Maternitățile și secțiile de neonatologie reprezintă componenta sistemului spitalicesc dedicată celor două persoane simultan vulnerabile: mama în timpul nașterii și nou-născutul în primele zile sau săptămâni de viață. România anului 2026 dispune de aproximativ 120 de maternități publice și private, distribuite pe trei niveluri de competență conform clasificării europene: maternitățile de nivel I (pentru nașteri normale, fără factori de risc), maternitățile de nivel II (pentru nașteri cu risc moderat) și maternitățile de nivel III (pentru cele mai complexe cazuri, cu prematuritate severă, malformații congenitale sau patologie maternă gravă). Sistemul tratează anual aproximativ 175.000 de nașteri, cu o tendință descrescătoare datorată evoluției demografice. Rata mortalității infantile, deși redusă semnificativ după 1989, rămâne aproape dublă față de media Uniunii Europene, fapt care motivează atenția permanentă a Ministerului Sănătății și a partenerilor internaționali. Articolul de față oferă o trecere în revistă a acestor componente.
(a) NIVELURI DE COMPETENȚĂ
Total maternități cumulat
Aproximativ 120
Maternități publice
Aproximativ 90
Maternități private
Aproximativ 30
Niveluri de competență
I, II și III (standarde europene)
Nașteri anuale cumulat
Aproximativ 175.000
Rata mortalității infantile RO
Aproximativ 5,5 ‰ (la mia de nașteri)
Media UE mortalitate infantilă
Aproximativ 3,2 ‰
Maternitatea Alessandrescu-Rusescu
București, Bd. Lacul Tei 120
Maternitatea Filantropia
București, Bd. Ion Mihalache 11-13
Maternitatea Polizu
București, Bd. Lacul Tei 120
Maternitatea Cuza Vodă Iași
Str. Cuza Vodă 34
Maternitatea Bega Timișoara
Bd. Liviu Rebreanu 156
Paturi ATI neonatologie cumulat
Aproximativ 400
Programe screening neonatal
PKU, hipotiroidism, fibroză chistică
Clasificarea maternităților pe niveluri de competență urmează standardele europene definite de European Foundation for the Care of Newborn Infants (EFCNI), cu sediul la München. Maternitățile de nivel I primesc gravide cu sarcină normală, fără factori de risc identificați, și asigură asistență pentru nașteri necomplicate. Sunt, de regulă, secții obstetricale ale spitalelor orășenești sau municipale, cu echipă formată din medic obstetrician, medic anestezist (pentru anestezia epidurală sau cezariană de urgență), moașe și asistente medicale. Capacitatea de a interveni în urgențe obstetricale (hemoragie postpartum, ruptură uterină, suferință fetală) este obligatorie, însă cazurile cu prematuritate severă sau cu malformații sunt transferate către nivelurile superioare.
Maternitățile de nivel II tratează sarcini cu risc moderat: diabet gestațional, hipertensiune indusă de sarcină, prematuritate moderată (între 32 și 36 de săptămâni), restricție de creștere intrauterină, sarcini gemelare. Aceste unități, prezente în majoritatea spitalelor județene de urgență și în câteva spitale municipale mari, dispun de secție de neonatologie cu paturi de terapie intermediară (până la 30 de paturi) și pot menține în îngrijire prematuri cu greutate la naștere de peste 1.500 de grame. Echipa cuprinde medic obstetrician, medic neonatolog, anestezist, asistente medicale specializate și moașe, plus acces rapid la consulturi de cardiologie, neurologie și chirurgie pediatrică prin transfer rapid către nivelul III.
Maternitățile de nivel III sunt centrele de competență înaltă, capabile să gestioneze cele mai complexe cazuri obstetricale și neonatologice. România are aproximativ 15 maternități de nivel III, distribuite în spitalele strategice din București, Cluj-Napoca, Iași, Timișoara, Târgu Mureș, Constanța și Craiova. Aceste unități tratează prematuri cu greutate la naștere sub 1.500 grame (uneori chiar sub 750 grame), nou-născuți cu malformații congenitale grave, sugari cu asfixie perinatală sau infecții severe, sarcini complicate cu patologii cardiace materne, eclampsia severă sau placenta praevia. Capacitatea de a interveni chirurgical asupra nou-născutului (pentru malformații cardiace, chirurgia digestivă neonatală, chirurgia toracică) este o caracteristică distinctivă a maternităților de nivel III.
(b) MATERNITĂȚILE DIN BUCUREȘTI
Alessandrescu-Rusescu și Filantropia
Bucureștiul concentrează cele mai bine dotate maternități de nivel III. Institutul Național pentru Sănătatea Mamei și Copilului Profesor Doctor Alessandrescu-Rusescu, situat pe Bulevardul Lacul Tei 120, este centrul de referință național pentru obstetrică și ginecologie de mare complexitate. Institutul tratează anual peste 4.000 de nașteri și are una dintre cele mai mari secții de terapie intensivă neonatală din România, cu peste 50 de paturi distribuite pe trei niveluri de îngrijire: terapie intensivă, terapie intermediară și îngrijire continuă. Maternitatea Filantropia, situată pe Bulevardul Ion Mihalache 11-13, este o instituție istorică cu peste 130 de ani de tradiție, refondată recent și modernizată substanțial.
Polizu, Bucur, Giulești
Maternitatea Polizu, parte din Institutul Alessandrescu-Rusescu, are tradiție istorică legată de obstetrica academică românească. Maternitatea Bucur (parte din Spitalul Sfântul Pantelimon) și Maternitatea Giulești (Spitalul Clinic de Obstetrică Ginecologie Profesor Doctor Panait Sîrbu) sunt celelalte mari maternități publice din Capitală. La acestea se adaugă maternitățile private cu activitate substanțială: MedLife, Regina Maria, Sanador și Provita Cluj. Toate aceste unități cooperează cu UMF Carol Davila București pentru formarea rezidenților în obstetrică-ginecologie și neonatologie. Cazurile pediatrice complexe sunt transferate către Spitalul Marie Curie sau Spitalul Grigore Alexandrescu, după caz.
Migrația internă a gravidelor
Specificul Bucureștiului include o concentrare exceptional de mare a expertizei medicale, dar și o presiune semnificativă asupra capacității din motive de migrație internă: multe gravide din alte județe vin să nască în Capitală fie din motive medicale (cazuri complexe), fie din preferință personală pentru reputația maternităților bucureștene. Această situație, deși benefică pentru pacienții individuali, creează tensiuni operaționale și complică gestionarea resurselor la nivelul sistemului. Reforma 2026 încurajează dezvoltarea capacității la nivel regional, prin investiții PNRR în maternitățile din spitalele regionale și județene, pentru a reduce dependența de Capitală și a îmbunătăți accesul la îngrijire de calitate aproape de domiciliul pacienților.
(c) MATERNITĂȚILE REGIONALE
Cuza Vodă Iași și Bega Timișoara
Maternitatea Cuza Vodă din Iași, situată pe strada Cuza Vodă 34, este una dintre cele mai mari maternități din România și principalul centru de referință pentru Moldova. Unitatea tratează anual peste 5.000 de nașteri și operează o secție amplă de neonatologie cu paturi de terapie intensivă, integrată academic cu UMF Grigore T. Popa Iași. Maternitatea Bega din Timișoara, situată în complexul Spitalului Clinic Județean Pius Brînzeu pe Bulevardul Liviu Rebreanu 156, este reperul Banatului și deservește pacienții din vestul țării, inclusiv cazuri transferate din Hunedoara, Caraș-Severin sau Arad pentru patologia complexă.
Cluj, Târgu Mureș, Constanța, Craiova
Maternitatea Dominic Stanca din Cluj-Napoca, parte din Spitalul Clinic Județean de Urgență Cluj, este principalul centru obstetrical din Transilvania de Nord și colaborează strâns cu UMF Iuliu Hațieganu. Maternitatea din cadrul Spitalului Clinic Județean de Urgență Târgu Mureș, parte din complexul UMF George Emil Palade, deservește o populație multiculturală și are tradiție specifică în obstetrica pediatrică. Maternitatea din Spitalul Clinic Județean de Urgență Sfântul Apostol Andrei Constanța este reperul Dobrogei, iar cea din SJU Craiova deservește populația din Oltenia, cu așteptări mari pentru extinderea capacității prin Spitalul Regional Craiova aflat în construcție.
Maternități orășenești
Maternitățile din spitalele municipale și orășenești asigură accesul de proximitate la asistența pentru naștere. Acestea sunt, în general, maternități de nivel I sau II, capabile să gestioneze nașterile normale și cazurile cu risc moderat. Cazurile complexe sunt transferate către spitalele de nivel III prin protocoale de cooperare interspitalicească. În unele județe cu populație rurală importantă, accesul rapid la maternitățile de nivel III rămâne o provocare, mai ales în condiții meteorologice dificile, ceea ce face ca timpii de transport (asigurați de SMURD sau de ambulanțele Serviciilor Județene) să fie un element critic pentru calitatea îngrijirii.
(d) NEONATOLOGIE
ATI neonatologie
Neonatologia este componenta medicală dedicată îngrijirii nou-născuților, indiferent de cauza dificultăților (prematuritate, asfixie perinatală, infecție neonatală, malformație congenitală sau patologie metabolică). Aproximativ 400 de paturi ATI neonatale există în România, concentrate în maternitățile de nivel III. Echipamentul standard cuprinde incubatoare moderne cu controlul precis al temperaturii și umidității, ventilatoare neonatale capabile să asigure ventilație în multiple moduri (inclusiv ventilație cu frecvență înaltă pentru cazurile severe), monitoare multiparametrice adaptate dimensiunilor pediatrice, lămpi de fototerapie pentru icterul neonatal, sisteme de monitorizare a oxigenării cerebrale și echipamente pentru hipotermie terapeutică controlată în cazurile de asfixie perinatală.
Programe naționale prioritare
Programele Naționale de Acțiuni Prioritare 2026, cu cele 475 milioane lei alocate (în creștere cu 35 la sută față de 2025), includ neonatologia între prioritățile finanțării. Investițiile vizează modernizarea secțiilor ATI neonatale, achiziția de echipamente noi, formarea continuă a personalului și implementarea programelor de screening neonatal. România operează deja programe de screening pentru fenilcetonurie (PKU), hipotiroidism congenital și fibroză chistică, iar planul ministerului include extinderea screening-ului la alte boli metabolice rare detectabile prin spectrometrie de masă tandem. Cooperarea cu UNICEF și cu European Foundation for the Care of Newborn Infants (EFCNI) oferă cadrul tehnic pentru implementarea bunelor practici europene.
Personalul de neonatologie
Personalul de neonatologie cuprinde medici neonatologi, asistente medicale specializate, terapeuți respiratori și suport psihologic pentru familii. Comisia Națională de Specialitate pentru Neonatologie, sub coordonarea Ministerului Sănătății, stabilește standardele de pregătire și calificare. Programul de rezidențiat în neonatologie durează cinci ani și include rotații prin secțiile de pediatrie, obstetrică, terapie intensivă pediatrică, cardiologie pediatrică și chirurgie pediatrică. Asociația de Neonatologie din România, afiliată European Society for Paediatric Research (ESPR) și European Society for Neonatology, organizează congrese anuale și publică ghiduri profesionale adaptate la specificul național.
(e) SCREENING PRENATAL ȘI NEONATAL
NIPT și ecografia morfologică
Screening-ul prenatal a evoluat considerabil în ultimii ani. Testele non-invazive prenatale (NIPT), care detectează anomaliile cromozomiale (sindromul Down, sindromul Edwards, sindromul Patau) prin analiza ADN-ului fetal liber din sângele matern, sunt disponibile în România începând cu 2015 și au înlocuit gradual amniocenteza pentru screening-ul de rutină. Ecografia morfologică efectuată în săptămânile 11-13 și 20-22 de sarcină permite detectarea malformațiilor majore cu acuratețe substanțial îmbunătățită prin tehnologia modernă. Screeningul pentru diabet gestațional, preeclampsie și restricție de creștere intrauterină este parte din pachetul de bază al asistenței prenatale, decontată prin Casa Națională de Asigurări de Sănătate.
Medicina materno-fetală
Pentru cazurile cu risc identificat, cooperarea cu centrele de medicină materno-fetală oferă posibilități de diagnostic și tratament avansate. Institutul Alessandrescu-Rusescu, Maternitatea Cuza Vodă Iași și câteva alte centre dispun de medici cu super-specializare în medicină materno-fetală, capabili să realizeze proceduri intervenționale fetale (chirurgie fetală pentru anumite malformații, transfuzii intrauterine pentru anemia fetală severă, drenaj de pleuropulmone fetale). Aceste proceduri, deși rare, ilustrează nivelul tehnic la care a ajuns medicina materno-fetală românească.
Programe Naționale de Screening
Programul Național de Screening pentru Cancerul de Col Uterin, parte din Planul European de Combatere a Cancerului, vizează aplicarea testelor de detectare a HPV (papillomavirus uman) la femeile între 30 și 64 de ani, cu obiectivul de a reduce semnificativ incidența cancerului de col uterin. Programul, finanțat prin Programele Naționale de Sănătate și prin EU4Health, are obiectiv ambițios de acoperire de 70 la sută a populației țintă până în 2030. Programul Național de Screening pentru Cancerul Mamar, prin mamografie pentru femeile între 50 și 69 de ani, vizează similar reducerea mortalității prin cancer mamar, principala cauză de moarte oncologică la femei.
(f) PERSPECTIVE 2026-2030
Reducerea mortalității infantile
Perspectiva pentru orizontul 2030 vizează reducerea mortalității infantile și materne către nivelurile mediei europene. Obiectivul, declarat de Ministerul Sănătății și integrat în Strategia Națională de Sănătate, presupune investiții susținute în maternitățile de nivel III, în formarea neonatologilor și în programele de screening. Spitalele Regionale Cluj-Napoca, Iași și Craiova, care vor intra în operare după 2026, vor avea fiecare secție amplă de obstetrică-ginecologie și o maternitate de nivel III integrată, cu peste 60 de paturi neonatologie. Această capacitate suplimentară va reduce dependența de Capitală pentru cazurile complexe și va îmbunătăți accesul populației din regiunile respective.
Cooperare UNICEF și EFCNI
Cooperarea cu structurile europene rămâne reperul strategic. UNICEF, prin biroul său din București, sprijină programele de sănătate maternă și infantilă din România prin asistență tehnică și advocacy. European Foundation for the Care of Newborn Infants (EFCNI), cu sediul la München, oferă cadrul european pentru implementarea bunelor practici neonatologice. European Society of Human Reproduction and Embryology (ESHRE), cu sediul la Grimbergen în Belgia, coordonează cercetarea și standardele în reproducerea asistată medical, domeniu în care România are aproximativ 40 de centre publice și private, distribuite în principalele orașe.
Către media europeană
Pe orizontul lung, viziunea conturează un sistem de asistență maternă și neonatală modern, bine dotat și bine integrat în rețelele europene. Către 2030, rata mortalității infantile ar trebui să scadă la nivelul de 3,5-4 la mia de nașteri (de la 5,5 în 2024), iar rata mortalității materne ar trebui să se apropie de media europeană. Investițiile PNRR, finanțarea prin EU4Health și cooperarea cu UNICEF vor contribui la atingerea acestor obiective. Programele de screening prenatal și neonatal vor fi extinse și vor acoperi o gamă mai largă de patologii detectabile, conform celor mai recente recomandări europene.
SURSE PRINCIPALE
● Institutul Național Alessandrescu-Rusescu, București.
● Maternitatea Filantropia, București.
● Maternitatea Cuza Vodă, Iași.
● Maternitatea Bega, Timișoara.
● Comisia Națională de Specialitate pentru Neonatologie, MS.
● EFCNI - European Foundation for Care of Newborn Infants, München.
● UNICEF (biroul București) - sănătate maternă și infantilă.
● Programe screening neonatal (PKU, hipotiroidism, fibroză chistică).
● Programul Național Screening Cancer Col Uterin (HPV).
● Programul Național Screening Cancer Mamar (mamografie).
● ESHRE - European Society Human Reproduction and Embryology.
● Planul European de Combatere a Cancerului (4 mld euro 2021-2027).