Anestezia și Terapia Intensivă (ATI) este specialitatea medicală care se ocupă de pacienții aflați în stare critică, indiferent de cauza decompensării: traumatisme grave, infarct miocardic acut, accident vascular cerebral, infecții sistemice severe, insuficiență respiratorie sau intervenții chirurgicale majore. În România anului 2026, sistemul medical operează aproximativ 4.500 de paturi ATI distribuite în peste 250 de secții, deservite de aproximativ 2.500 de medici cu specializare în anestezie și terapie intensivă. ATI este una dintre cele mai resurse-intensive arii medicale, atât prin tehnologia necesară (ventilatoare mecanice, monitoare multiparametrice, sisteme de dializă continuă), cât și prin densitatea de personal: standardul european impune un asistent medical pentru fiecare 1-2 paturi și un medic la 4-6 paturi. Reforma sistemului medical 2026 a inclus ATI între prioritățile Programelor Naționale de Acțiuni Prioritare. Articolul de față oferă o trecere în revistă a acestor componente.
(a) ROLUL ATI ÎN SISTEMUL MEDICAL
Total paturi ATI România
Aproximativ 4.500
Secții ATI cumulat
Peste 250
Medici ATI activi
Aproximativ 2.500
Asistenți medicali ATI
Aproximativ 8.000
Cadru juridic specialitate
Ordin MS specialități medicale
Densitate ATI / 100.000 locuitori
Aproximativ 23 paturi
Media UE ATI / 100.000 locuitori
Aproximativ 11-12 paturi
Standardul european personal
1 asistent / 1-2 paturi
ATI neonatologie cumulat
Aproximativ 400 paturi
ATI pediatrie cumulat
Aproximativ 350 paturi
ATI mari arși cumulat
Aproximativ 80 paturi
Programe naționale ATI 2026
Parte din 475 milioane lei PNAP
Societatea Română ATI (SRATI)
Asociație profesională
European Society of ICM (ESICM)
Cooperare europeană
Rolul ATI s-a transformat semnificativ în ultimele decenii. La începutul anilor 1960, terapia intensivă era practic inexistentă în România, iar pacienții cu insuficiență respiratorie acută aveau șanse minime de supraviețuire. Astăzi, ATI este o specialitate medicală matură, cu protocoale standardizate la nivel european, tehnologie de ultimă generație și o capacitate substanțial îmbunătățită de a salva pacienți care altădată ar fi decedat. Pandemia COVID-19 din 2020-2022 a fost un examen sever pentru capacitatea ATI românească, expunând atât punctele forte (devotamentul personalului, capacitatea de adaptare rapidă), cât și deficiențele structurale (insuficiența echipamentelor, distribuția neuniformă a paturilor, dificultățile de recrutare).
Pacienții internați în ATI provin din mai multe surse. Unii vin direct din Unitățile de Primire a Urgențelor (UPU) după evaluare inițială, alții sunt transferați din secțiile de chirurgie după intervenții majore, alții ajung în ATI după decompensarea unor patologii cronice (insuficiență cardiacă avansată, ciroză hepatică cu complicații, boală pulmonară obstructivă cronică în exacerbare). Cazuistica este foarte diversă, iar medicii ATI trebuie să stăpânească cunoștințe largi din toate specialitățile medicale și chirurgicale. Anestezia, componenta paralelă a specialității, asigură suportul pentru sălile de operație, atât pentru intervențiile programate, cât și pentru cele de urgență, fiind absolut esențială pentru funcționarea blocului operator.
Specialitatea de anestezie și terapie intensivă este recunoscută la nivel european prin Directiva 2005/36/CE privind recunoașterea calificărilor profesionale, modificată ulterior prin Directiva 2013/55/UE. Programul de rezidențiat în România durează cinci ani și include rotații obligatorii prin secțiile de chirurgie, medicină internă, cardiologie, pneumologie și pediatrie, pentru a asigura cunoștințele largi necesare practicii. Comisia Națională de Specialitate pentru ATI, sub coordonarea Ministerului Sănătății, stabilește curriculum-ul de pregătire și evaluează rezidenții la finalul fiecărui an. Societatea Română de Anestezie și Terapie Intensivă (SRATI), afiliată European Society of Intensive Care Medicine (ESICM) cu sediul la Bruxelles, oferă cadrul profesional pentru schimbul de bune practici și pentru educația medicală continuă.
(b) DOTAREA SECȚIILOR ATI
Echipamente moderne
Dotarea unei secții ATI moderne este complexă. Fiecare pat trebuie echipat cu ventilator mecanic capabil să asigure ventilație în multiple moduri, monitor multiparametric pentru urmărirea continuă a funcțiilor vitale (tensiune arterială invazivă, electrocardiogramă continuă, saturație periferică în oxigen, presiune venoasă centrală), pompe de perfuzie pentru administrarea medicamentelor în doze precise, dispozitive de încălzire pentru pacienții hipotermici și conexiuni pentru oxigenoterapie, aer comprimat medical și aspirație. Sălile ATI moderne includ și echipamente avansate pentru dializă continuă, oxigenare extracorporală prin membrană (ECMO, pentru pacienții cu insuficiență respiratorie severă) și sisteme de imagistică portabilă (ecografie, radiografie la pat).
Investiții post-COVID și PNRR
Pandemia COVID-19 a accelerat investițiile în dotarea ATI românească. În 2020-2021, prin Mecanismul de Protecție Civilă al Uniunii Europene (rescEU) și prin achiziții naționale, sistemul medical românesc a primit peste 2.000 de ventilatoare mecanice noi, plus monitoare, pompe de perfuzie, măști de protecție și alte echipamente esențiale. PNRR a continuat această modernizare, prin programe dedicate de extindere a secțiilor ATI din spitalele strategice, județene și municipale, cu accent particular pe ATI neonatale, pediatrice și pentru mari arși. Centrul pentru Mari Arși de la Timișoara, finalizat în 2026 sub coordonarea profesorului Dorel Săndesc, include o secție amplă de ATI dedicată pacienților cu arsuri grave, una dintre cele mai bine echipate din regiune.
Standarde europene
Standardele de calitate sunt stabilite la nivel internațional. European Society of Intensive Care Medicine publică ghiduri actualizate periodic pentru managementul pacienților critici, inclusiv pentru ventilația mecanică, sepsisul, sindromul de detresă respiratorie acută, transplantul de organe sau îngrijirea de la sfârșitul vieții. Aceste ghiduri sunt adoptate de SRATI și integrate în protocoalele spitalelor românești. Acreditarea spitalelor de către Autoritatea Națională de Management al Calității în Sănătate (ANMCS) include criterii specifice pentru ATI, iar Curtea de Conturi auditează periodic eficiența utilizării resurselor în aceste secții.
(c) ATI NEONATOLOGIE ȘI PEDIATRIE
Maternități nivel III
Terapia intensivă neonatală este una dintre componentele cele mai vulnerabile ale sistemului. Aproximativ 400 de paturi ATI neonatale există în România, distribuite predominant în maternitățile de nivel III (cele care primesc cazurile cele mai complexe) și în câteva spitale pediatrice specializate. Institutul Național pentru Sănătatea Mamei și Copilului Alessandrescu-Rusescu din București este principalul centru de referință, urmat de Maternitatea Cuza Vodă din Iași, Maternitatea Filantropia din București, Maternitatea Bega din Timișoara și unitățile similare din Cluj-Napoca, Craiova și Constanța. ATI neonatologie tratează nou-născuții cu greutate foarte mică la naștere, malformații congenitale grave, asfixie perinatală, infecții neonatale severe sau alte patologii care impun suport vital.
Programe naționale dedicate
Programul Național de Acțiuni Prioritare 2026 alocă resurse importante pentru extinderea ATI neonatale. Cu cele 475 milioane lei (în creștere cu 35 la sută față de 2025), Ministerul Sănătății finanțează achiziția de incubatoare moderne, ventilatoare pentru nou-născuți, sisteme de monitorizare cu senzori non-invazivi pentru bebeluși și formarea continuă a personalului. Programul vizează totodată reducerea ratei mortalității neonatale, care în România rămâne aproape dublă față de media Uniunii Europene, conform datelor Eurostat și ale Organizației Mondiale a Sănătății. Cooperarea cu UNICEF și cu European Foundation for the Care of Newborn Infants (EFCNI) oferă cadrul tehnic pentru implementarea bunelor practici europene.
ATI pediatrică
Sectorul pediatric general, dincolo de neonatologie, include aproximativ 350 de paturi ATI pentru copii și adolescenți. Spitalul Marie Curie din București, Spitalul Grigore Alexandrescu (de asemenea din Capitală), Spitalul Sfânta Maria din Iași, Spitalul Louis Țurcanu din Timișoara și Spitalul pentru Copii din Cluj-Napoca sunt principalele centre. Patologia tratată cuprinde traumatisme grave la copii, urgențe chirurgicale pediatrice, intoxicații, boli oncologice cu complicații severe și cazuri de chirurgie cardiacă pediatrică, aceasta din urmă concentrată mai ales la Centrul de Chirurgie Cardiacă Pediatrică din cadrul Institutului Inimii Iliescu și la centrele de la Cluj-Napoca și Târgu Mureș.
(d) PROVOCĂRI STRUCTURALE
Recrutarea medicilor
Provocările sistemului ATI sunt structurale și operaționale. Recrutarea medicilor rămâne o problemă majoră: anestezia și terapia intensivă este o specialitate solicitantă, cu volum mare de urgențe, ture de noapte numeroase și responsabilitate clinică intensă. Mulți tineri medici aleg specialități cu echilibru mai bun între muncă și viață personală, iar emigrarea către spitale din Germania, Olanda sau Marea Britanie afectează în mod recurent sectorul. Conform datelor Colegiului Medicilor din România, deficitul de medici ATI este estimat la aproximativ 500-700 de specialiști la nivel național, mai accentuat în spitalele orășenești și județene mai mici, unde condițiile de muncă sunt mai dificile.
Negocieri salariale
Sindicatele medicale, în special Sanitas și Solidaritatea Sanitară, au negociat repetat pachete salariale dedicate pentru personalul ATI. Sporurile pentru muncă în condiții grele, sporul pentru lucru în ture de noapte, sporul pentru contact cu pacienți contagioși și alte facilități salariale au crescut semnificativ în ultimii ani, iar reforma gărzilor medicale propusă de ministrul Rogobete pentru 2026 include o categorie specifică pentru gărzile ATI, cu plată majorată față de standardul comun. Excepția acordată sistemului sanitar de la măsura tăierii cu zece la sută a personalului administrației publice, prin ordonanța de urgență din februarie 2026, a oferit o protecție suplimentară pentru menținerea echilibrului de personal.
Monitorizarea calității
Calitatea îngrijirii este monitorizată prin indicatori specifici: rata mortalității ajustate, rata infecțiilor nosocomiale (infecții dobândite în spital), durata medie de ventilație mecanică, rata de re-internare în ATI după transfer și satisfacția aparținătorilor. Autoritatea Națională de Management al Calității în Sănătate (ANMCS) publică periodic rapoarte privind aceste indicatori, iar spitalele cu performanțe sub medie primesc recomandări pentru îmbunătățire. Cooperarea cu European Society of Intensive Care Medicine permite participarea la auditul european prin programul Apache Outcomes Study, care permite compararea performanței între spitale din diferite state membre.
(e) REFORMA ATI 2026
Reforma gărzilor
Reforma propusă de ministrul Rogobete pentru 2026 include o categorie specifică pentru gărzile ATI, cu plată majorată față de standardul comun. Cele trei tipuri noi de gărzi recunosc gradul diferit de solicitare profesională între specialități și introduc tarife corespunzătoare. Această măsură răspunde unei revendicări mai vechi a comunității medicale și ar trebui să sprijine recrutarea și retenția medicilor în specialitățile critice. Exceptarea sistemului sanitar de la măsura tăierii cu zece la sută a personalului, formalizată în februarie 2026, oferă protecție suplimentară pentru echilibrul de personal în ATI.
Centrul pentru Mari Arși Timișoara
Centrul pentru Mari Arși de la Timișoara, finalizat în 2026 sub coordonarea profesorului Dorel Săndesc, este o investiție emblematică în ATI specializată. Centrul include o secție amplă dedicată pacienților cu arsuri grave, cu peste 30 de paturi ATI echipate la cele mai înalte standarde. Cooperarea cu Banca Mondială, materializată prin vizita vicepreședintei pentru Europa și Asia Centrală Antonella Bassani în 2025, a sprijinit aspectele tehnice și financiare ale proiectului. Centrul preia cazuistica de arsuri grave din vestul și sud-vestul țării și completează capacitatea existentă la București (Spitalul Floreasca, Spitalul Bagdasar-Arseni).
(f) PERSPECTIVE 2026-2030
Modernizare PNRR și EU4Health
Perspectiva pentru orizontul 2030 vizează consolidarea ATI ca specialitate medicală modernă, bine dotată și bine remunerată. Investițiile prin PNRR, Programele Naționale de Acțiuni Prioritare și fondurile europene EU4Health vor permite înnoirea echipamentelor în majoritatea spitalelor strategice și județene. Sistemul de telemedicină va permite consultații virtuale între medici ATI din spitalele mici și colegi din centrele de excelență, ceea ce va îmbunătăți semnificativ calitatea îngrijirii în zonele cu deficit de specialiști. Reforma normativului de personal, una dintre prioritățile reformei Rogobete, va recalibra raportul personal-paturi pentru a apropia secțiile ATI românești de standardele europene.
Cooperare ESICM
Cooperarea cu structurile europene oferă cadrul strategic. European Society of Intensive Care Medicine cu sediul la Bruxelles coordonează cercetarea, formarea și standardele profesionale, iar participarea medicilor români la congresele anuale ESICM contribuie la transferul de cunoștințe. Programul EU4Health, cu un buget european de 5,3 miliarde euro pentru intervalul 2021-2027, finanțează componente specifice ale modernizării ATI, în special prin Joint Action European Strategy for Cardiovascular Disease și prin Joint Action European Strategy on Cancer. Cooperarea cu Banca Europeană de Investiții, prin programe specifice, sprijină achiziția de echipamente medicale moderne.
Indicatori de calitate spre standarde europene
Pe orizontul lung, viziunea conturează un sistem ATI românesc mai bine echipat, mai bine remunerat și mai bine integrat în rețelele europene de excelență. Către 2030, indicatorii de calitate (rata mortalității ajustate, rata infecțiilor nosocomiale, durata medie de ventilație mecanică) ar trebui să se apropie de cei din statele dezvoltate ale Uniunii Europene. Spitalele regionale de la Cluj-Napoca, Iași și Craiova, care intră în operare după 2026, vor avea secții ATI extinse, cu peste 80 de paturi fiecare, dotate la cele mai înalte standarde. Această evoluție va sprijini retenția cadrelor medicale tinere, va îmbunătăți calitatea îngrijirii pentru pacienții români și va contribui la consolidarea sistemului medical în ansamblu.
SURSE PRINCIPALE
● Comisia Națională de Specialitate pentru ATI, Ministerul Sănătății.
● SRATI - Societatea Română de Anestezie și Terapie Intensivă.
● ESICM - European Society of Intensive Care Medicine, Bruxelles.
● Directiva UE 2005/36/CE recunoaștere calificări profesionale.
● Centrul pentru Mari Arși Timișoara (Dorel Săndesc).
● Programe Naționale Acțiuni Prioritare 2026: 475 milioane lei.
● Institutul Național Alessandrescu-Rusescu, București.
● Mecanismul rescEU al Uniunii Europene.
● UNICEF și EFCNI (European Foundation Newborn Infants).
● ANMCS - Autoritatea Națională Calitate Sănătate.
● Joint Action European Strategy for Cardiovascular Disease.
● EU4Health 5,3 mld euro pentru 2021-2027.