Centrele specializate pentru mari arși și politraumă reprezintă vârful de complexitate al sistemului medical de urgență, locul unde sunt tratate cazurile cele mai grave care necesită cooperarea simultană a mai multor specialități și echipamente tehnologic avansate. Marii arși, cu leziuni termice care afectează peste 20 la sută din suprafața corporală sau cu localizări critice (față, gât, mâini, organe genitale, articulații majore), necesită îngrijire intensivă în secții dedicate, cu echipe multidisciplinare (chirurgi plasticieni, anesteziști, dermatologi, nutriționiști, kinetoterapeuți). Politraumatizații, victimele accidentelor rutiere grave sau ale altor incidente cu leziuni complexe care afectează simultan mai multe sisteme organice, necesită cooperare similară între chirurgia generală, ortopedia, neurochirurgia, chirurgia toracică, chirurgia vasculară și terapia intensivă. La nivelul anului 2026, România dispune de patru centre majore pentru mari arși și de aproximativ 15 spitale cu capacitate avansată pentru politraumă, deși calitatea îngrijirii variază semnificativ între unități. Tragedia de la Colectiv din 2015 a transformat fundamental conștientizarea publică și politică a necesității acestor centre. Articolul de față oferă o trecere în revistă a acestor componente.
(a) TRAGEDIA COLECTIV ȘI MOMENTUL ZERO
Centre majore pentru mari arși
4 principale (Floreasca, Bagdasar-Arseni, Timișoara, Iași)
Spitale cu capacitate politraumă
Aproximativ 15
Centrul Mari Arși Floreasca
Aproximativ 30 paturi specializate
Centrul Mari Arși Timișoara
Finalizat 2026, condus de prof. Dorel Săndesc
Tragedia Colectiv 2015
65 decese cumulat (cu complicații septice)
Cadru juridic specializat
Ordin MS pentru mari arși 2018
Cooperare cu Banca Mondială
Sprijin pentru Centrul Timișoara
Spitalul Floreasca
Trauma Center Level 1
Politraumatisme anuale tratate
Peste 5.000 cazuri severe
Mortalitate la mari arși severi
Aproximativ 30-50% (în funcție de suprafață)
Transferuri internaționale pentru mari arși
Cooperare cu Bulgaria, Belgia, Olanda
Centre regionale finalizate post-Colectiv
Multiple investiții PNRR
Cooperare europeană
European Burns Association
Cooperare cu ABA SUA
American Burn Association
Tragedia de la Colectiv, din 30 octombrie 2015, este punctul de cotitură istoric pentru îngrijirea marilor arși în România. Incendiul izbucnit în clubul Colectiv din București, după lansarea de artificii pirotehnice care au aprins materialul fonoabsorbant inflamabil al pereților, a generat 65 de decese cumulat, inclusiv decese din complicații septice apărute la pacienții transferați în spitale românești în săptămânile și lunile următoare. Tragedia a expus simultan capacitățile limitate ale sistemului medical pentru tratamentul unui număr atât de mare de mari arși, deficiențele în autorizarea spațiilor de divertisment, plus problemele structurale ale spitalelor românești privind controlul infecțiilor nosocomiale.
Lecțiile învățate din Colectiv au generat schimbări profunde. Cadrul juridic privind autorizarea spațiilor de divertisment, a restaurantelor, hotelurilor, școlilor, spitalelor a fost revizuit substanțial prin modificări succesive ale Legii 307/2006. Inspecțiile generale ale Inspectoratului General pentru Situații de Urgență au identificat mii de unități cu deficiențe, dintre care multe au fost închise temporar sau permanent până la remedierea problemelor. Cadrul pentru îngrijirea marilor arși, prin Ordinul Ministrului Sănătății pentru asistența medicală a marilor arși din 2018, a clarificat criteriile de transfer, protocoalele de tratament și organizarea centrelor specializate.
Transferurile internaționale ale pacienților Colectiv în spitalele europene specializate (Belgia, Olanda, Italia, Norvegia, Israel, Statele Unite) au expus simultan capacitățile limitate ale spitalelor românești și au permis pacienților transferați un acces la îngrijiri de calitate europeană. Filmul documentar Colectiv, regizat de Alexander Nanau și nominalizat la Oscar în 2021, a documentat aceste evenimente și a contribuit la consolidarea memoriei publice. Anchetele judiciare ulterioare au identificat responsabilități multiple, iar procesele au durat ani buni, generând dezbateri publice ample despre responsabilitate, transparență și reforma spitalelor românești.
(b) CENTRELE MAJORE PENTRU MARI ARȘI
Floreasca București
Centrele majore pentru mari arși din România sunt patru. Spitalul Clinic de Urgență București Floreasca dispune de secția pentru Mari Arși cu aproximativ 30 de paturi specializate (camere cu izolare epidemiologică, paturi cu salt aerificate, echipamente pentru îngrijirea plăgilor extinse), echipe multidisciplinare (chirurgi plasticieni cu specializare în arsuri, anesteziști pentru îngrijirea intensivă, dermatologi pentru evaluarea cicatricilor, kinetoterapeuți pentru recuperare). Centrul Floreasca este unul dintre cele mai bine echipate din țară și primește cazuri din întreaga regiune sudică a României, cu cooperare strânsă cu SMURD pentru transferurile rapide.
Bagdasar-Arseni și Sf. Spiridon Iași
Spitalul Clinic de Urgență Bagdasar-Arseni, situat pe Șoseaua Berceni 10-12, are tradițional o secție specializată pentru cazurile cu leziuni asociate (mari arși cu traumatisme craniene sau cu leziuni de coloană vertebrală), date fiind capacitățile neurochirurgicale avansate ale instituției. Cooperarea cu specialiștii în chirurgie plastică-reconstructivă oferă spectrul complet de îngrijire. Spitalul Județean de Urgență Iași, prin secția de Mari Arși din cadrul Clinicii de Chirurgie Plastică, deservește regiunea Moldovei, cu acoperire pentru județele Iași, Botoșani, Suceava, Vaslui, Neamț, Bacău și parțial Galați și Brăila. Echipa coordonată de specialiști cu pregătire la centre europene de referință oferă îngrijiri conform standardelor internaționale.
Centrul Mari Arși Timișoara
Centrul pentru Mari Arși de la Timișoara, finalizat și operaționalizat pe parcursul anului 2026 sub coordonarea profesorului Dorel Săndesc, reprezintă cea mai recentă realizare strategică în acest domeniu. Construcția centrului a fost sprijinită de cooperarea cu Banca Mondială, prin vizita vicepreședintei Antonella Bassani din 2025 care a marcat consolidarea parteneriatului dintre România și instituția financiară internațională pentru sectorul sanitar. Centrul Timișoara dispune de echipamente moderne (paturi specializate pentru hidroterapie, camere cu controlul presiunii pentru reducerea riscurilor infecțioase, săli de operație configurate pentru chirurgia complexă a marilor arși), plus echipe multidisciplinare formate la cele mai bune centre europene. Acoperirea regională a centrului cuprinde Banatul, Crișana și parțial Transilvania de Vest.
(c) POLITRAUMATISMUL
Definiție și mortalitate
Politraumatismul, definit ca prezența simultană a două sau mai multor leziuni traumatice cu impact asupra funcțiilor vitale, reprezintă una dintre cele mai mari provocări ale medicinei de urgență moderne. Victimele accidentelor rutiere grave, ale căderilor de la înălțime, ale acroșărilor cu utilaje industriale, plus victimele violenței interpersonale severe, formează categoriile principale. Mortalitatea politraumatismelor severe (cu scor Injury Severity Score peste 25) depășește 20 la sută la nivel global, iar pentru cazurile cele mai grave (scor peste 50) ajunge la peste 70 la sută în pofida îngrijirilor maxime.
Trauma Centers Level 1
Spitalele românești cu capacitate avansată pentru politraumă cumulează aproximativ 15 unități. Trauma Center Level 1, conform clasificării americane preluate parțial în Europa, este nivelul cel mai înalt: spital cu specialități chirurgicale multiple disponibile 24/7 (chirurgie generală, ortopedie, neurochirurgie, chirurgie cardio-toracică, chirurgie vasculară), cu blocul operator disponibil pentru intervenții urgente, cu secție ATI cu cel puțin 20 de paturi, cu laborator de radiologie intervențională, cu bancă de sânge cu rezerve suficiente. În România, Spitalul Floreasca este referința Trauma Center Level 1, primind anual peste 2.000 de politraumatisme severe cumulat.
Rețeaua națională
Celelalte spitale cu capacitate avansată pentru politraumă cuprind Spitalul Universitar de Urgență București (SUUB), Spitalul Clinic de Urgență Militar Central Carol Davila, Spitalul Bagdasar-Arseni (specializat pe neurochirurgie), Spitalul Clinic Județean de Urgență Cluj-Napoca, Spitalul Sfântul Spiridon Iași, Spitalul Clinic Județean de Urgență Pius Brînzeu Timișoara, Spitalul Clinic Județean de Urgență Mureș, Spitalul Județean de Urgență Constanța, Spitalul Județean de Urgență Brașov. Spitalele Regionale Cluj-Napoca, Iași și Craiova, finalizate după 2026 prin PNRR, vor consolida această rețea cu capacități suplimentare de excelență.
(d) PROTOCOALELE ATLS
Tratament la fața locului
Protocoalele de tratament al politraumatismului urmează standardele internaționale Advanced Trauma Life Support (ATLS), dezvoltate de American College of Surgeons și adoptate global. La fața locului, primul răspuns presupune asigurarea stabilității cardio-respiratorii prin asigurarea unei căi aeriene libere, controlul respirației, controlul hemoragiei active, plus evaluarea statusului neurologic. Transportul rapid la centrul de trauma cu pre-anunțare echipei receptoare permite pregătirea sălii de operație, mobilizarea echipei multidisciplinare, plus pregătirea sângelui pentru transfuzii masive.
Evaluare în UPU
La sosirea în UPU, evaluarea primară urmează algoritmul ABCDE (Airway-Breathing-Circulation-Disability-Exposure), care identifică problemele cu risc vital în primele minute. Investigațiile imagistice de urgență (tomografie computerizată cap-cervical-toracic-abdominal-pelvis în protocol whole-body, ecografie focalizată pentru abdomen prin protocolul FAST) ghidează deciziile chirurgicale. Intervențiile salvatoare (laparotomie de control al hemoragiei, toracotomie pentru leziuni cardiace sau pulmonare majore, drenaj pleural pentru pneumotorax compresiv, craniotomie pentru hematoame intracraniene cu efect de masă, fixare externă pentru fracturi pelvine cu hemoragie masivă) sunt efectuate de echipele multidisciplinare disponibile 24/7.
Transfuzia masivă
Managementul transfuzional al politraumatismului sever urmează protocoalele de transfuzie masivă, care prevăd administrarea de sânge integral sau de componente sanguine în rapoarte specifice (concentrat eritrocitar, plasmă proaspătă congelată, concentrat trombocitar în raport 1:1:1) pentru a evita coagulopatia indusă de traumă. Cooperarea cu Centrul de Hematologie Transfuzională al spitalului, plus cu Institutul Național de Hematologie Transfuzională pentru rezervele strategice, asigură disponibilitatea sângelui necesar. Pentru cazurile foarte grave, transfuziile pot depăși zeci de unități în primele ore de tratament.
(e) REABILITAREA
Faze ale recuperării
Reabilitarea pacienților după mari arsuri sau politraumatisme grave este componentă esențială a îngrijirii complete. Procesul, frecvent de durată (luni sau chiar ani), cuprinde mai multe faze. Reabilitarea acută, în primele săptămâni după intervențiile chirurgicale primare, vizează prevenția complicațiilor (escarele de decubit, contracturile articulare, atrofiile musculare) prin kinetoterapie pasivă și prin poziționare adecvată. Reabilitarea subacută, în primele luni, vizează recuperarea autonomiei funcționale prin kinetoterapie activă și prin terapie ocupațională. Reabilitarea pe termen lung vizează reintegrarea profesională și socială, plus gestionarea sechelelor estetice și psihologice.
Spitalele de recuperare
Spitalele de recuperare din România deservesc această componentă. Institutul Național de Recuperare, Medicină Fizică și Balneoclimatologie din București este referința națională. Spitalele de recuperare din Bucov (Prahova), Felix (Bihor), Govora (Vâlcea), Sovata (Mureș), Vatra Dornei (Suceava), oferă programe specializate de recuperare. Cooperarea cu Sanatoriul Balnear și de Recuperare Techirghiol pentru anumite cazuri (mai ales pentru recuperarea neurologică post-traumatică) oferă cadre suplimentare. Programele de balneofizioterapie, finanțate parțial prin Casa Națională de Pensii pentru asigurații cu probleme legate de muncă, sprijină accesul pacienților.
Componenta psihologică
Componenta psihologică a recuperării post-arsură sau post-politraumatism este esențială. Sindromul de stres post-traumatic, anxietatea, depresia, plus problemele specifice (acceptarea modificărilor estetice severe, reintegrarea socială după perioade lungi de izolare medicală, gestionarea dependențelor de medicamentele opioide pentru analgezie) necesită cooperare cu psihologi clinici și psihiatri specializați. Asociația Marilor Arși din România, organizație neguvernamentală creată după tragedia Colectiv, oferă sprijin de tip peer-support, prin care pacienții recuperați oferă consiliere și suport pentru cei aflați la începutul procesului de recuperare. Cooperarea cu structurile europene similare extinde rețeaua de sprijin.
(f) COOPERARE EUROPEANĂ ȘI PERSPECTIVE
European Burns Association
Cooperarea cu structurile europene este esențială pentru evoluția specialității. European Burns Association (EBA), cu sediul la diferite locații în funcție de președinția rotativă, este organizația profesională principală pentru specialiștii în arsuri din Europa. EBA oferă cadre pentru congresele anuale, pentru schimbul de bune practici, pentru ghidurile clinice europene, plus pentru cercetarea aplicată. Cooperarea cu American Burn Association (ABA), prin schimburi profesionale și prin congrese comune, extinde sfera cooperării internaționale. Cooperarea cu European Society for Surgery for the Treatment of the Severely Burned, plus cu rețele europene de transfer al pacienților, sprijină practica clinică.
Transferuri internaționale
Transferurile internaționale pentru cazurile cele mai grave reprezintă componentă esențială a sistemului. România cooperează cu spitale specializate din Bulgaria, Belgia, Olanda, Germania, Italia, Israel, Statele Unite pentru cazurile care depășesc capacitatea internă. Mecanismul de cooperare, dezvoltat după tragedia Colectiv, prevede transferul rapid prin elicopter SMURD sau prin avioane medicalizate, plus suportul financiar pentru cazurile cu costuri foarte mari. Programul Asistență medicală transfrontalieră al Uniunii Europene, conform Directivei 2011/24/UE, oferă cadrul juridic pentru aceste transferuri și pentru rambursarea cheltuielilor.
EU4Health și PNRR
Cooperarea cu Comisia Europeană, prin programul EU4Health (5,3 miliarde euro pentru intervalul 2021-2027), finanțează componente specifice ale modernizării centrelor pentru mari arși și a infrastructurii pentru politraumă. Programul Operațional Sănătate (POS) al României, cu aproximativ 3 miliarde euro pentru aceeași perioadă, susține investițiile naționale. Componenta de sănătate a PNRR finanțează modernizarea spitalelor existente și construcția unor secții noi. Cooperarea cu Banca Europeană de Investiții (BEI), pentru proiectele cu impact bugetar mai mare, completează această finanțare. Investițiile prin Programul Operațional Regional, pentru infrastructura conexă, susțin extinderea capacităților.
Spitalele Regionale și rețea consolidată
Perspectiva pentru orizontul 2030 vizează consolidarea rețelei de centre pentru mari arși și politraumă. Operaționalizarea completă a Centrului pentru Mari Arși Timișoara, plus posibila construcție a unui centru în nord-vestul țării (Cluj-Napoca sau Oradea) sunt direcții pentru reducerea decalajelor geografice. Spitalele Regionale Cluj-Napoca, Iași și Craiova, finalizate după 2026 prin PNRR, vor consolida capacitatea pentru politraumă în regiunile respective, cu UPU-uri ample și echipe multidisciplinare disponibile 24/7. Modernizarea continuă a echipamentelor (paturi specializate, echipamente de hidroterapie, sisteme de ventilație cu presiune pozitivă pentru izolare infecțioasă) va îmbunătăți calitatea îngrijirii.
Cercetare aplicată
Cercetarea aplicată în domeniul arsurilor și politraumei este obiectiv strategic. Cooperarea cu universitățile de medicină (UMF Carol Davila București, UMF Iuliu Hațieganu Cluj-Napoca, UMF Grigore T. Popa Iași, UMF Victor Babeș Timișoara), prin programe doctorale și prin proiecte finanțate prin Horizon Europe Cluster 1 Health (cu un buget european de 8,2 miliarde euro pentru 2021-2027), va consolida capacitatea de cercetare. Programele specifice pentru ingineria tisulară (pielea artificială pentru transplant temporar, biomaterialele pentru regenerarea țesuturilor afectate), pentru terapia genică în cicatrizarea hipertrofică, plus pentru analgezia personalizată sunt domenii cu progres rapid.
Indicatori spre mediile europene
Pe orizontul lung, viziunea conturează o rețea de centre pentru mari arși și politraumă modernizată, bine echipată și bine integrată în arhitectura europeană de îngrijiri specializate. Către 2030, indicatorii principali (rata mortalității pentru marii arși severi, prognosticul funcțional al politraumatizaților, timpul mediu de la accident la centrul specializat, calitatea vieții pacienților după recuperare) ar trebui să se apropie de mediile celor mai performante sisteme europene. Cooperarea cu European Burns Association, cu European Society for Trauma and Emergency Surgery, plus cu rețelele europene de cercetare și asistență, va consolida poziția României ca participant activ. Această evoluție va contribui semnificativ la salvarea de vieți și la îmbunătățirea prognosticului celor mai grave cazuri medicale.
SURSE PRINCIPALE
● Spitalul Clinic de Urgență București Floreasca - Mari Arși.
● Spitalul Clinic de Urgență Bagdasar-Arseni - Trauma și mari arși cu leziuni asociate.
● Centrul Mari Arși Timișoara (prof. Dorel Săndesc, finalizat 2026).
● Spitalul Sfântul Spiridon Iași - secția Mari Arși.
● Tragedia Colectiv 30 octombrie 2015 (65 decese).
● Ordin MS pentru asistența medicală a marilor arși (2018).
● Banca Mondială (sprijin pentru Centrul Mari Arși Timișoara).
● European Burns Association (EBA).
● American Burn Association (ABA).
● Advanced Trauma Life Support (ATLS).
● Directiva 2011/24/UE asistență medicală transfrontalieră.
● Horizon Europe Cluster 1 Health: 8,2 mld euro 2021-2027.