Chirurgia este, alături de medicina internă, una dintre coloanele vertebrale ale asistenței medicale spitalicești. În România anului 2026, sistemul medical operează aproximativ 1.500 de săli de operație distribuite în spitalele publice și private, deservite de peste 8.000 de medici chirurgi cu specializare în chirurgie generală, ortopedie-traumatologie, neurochirurgie, chirurgie cardiacă, chirurgie toracică, chirurgie vasculară, chirurgie oncologică, chirurgie plastică, urologie, oftalmologie, otorinolaringologie, chirurgie maxilo-facială, chirurgie pediatrică sau ginecologie chirurgicală. Anual, în spitalele românești se realizează peste 1,5 milioane de intervenții chirurgicale, dintre care aproximativ 40 la sută sunt intervenții programate, iar restul sunt urgențe. Reforma sistemului spitalicesc 2026 a inclus blocurile operatorii între obiectivele prioritare de modernizare prin Planul Național de Redresare și Reziliență. Articolul de față oferă o trecere în revistă a acestor componente.
(a) SPECIALITĂȚI CHIRURGICALE PRINCIPALE
Total săli de operație România
Aproximativ 1.500
Medici chirurgi cumulat
Peste 8.000
Intervenții chirurgicale anuale
Peste 1,5 milioane
Intervenții programate (pondere)
Aproximativ 40 la sută
Intervenții de urgență (pondere)
Aproximativ 60 la sută
Specialități chirurgicale recunoscute
Aproape 20
Chirurgi generali activi
Aproximativ 3.000
Ortopezi-traumatologi
Aproximativ 1.500
Neurochirurgi
Aproximativ 400
Chirurgi cardiaci
Aproximativ 250
Cooperare Societatea Chirurgicală
Societatea Română de Chirurgie
European Society of Surgery (ESS)
Cooperare europeană
Modernizare PNRR blocuri operatorii
Aproximativ 60 spitale
Chirurgia minim invazivă
Pondere în creștere accelerată
Chirurgia generală este specialitatea de bază, prezentă în aproape toate spitalele cu paturi din România. Aproximativ 3.000 de medici chirurgi generali activi acoperă patologia abdominală curentă (apendicită, colecistită, hernii, peritonite, ocluzii intestinale), traumatismele abdominale, chirurgia colorectală, chirurgia gastrică și o parte semnificativă din chirurgia oncologică pentru tumorile aparatului digestiv. Tehnicile au evoluat substanțial în ultimii treizeci de ani: chirurgia minim invazivă (laparoscopică) este astăzi standard pentru majoritatea intervențiilor abdominale, iar chirurgia robotică, deși încă rară în România comparativ cu statele dezvoltate, se extinde gradual, în special în spitalele strategice și în sectorul privat.
Ortopedia și traumatologia formează a doua mare specialitate chirurgicală, cu aproximativ 1.500 de medici activi. Ortopedia tratează patologia oaselor și articulațiilor, inclusiv fracturile, artrozele, herniile de disc, malformațiile congenitale ale aparatului locomotor, tumorile osoase și complicațiile sportive. Traumatologia se ocupă de leziunile rezultate din accidente, fiind componenta de urgență a specialității. Ministrul Sănătății Alexandru Rogobete, înainte de a accede la funcții politice, a fost medic ortoped la Spitalul Clinic de Urgență București Floreasca, unitate care rămâne unul dintre cele mai mari centre de ortopedie și traumatologie din România. Spitalul Bagdasar-Arseni și Institutul Foișor pentru ortopedie și traumatologie sunt celelalte centre majore din Capitală.
Neurochirurgia este specialitatea de mare complexitate care tratează patologia chirurgicală a creierului, măduvei spinării și nervilor periferici. Aproximativ 400 de medici neurochirurgi activează în România, concentrați predominant la Spitalul Clinic de Urgență Bagdasar-Arseni din București (centrul principal cu peste 700 paturi), Spitalul Clinic Județean Cluj-Napoca, SJU Sfântul Spiridon Iași și SJU Pius Brînzeu Timișoara. Intervențiile cuprind tumori cerebrale (gliome, meningioame, metastaze), anevrisme cerebrale, hernii de disc cervicale și lombare, traumatisme cranio-cerebrale grave și malformații vasculare. Chirurgia stereotaxică, neuroendoscopia și navigația intra-operatorie sunt tehnici avansate disponibile la centrele majore.
(b) CHIRURGIA COMPLEXĂ
Chirurgia cardiacă
Chirurgia cardiacă este una dintre specialitățile cu cea mai mare complexitate tehnică. Aproximativ 250 de medici chirurgi cardiaci activează în România, concentrați la Institutul de Urgență pentru Boli Cardiovasculare Profesor Doctor C.C. Iliescu din București (centrul principal, cu peste 1.500 intervenții anuale), Institutul Inimii Niculae Stăncioiu din Cluj-Napoca, Institutul de Boli Cardiovasculare Profesor G.I.M. Georgescu din Iași și Institutul de Boli Cardiovasculare Timișoara. Tipurile de intervenții cuprind by-pass aorto-coronarian, intervenții pe valvele cardiace (mitrală, aortică, tricuspidă), corecția malformațiilor cardiace congenitale la copii, transplant cardiac și implantare de dispozitive avansate de asistare cardiacă.
Chirurgia toracică
Chirurgia toracică tratează patologia plămânilor, esofagului, mediastinului și peretelui toracic. Aproximativ 200 de medici chirurgi toracici activează în România, concentrați la Institutul Marius Nasta din București (centrul principal pentru patologie pneumologică), Institutul Iliescu pentru chirurgia esofagiană și mediastinală, plus secțiile din spitalele strategice din Cluj-Napoca, Iași și Timișoara. Intervențiile cuprind rezecții pulmonare pentru cancer pulmonar, chirurgia pentru pneumotorax, intervenții pentru tuberculoză pulmonară severă, chirurgia esofagiană pentru cancer esofagian și operații pentru malformații congenitale toracice. Tehnicile minim invazive (chirurgia toracoscopică videoasistată VATS) sunt astăzi standardul pentru majoritatea intervențiilor pulmonare.
Chirurgia vasculară și oncologică
Chirurgia vasculară se ocupă de patologia arterelor și venelor, inclusiv anevrismele de aortă, ischemia membrelor inferioare, varicele și tromboflebitele profunde. Aproximativ 350 de medici chirurgi vasculari activează în România, distribuiți în spitalele strategice și în Institutul Iliescu. Chirurgia oncologică, deși conceptual o subspecializare, este realizată atât de chirurgii generali cu experiență oncologică, cât și de chirurgi specializați în Institutul Oncologic Trestioreanu, Institutul Chiricuță și Institutul Regional Oncologie Iași. Tehnicile moderne includ chirurgia robotică (mai ales pentru cancerul de prostată, colon și uter), chirurgia hiperterm intraperitoneală (HIPEC) pentru carcinomatoza peritoneală și transplanturile complexe pentru tumori avansate.
(c) CHIRURGIA DE URGENȚĂ
Gardă permanentă 24/7
Chirurgia de urgență este componenta operațională cea mai solicitantă a sistemului. Spitalele Județene de Urgență și spitalele strategice asigură gardă chirurgicală permanentă, 24 de ore din 24, pentru cazurile care impun intervenție imediată. Tipurile de urgențe cuprind politraumatismele rutiere și de muncă, abdomenul acut (apendicita complicată, peritonita perforativă), hemoragiile digestive masive, urgențele obstetricale (placentă praevia, ruptură uterină, sarcină ectopică ruptă), traumatismele cranio-cerebrale grave și urgențele vasculare (anevrism de aortă rupt, ischemie acută a unui membru). Capacitatea de a opera urgent în primele 60-90 de minute de la sosirea pacientului este unul dintre criteriile principale pentru clasificarea unui spital în categoria spitalelor strategice.
Cooperare cu SMURD
Cooperarea cu SMURD (Serviciul Mobil de Urgență, Reanimare și Descarcerare) este esențială. SMURD, sub coordonarea Dr. Raed Arafat în calitate de Secretar de Stat pentru situații de urgență, asigură transportul medicalizat al pacienților politraumatizați direct către spitalele strategice și județene cu capacitate chirurgicală amplă. Protocoalele de cod roșu (pentru politraumatisme), cod albastru (pentru stop cardiorespirator) și cod galben (pentru AVC) standardizează lanțul de îngrijire de la locul accidentului până la sala de operație. Centrele Trauma Level 1, conform standardelor europene, au capacitate de a primi simultan multiple cazuri politraumatice și de a opera în paralel în mai multe săli de operație.
Centre pentru mari arși
Centrele pentru mari arși sunt o componentă specializată a chirurgiei de urgență. Spitalul Clinic de Urgență București Floreasca, Spitalul Bagdasar-Arseni și Centrul pentru Mari Arși de la Timișoara (finalizat în 2026 sub coordonarea profesorului Dorel Săndesc) sunt principalele unități. Tratamentul arsurilor grave implică multiple discipline (chirurgie plastică, ATI, infecțiologie, fizioterapie) și se desfășoară pe parcursul a săptămâni sau luni de spitalizare. Programul Național de Acțiuni Prioritare 2026 alocă resurse semnificative pentru extinderea capacității de tratament al marilor arși, conform unei strategii care vizează reducerea transferurilor către spitale din străinătate.
(d) TEHNOLOGII MODERNE
Chirurgia minim invazivă și robotică
Tehnologiile moderne au transformat profund chirurgia. Chirurgia minim invazivă (laparoscopică, toracoscopică, artroscopică) este astăzi standard pentru majoritatea intervențiilor planificate, cu beneficii substanțiale pentru pacienți: incizii mai mici, recuperare mai rapidă, durere postoperatorie redusă, întoarcere la activitățile zilnice în câteva zile în loc de săptămâni. Chirurgia robotică, deși încă rară în România comparativ cu statele dezvoltate, se extinde gradual. Sistemele Da Vinci sunt disponibile în câteva spitale strategice și private, cu utilizare predominant pentru cancerul de prostată, chirurgia ginecologică și cea colorectală. Investițiile PNRR includ achiziția de sisteme robotice pentru spitalele regionale aflate în construcție.
Imagistică intraoperatorie
Imagistica intraoperatorie a evoluat de la simpla radiografie la sisteme integrate de navigație 3D, ecografie intraoperatorie și fluoroscopie. Sistemele de navigație neurochirurgicală permit poziționarea exactă a instrumentelor în creier cu acuratețe submilimetrică, iar sistemele de navigație ortopedică optimizează implantarea protezelor de șold și genunchi. Chirurgia fluorescentă, cu utilizare de agenți de contrast precum verdele de indocianină (ICG), permite vizualizarea în timp real a perfuziei tisulare, identificarea ganglionilor limfatici și verificarea anastomozelor digestive. Aceste tehnologii sunt disponibile predominant în spitalele strategice și în câteva centre private de elită.
Cercetare chirurgicală
Cercetarea chirurgicală românească se desfășoară predominant în spitalele clinice universitare, în cooperare cu cele șase mari UMF (Carol Davila, Iuliu Hațieganu, Grigore T. Popa, Victor Babeș, George Emil Palade, UMF Craiova). Programele Horizon Europe Cluster 1 Health, cu un buget european de 8,2 miliarde euro pentru 2021-2027, finanțează proiecte de cercetare clinică în chirurgie, oncologie și boli cardiovasculare. Cooperarea cu societățile europene de specialitate, în special European Society of Surgery, oferă cadrul pentru participarea la registre europene de cazuri, studii multicentrice și schimburi de bune practici.
(e) REFORMA BLOCURILOR OPERATORII 2026
Investiții prin PNRR
Reforma sistemului spitalicesc 2026 include modernizarea blocurilor operatorii în aproximativ 60 de spitale strategice și județene, prin investiții cumulate de peste 500 milioane euro. Modernizarea cuprinde renovarea sălilor existente, achiziția de echipamente noi (lămpi operatorii LED, mese operatorii motorizate, sisteme de aspirație centralizată, sisteme de filtrare cu presiune pozitivă pentru sălile aseptice), instalarea sistemelor integrate de gestionare a sălilor de operație și introducerea unor săli hibride pentru intervențiile combinate (cardiacă-cardiologie intervențională, neurochirurgie-radiologie intervențională).
Reclasificarea spitalelor
Reclasificarea spitalelor de la opt la patru categorii, una dintre direcțiile principale ale reformei Rogobete, are implicații directe asupra capacității chirurgicale. Spitalele strategice și cele de competență înaltă regională păstrează obligația de a opera blocuri operatorii multiple cu gardă permanentă, în vreme ce spitalele de proximitate își ajustează portofoliul către intervenții programate de complexitate medie și mică. Această diferențiere clară a misiunilor permite o alocare mai eficientă a resurselor și concentrarea expertizei chirurgicale acolo unde este maxim utilă.
(f) PERSPECTIVE 2026-2030
Modernizare prin PNRR
Perspectiva pentru orizontul 2030 vizează modernizarea blocurilor operatorii în majoritatea spitalelor strategice și județene. Investițiile prin PNRR includ aproximativ 60 de spitale care primesc echipamente noi, săli de operație renovate, sisteme integrate de gestionare și conexiuni telemedicale pentru consultații în timp real cu specialiști din alte centre. Spitalele Regionale Cluj-Napoca, Iași și Craiova, finalizate după 2026, vor avea blocuri operatorii ultramoderne cu 20-25 de săli fiecare, dotate la cele mai înalte standarde tehnologice, inclusiv săli hibride pentru chirurgia cardiovasculară (care combină capacitățile chirurgicale cu cele de cardiologie intervențională).
Chirurgia robotică și telemedicina
Chirurgia minim invazivă și cea robotică vor continua expansiunea. Programele de formare în chirurgia robotică se dezvoltă în UMF Carol Davila, UMF Iuliu Hațieganu și UMF Grigore T. Popa, în cooperare cu producătorii sistemelor robotice (Intuitive Surgical, producătorul Da Vinci). Cooperarea cu European Association for Endoscopic Surgery (EAES), cu sediul la Veldhoven în Olanda, oferă cadrul pentru transferul de cunoștințe și pentru certificarea chirurgilor români la standardele europene. Telemedicina chirurgicală, prin care un chirurg expert poate ghida intervenții realizate de colegi din spitale mai mici, se va dezvolta accelerat după 2026.
Indicatori spre standarde europene
Pe orizontul lung, viziunea conturează o chirurgie românească modernă, bine dotată și bine remunerată. Către 2030, indicatorii de calitate (rata mortalității operatorii, rata complicațiilor postoperatorii, durata medie de spitalizare postoperator) ar trebui să se apropie de cei din statele dezvoltate ale Uniunii Europene. Personalul chirurgical va beneficia de pachete salariale mai bune, de condiții moderne de muncă și de acces la cea mai recentă tehnologie. Această evoluție va contribui semnificativ la retenția cadrelor medicale tinere, va îmbunătăți accesul pacienților români la intervenții de înaltă specializare și va consolida poziția României ca destinație medicală regională.
SURSE PRINCIPALE
● Societatea Română de Chirurgie (SRC), București.
● Comisia Națională de Specialitate pentru Chirurgie Generală, MS.
● Spitalul Clinic de Urgență București Floreasca (chirurgie urgență).
● Institutul Iliescu - chirurgia cardiacă.
● Institutul Bagdasar-Arseni - neurochirurgie.
● Institutul Oncologic Trestioreanu - chirurgia oncologică.
● Centrul pentru Mari Arși Timișoara (Dorel Săndesc).
● SMURD - Dr. Raed Arafat, Secretar de Stat.
● European Society of Surgery (ESS).
● EAES - European Association Endoscopic Surgery, Veldhoven.
● Horizon Europe Cluster 1 Health: 8,2 mld euro.
● Investiții PNRR pentru aproximativ 60 spitale strategice.