dr. Carmen Ginghină de la Institutul Inimii C.C. Iliescu, a creat o rețea de centre de cardiologie intervențională disponibile 24/7 pentru cazurile de STEMI.
Rețeaua centrelor STEMI
Centrele românești cu program STEMI 24/7 cumulează aproximativ 35-40 de unități, distribuite în spitalele strategice, județene și în câteva spitale private mari. Institutul Inimii C.C. Iliescu, Spitalul Floreasca, SUUB, Spitalul Elias în București, Institutul Inimii Stăncioiu Cluj-Napoca, Institutul Cardiovascular Iași, plus centrele de cardiologie intervențională ale spitalelor județene din Timișoara, Mureș, Constanța, Brașov, Sibiu, Craiova reprezintă coloana programului. Identificarea pacientului cu STEMI prin electrocardiograma transmisă electronic de echipajul SMURD, plus pre-anunțarea centrului receptor, permite reducerea timpilor de intervenție și salvarea de țesut miocardic.
Rezultatele programului
Rezultatele programului sunt remarcabile. Mortalitatea prin infarct miocardic acut a scăzut semnificativ de la introducerea sistemului în 2007, iar prognosticul funcțional al pacienților s-a îmbunătățit substanțial. Cooperarea cu Societatea Română de Cardiologie, cu European Society of Cardiology (ESC) și cu rețelele europene de cardiologi (precum European Association of Percutaneous Cardiovascular Interventions, EAPCI), asigură armonizarea continuă a practicilor. Investițiile prin PNRR pentru modernizarea laboratoarelor de cateterism cardiac și pentru achiziția de stenturi de ultimă generație consolidează această infrastructură.
(d) PROGRAME DE PREGĂTIRE
Cursuri ALS, PALS, ATLS
Programele de pregătire pentru protocoalele de urgență sunt obligatorii pentru tot personalul implicat. Cursurile Advanced Life Support (ALS), Pediatric Advanced Life Support (PALS), Advanced Trauma Life Support (ATLS), International Trauma Life Support (ITLS), plus cursurile dedicate (Stroke Code, Cardiac Arrest, Major Hemorrhage) sunt organizate periodic prin Centrul Național de Pregătire pentru Situații de Urgență de la Ciolpani, prin Asociația Națională de Resuscitare Cardio-Respiratorie (filiala românească a European Resuscitation Council), plus prin centrele universitare de medicină de urgență. Certificarea trebuie reînnoită periodic (la fiecare 2-3 ani), iar simulările pe manechine de înaltă fidelitate permit practicarea repetată a scenariilor complexe.
Cooperare cu universitățile
Cooperarea cu universitățile medicale (UMF Carol Davila, UMF Iuliu Hațieganu, UMF Grigore T. Popa, UMF Victor Babeș, UMF George Emil Palade, UMF Craiova) asigură integrarea cursurilor de medicină de urgență în curriculum-ul de bază al studenților la medicină. Programele de rezidențiat în specialitatea Medicina de Urgență, plus competențele specifice acordate medicilor din alte specialități (interniștii, cardiologii, chirurgii, anesteziștii care lucrează în UPU), formează corpul de specialiști capabili să aplice protocoalele complexe. Cooperarea cu Asociația Europeană pentru Medicina de Urgență (EUSEM), prin congresele anuale și prin schimbul de bune practici, asigură actualizarea continuă conform standardelor europene.
Exerciții cu victime multiple
Exercițiile de simulare pentru situații cu victime multiple sunt organizate periodic. Inspectoratele Județene pentru Situații de Urgență, în cooperare cu spitalele, SMURD și serviciile de ambulanță, organizează exerciții care simulează accidente rutiere majore, incendii cu victime multiple, atacuri teroriste, dezastre naturale. Aceste exerciții, deși implică costuri și complexitate organizatorică, sunt esențiale pentru testarea protocoalelor în condiții apropiate de cele reale, pentru identificarea problemelor și pentru pregătirea echipelor. Cooperarea cu structuri NATO și cu organizații internaționale de management al dezastrelor extinde sfera exercițiilor cu scenarii internaționale complexe.
(e) COOPERAREA EUROPEANĂ
ERC și EUSEM
Cooperarea cu structurile profesionale europene oferă cadrul strategic. European Resuscitation Council (ERC), cu sediul la Niel în Belgia, este organizația care publică ghidurile europene pentru resuscitarea cardio-respiratorie, actualizate la fiecare cinci ani prin consensus internațional. Asociația Europeană pentru Medicina de Urgență (EUSEM), cu sediul la Bruxelles, coordonează evoluția specialității la nivel european. European Trauma Society sprijină dezvoltarea sistemelor de traumatologie de excelență. Cooperarea cu American Heart Association (AHA), prin echivalența cursurilor și prin schimbul de bune practici, extinde sfera cooperării internaționale.
Programe europene de finanțare
Programele europene de finanțare sprijină modernizarea sistemului. Programul EU4Health (5,3 miliarde euro pentru intervalul 2021-2027), Programul Operațional Sănătate (POS) al României, plus componenta de sănătate a PNRR, finanțează achiziția de echipamente moderne, formarea profesională și dezvoltarea protocoalelor digitale. Cooperarea cu Comisia Europeană, prin Direcția Generală pentru Sănătate și Siguranța Alimentară (DG SANTE) și prin Direcția Generală pentru Protecția Civilă și Operațiuni Umanitare (DG ECHO), oferă cadrul instituțional al cooperării europene.
Cooperare bilaterală
Cooperarea bilaterală cu state vecine permite asistența în situații de catastrofe. Acordurile cu Ungaria, Bulgaria, Republica Moldova, Serbia prevăd asistența reciprocă în cazul accidentelor majore în zonele de frontieră, plus posibilitatea transferului pacienților critici către centre specializate din statele vecine atunci când capacitatea internă este depășită. Mecanismul de Protecție Civilă al Uniunii Europene (rescEU) oferă capacitatea strategică suplimentară, prin echipele europene de intervenție rapidă (precum echipele EUFAST pentru luptă împotriva incendiilor de pădure, echipele de salvare urbană pentru cutremure majore).
(f) PERSPECTIVE 2026-2030
Inteligența artificială în triaj
Perspectiva pentru orizontul 2030 vizează consolidarea protocoalelor moderne prin integrarea tehnologiilor digitale. Inteligența artificială, capabilă să asiste medicii în interpretarea electrocardiogramelor (pentru identificarea STEMI), a tomografiilor cerebrale (pentru identificarea AVC ischemic și pentru cuantificarea zonei afectate), a radiografiilor toracice (pentru identificarea complicațiilor critice), va deveni instrument standard. Sistemele de monitorizare la distanță, care permit transmiterea în timp real a datelor de la ambulanță către UPU, vor consolida cooperarea între prespital și spital.
Simulare și realitate virtuală
Reforma pregătirii profesionale este obiectiv strategic. Extinderea programelor de simulare prin manechine de înaltă fidelitate, introducerea realității virtuale pentru pregătirea echipelor în scenarii complexe, plus cooperarea cu centrele de simulare europene (precum Centrul European de Simulare în Medicină de Urgență, cu acreditare ASPiH) vor consolida calitatea formării. Cooperarea cu universitățile medicale pentru integrarea simulării în curriculum-ul studenților la medicină este obiectiv în pregătire prin Ministerul Educației și Ministerul Sănătății.
Indicatori spre mediile europene
Pe orizontul lung, viziunea conturează un sistem de protocoale modern și bine integrat în arhitectura europeană de medicină de urgență. Către 2030, indicatorii de calitate (timpul mediu door-to-balloon pentru STEMI, timpul mediu door-to-needle pentru tromboliză în AVC, rata supraviețuirii la stop cardiorespirator în afara spitalului) ar trebui să se apropie de mediile celor mai performante sisteme europene. Cooperarea cu European Resuscitation Council, cu European Society of Cardiology și cu alte structuri profesionale europene, va consolida poziția României ca participant activ la evoluția standardelor profesionale.
SURSE PRINCIPALE
● Manchester Triage System (MTS) și Emergency Severity Index (ESI).
● European Resuscitation Council (ERC) - ghidurile europene de resuscitare.
● European Society of Cardiology (ESC) - recomandări STEMI.
● Programul Național STEMI (din 2007).
● Centrul Național Pregătire pentru Situații de Urgență, Ciolpani.
● Asociația Națională de Resuscitare Cardio-Respiratorie.
● EUSEM - European Society for Emergency Medicine.
● Centrul pentru Mari Arși Timișoara (Dorel Săndesc).
● Comisia Națională de Specialitate pentru Obstetrică-Ginecologie.
● Mecanismul de Protecție Civilă UE și rescEU.
● European Trauma Society.
● EU4Health 5,3 mld euro pentru 2021-2027.