Programul Național de Oncologie reprezintă cel mai mare angajament financiar al statului român pentru o singură categorie de patologie medicală, cu un buget anual de peste 2 miliarde de lei și aproximativ 124.000 de pacienți tratați anual. Bolile neoplazice rămân, la nivelul anului 2026, a doua cauză de deces în România (după bolile cardiovasculare), iar incidența crește anual cu aproximativ 2-3 la sută, reflectând atât îmbătrânirea populației cât și expunerea la factori de risc moderni. Sistemul românesc de oncologie cuprinde patru institute principale (Institutul Oncologic Profesor Doctor Alexandru Trestioreanu din București, Institutul Oncologic Profesor Doctor Ion Chiricuță din Cluj-Napoca, Institutul Regional de Oncologie din Iași, Institutul Regional de Oncologie din Timișoara), zeci de secții de oncologie în spitalele clinice universitare și județene, plus o rețea extinsă de ambulatorii de specialitate. Planul Național de Combatere și Control al Cancerului (PNCC), revizuit substanțial în 2025 de Comisia Multidisciplinară de Oncologie a Ministerului Sănătății, oferă cadrul strategic actual. Articolul de față oferă o trecere în revistă a acestor componente.

(a) PROGRAMUL NAȚIONAL DE ONCOLOGIE

Buget anual Programul Național Oncologie

Peste 2 miliarde lei

Pacienți tratați anual cumulat

Aproximativ 124.000

Cost mediu per pacient anual

Aproximativ 12.691 lei (medicamente)

Institut Oncologic principal București

Profesor Doctor Alexandru Trestioreanu

Institut Oncologic principal Cluj

Profesor Doctor Ion Chiricuță

Institut Regional Oncologie Iași

Pol regional Moldova

Institut Regional Oncologie Timișoara

Pol regional Banat-Crișana

Plan Național Combatere Cancer (PNCC)

Revizuit 2025 de Comisia Multidisciplinară

Cadru european

Planul European de Combatere a Cancerului (4 mld euro)

Recomandarea Consiliului UE

2022 - screening extins

Decese anuale prin cancer România

Aproximativ 53.000

Cancere cele mai frecvente

Plămân, colorectal, sân, prostată

Programe specifice de screening

Col uterin, mamar, colorectal

Cooperare europeană

European Cancer Organisation (ECO)

Programul Național de Oncologie, finanțat predominant prin bugetul Ministerului Sănătății și administrat în cooperare cu Casa Națională de Asigurări de Sănătate, asigură tratamentul gratuit pentru pacienții diagnosticați cu cancer înscriși în program. Componentele principale cuprind subprogramul de tratament al bolnavilor cu afecțiuni oncologice (medicamente citostatice, imunomodulatori, hormoni, factori de creștere, inhibitori de osteoclaste pentru cazurile cu metastaze osoase), subprogramul de monitorizare prin PET-CT (atât pentru adulți, cât și pentru copii, cu indicații specifice pentru fiecare categorie de neoplazie), subprogramul de radioterapie (cu modalitățile moderne: radioterapie conformațională 3D, radioterapie cu intensitate modulată IMRT, radioterapie stereotactică, brahiterapie pentru anumite localizări tumorale).

Includerea în program presupune îndeplinirea criteriilor clinice specifice. Pacientul este inclus după stabilirea diagnosticului de boală neoplazică și stadializarea extensiei tumorale, conform procedurilor recomandate de ghidurile naționale și internaționale (precum cele ale European Society for Medical Oncology, National Comprehensive Cancer Network, plus alte societăți profesionale). Excluderea se realizează după epuizarea dozelor de citostatice recomandate, după expirarea timpului standard de acordare a tratamentului sau la solicitarea bolnavului. Reincluderea este posibilă la constatarea recidivei sau a progresiei bolii stabilizate, când pacientul necesită reinstituirea tratamentului antineoplazic. Această flexibilitate operațională permite continuitatea îngrijirii pe parcursul evoluției complexe a bolilor neoplazice.

Unitățile sanitare care derulează programul cuprind cele patru institute oncologice principale (Trestioreanu București, Chiricuță Cluj-Napoca, Institutul Regional de Oncologie Iași, Institutul Regional de Oncologie Timișoara), plus unitățile sanitare care au în structură secții, compartimente, ambulatorii de specialitate sau cabinete medicale cu competență în tratarea bolnavilor oncologici. Unitățile sanitare aparținând ministerelor cu rețea sanitară proprie (Apărării Naționale, Afacerilor Interne, Justiției, Transporturilor) pot participa la program prin propriile structuri. Această rețea extinsă asigură acoperirea teritorială, deși calitatea îngrijirii variază semnificativ între unități în funcție de echipamente, personal și volum de cazuistică.

(b) INSTITUTELE ONCOLOGICE PRINCIPALE

Institutul Trestioreanu București

Institutul Oncologic Profesor Doctor Alexandru Trestioreanu din București, situat pe Strada Fundeni 252 în Sectorul 2, este cel mai mare centru oncologic din România și unul dintre cele mai vechi institute medicale specializate din țară. Înființat în 1949 prin reorganizarea Spitalului Profilactic pentru Cancer fondat în 1929 de profesorul Aldo Castaldi, institutul a fost denumit ulterior după profesorul Alexandru Trestioreanu, mare patolog oncolog român. Astăzi, institutul cuprinde clinici de chirurgie oncologică, oncologie medicală (chimioterapie), radioterapie, oncologie pediatrică, plus laboratoare moderne de anatomie patologică, citologie, imunohistochimie, biologie moleculară și genetică oncologică. Cooperarea cu universitățile de medicină din București, prin programele de rezidențiat și prin cercetarea aplicată, asigură formarea continuă a specialiștilor.

Institutul Chiricuță Cluj-Napoca

Institutul Oncologic Profesor Doctor Ion Chiricuță din Cluj-Napoca, situat pe Strada Republicii 34-36, este cel mai mare institut oncologic din Transilvania și unul dintre principalele centre de referință din România. Înființat în 1929 ca Institut pentru Studiul și Profilaxia Cancerului, sub coordonarea profesorului Iuliu Moldovan, institutul a fost denumit ulterior după profesorul Ion Chiricuță, mare oncolog român. Cu peste 400 de paturi, secții pentru toate specialitățile oncologice (chirurgie, oncologie medicală, radioterapie, oncologie pediatrică), plus laboratoare de cercetare avansate, institutul deservește populația din Transilvania de Nord și parțial din alte regiuni. Cooperarea cu UMF Iuliu Hațieganu Cluj-Napoca, prin programele academice și prin cercetarea clinică, consolidează poziția institutului.

Institutele Regionale Iași și Timișoara

Institutele Regionale de Oncologie din Iași și Timișoara, mai recente comparativ cu cele din București și Cluj-Napoca, oferă acoperire pentru Moldova și pentru Banat-Crișana. Institutul Regional de Oncologie Iași, situat pe Strada General Henri Mathias Berthelot 2-4, deservește populația din județele Iași, Botoșani, Suceava, Vaslui, Neamț, Bacău, parțial Galați. Institutul Regional de Oncologie Timișoara, situat pe Bulevardul Liviu Rebreanu 156 (campus comun cu Spitalul Clinic Județean de Urgență Pius Brînzeu), deservește Banatul, Crișana și parțial Transilvania de Vest. Ambele institute beneficiază de investiții semnificative prin Programul Operațional Sănătate (POS) și prin PNRR pentru modernizarea infrastructurii și pentru achiziția de echipamente moderne (acceleratoare liniare pentru radioterapie, tomografe PET-CT, sisteme de planning tridimensional al tratamentelor).

(c) SPECIALITĂȚILE ONCOLOGICE

Oncologia medicală

Specialitățile oncologice recunoscute în România cuprind mai multe domenii. Oncologia medicală, dedicată tratamentului sistemic al bolilor neoplazice prin chimioterapie, terapii țintite, imunoterapie, plus tratamente hormonale, este specialitatea cu cea mai mare cazuistică. Aproximativ 600 de medici oncologi medicali activi la nivelul anului 2026 acoperă această specialitate, distribuiți între institutele oncologice și secțiile de oncologie ale spitalelor majore. Cooperarea cu Asociația Europeană pentru Oncologie Medicală (ESMO) sprijină actualizarea continuă a practicii clinice conform celor mai recente evidențe științifice.

Radioterapia modernă

Radioterapia, specialitatea care folosește radiațiile ionizante pentru distrugerea sau controlul tumorilor maligne, a evoluat substanțial în ultimii ani. Modalitățile moderne (radioterapia conformațională 3D pentru distribuția optimizată a dozei, radioterapia cu intensitate modulată IMRT pentru cazurile cu necesități anatomice complexe, radioterapia stereotactică pentru tumorile mici cu localizări critice, brahiterapia pentru anumite cazuri ginecologice și ORL) oferă posibilități terapeutice substantial îmbunătățite față de tehnicile mai vechi. România dispune de aproximativ 35 de acceleratoare liniare la nivelul anului 2026, distribuite în institutele oncologice și în câteva spitale județene majore. Investițiile prin PNRR și prin POS finanțează modernizarea aparaturii vechi și achiziția de echipamente noi.

Chirurgia oncologică

Chirurgia oncologică, deși tehnic parte din specialitatea Chirurgie Generală cu competență specifică, reprezintă componentă esențială a tratamentului oncologic. Pentru cancere mamare (chirurgie conservativă cu lumpectomie sau mastectomie cu reconstrucție imediată), cancere colorectale (rezecții laparoscopice sau robotizate), cancere pulmonare (lobectomii sau pneumonectomii prin chirurgie toracică minim invazivă), cancere ginecologice (histerectomii radicale, exenterații pelvine pentru cazurile avansate), cancere ale capului și gâtului (rezecții complexe cu reconstrucții microchirurgicale), specialiștii operează predominant în institutele oncologice sau în secțiile dedicate ale spitalelor universitare. Cooperarea multidisciplinară cu oncologii medicali, cu radioterapeuții și cu specialiștii în îngrijiri suportive optimizează rezultatele.

(d) TERAPIILE MODERNE

Imunoterapia

Terapiile oncologice moderne evoluează rapid. Imunoterapia, prin inhibitori ai check-point-urilor imune (anticorpi monoclonali care blochează moleculele PD-1, PD-L1, CTLA-4), a transformat prognosticul pentru mai multe cancere (melanom metastatic, cancer pulmonar non-cu celule mici avansat, anumite cancere ale capului și gâtului, cancere ale vezicii urinare avansate). Medicamentele precum nivolumab, pembrolizumab, atezolizumab, ipilimumab sunt incluse în programul național pentru indicațiile aprobate. Cooperarea cu European Medicines Agency (EMA) pentru autorizarea medicamentelor noi, plus cu producătorii farmaceutici prin programe de acces compasional pentru cazurile cu indicații speciale, asigură accesul pacienților români la inovații.

Terapiile țintite

Terapiile țintite, care acționează specific asupra unor molecule sau căi de semnalizare alterate în celulele tumorale, reprezintă revoluția oncologiei moderne. Inhibitorii kinazelor (precum erlotinib, gefitinib, osimertinib pentru cancerul pulmonar cu mutații EGFR, imatinib pentru leucemiile mieloide cronice cu cromozom Philadelphia, sorafenib și sunitinib pentru cancere renale avansate), anticorpii monoclonali (trastuzumab pentru cancerul mamar HER2 pozitiv, bevacizumab antiangiogenic pentru mai multe tipuri tumorale, rituximab pentru limfoamele non-Hodgkin), plus terapiile cu celule CAR-T (Chimeric Antigen Receptor T-cells) pentru anumite leucemii și limfoame refractare, sunt incluse treptat în programele naționale.

Medicina personalizată

Medicina personalizată, prin profilarea moleculară a tumorilor și prin selecția tratamentelor adaptate fiecărui caz individual, reprezintă viitorul oncologiei. Testele genetice tumorale (precum testele de secvențiere de înaltă rezoluție pentru identificarea mutațiilor driver, testele de instabilitate a microsateliților, testele pentru încărcarea mutațională a tumorii) permit selectarea terapiilor cu cele mai mari șanse de succes pentru fiecare pacient. România dispune la nivelul anului 2026 de laboratoare moderne de genetică tumorală în cele patru institute oncologice și în câteva spitale universitare majore, deși acoperirea rămâne sub mediile vest-europene. Investițiile prin PNRR finanțează modernizarea acestor laboratoare.

(e) PLANUL NAȚIONAL DE COMBATERE A CANCERULUI

Cadru strategic PNCC

Planul Național de Combatere și Control al Cancerului (PNCC), revizuit substanțial în 2025 de Comisia Multidisciplinară de Oncologie a Ministerului Sănătății, oferă cadrul strategic actual al politicii oncologice românești. Planul urmează modelul Planului European de Combatere a Cancerului, lansat de Comisia Europeană în februarie 2021 cu un buget total de 4 miliarde euro pentru intervalul 2021-2027. Cele patru piloni ai planului european (prevenția, depistarea precoce, diagnosticul și tratamentul, calitatea vieții pacienților) sunt reflectați în planul național, cu adaptări la specificul românesc.

Componenta de prevenție

Componenta de prevenție a planului vizează combaterea factorilor de risc modificabili. Programele anti-fumat, anti-alcool, pentru alimentație sănătoasă, pentru activitate fizică regulată, plus pentru combaterea expunerii la radiații ultraviolet excesive și la radiații ionizante, urmează standardele europene. Vaccinarea împotriva HPV pentru fetele între 11 și 18 ani, extinsă gratuit din 2021 prin Programul Național de Imunizări, ar trebui să reducă semnificativ incidența cancerului de col uterin pe termen mediu și lung. Cooperarea cu Institutul Național de Sănătate Publică, cu organizațiile societății civile (Asociația Pacienților Oncologici, Federația Asociațiilor Bolnavilor de Cancer) sprijină campaniile de prevenție.

Depistarea precoce

Componenta de depistare precoce, prin programele naționale de screening oncologic, vizează atingerea țintelor europene. Pentru cancerul de col uterin, ținta de acoperire de 70 la sută din femeile eligibile până în 2030 (cu țintă europeană de 90 la sută) reprezintă o creștere semnificativă față de acoperirea actuală de sub 30 la sută. Pentru cancerul mamar și colorectal, ținta similară de 70 la sută presupune extinderea infrastructurii, modernizarea echipamentelor și campanii naționale de informare. Extinderea screeningurilor în arii noi (cancerul pulmonar prin tomografie computerizată cu doză redusă pentru fumători activi sau foști fumători, cancerul gastric pentru populațiile cu prevalență ridicată a infecției cu Helicobacter pylori) urmează etapizat.

Diagnosticul tardiv

Provocările sistemului oncologic românesc rămân semnificative. Diagnosticul tardiv, frecvent în stadii avansate când opțiunile terapeutice sunt limitate, este una dintre cauzele principale ale mortalității ridicate prin cancer. Studii epidemiologice arată că pacienții români ajung deseori la prima consultație oncologică în stadii III-IV ale bolii, comparativ cu cazurile din state vest-europene în care diagnosticul în stadii I-II este mai frecvent. Cauzele cuprind deficitul programelor de screening, accesul limitat la medicii de familie pentru o parte a populației, plus reticența culturală pentru consultații preventive.

Inegalități teritoriale

Inegalitățile teritoriale și sociale în accesul la îngrijiri oncologice de calitate persistă. Pacienții din mediul urban, în special din orașele cu institute oncologice (București, Cluj-Napoca, Iași, Timișoara), au acces semnificativ mai bun decât cei din mediul rural sau din județe fără infrastructură specializată. Deplasarea pentru tratamentele repetate (chimioterapie săptămânală sau radioterapie zilnică pe parcursul a 6-8 săptămâni) reprezintă o povară logistică și financiară pentru pacienți și familiile lor. Cooperarea cu organizațiile societății civile (precum Asociația P.A.V.E.L. pentru copii oncologici, Asociația Iubescviata pentru paliația oncologică) oferă sprijin parțial.

Deficit de personal

Deficitul de personal medical specializat afectează sectorul. Aproximativ 600 de oncologi medicali activi la nivel național sunt insuficienți pentru cererea reală, ceea ce generează timpii de așteptare semnificativi pentru consultații și pentru inițierea tratamentului. Migrarea cadrelor către alte state europene, în special pentru oncologii cu specializare în terapii moderne, agravează deficitul. Strategiile de retenție, prin majorările salariale specifice și prin condițiile îmbunătățite de muncă, sunt esențiale. Cooperarea cu Societatea Națională de Oncologie Medicală din România (SNOMR) și cu European Society for Medical Oncology (ESMO) sprijină formarea profesională continuă.

(f) COOPERARE EUROPEANĂ ȘI PERSPECTIVE

Planul European de Combatere a Cancerului

Cooperarea cu structurile europene oferă cadrul strategic. Planul European de Combatere a Cancerului, cu buget total de 4 miliarde euro pentru 2021-2027, finanțează componente importante prin Joint Action European Strategy on Cancer. Recomandarea Consiliului UE din 2022 privind screeningul oncologic extinde domeniile recomandate la cancerul pulmonar, prostatic și gastric. Programul EU4Health (5,3 miliarde euro pentru 2021-2027) finanțează inițiative specifice. Cooperarea cu European Cancer Organisation (ECO), cu European Society for Medical Oncology (ESMO), cu European Society for Therapeutic Radiology and Oncology (ESTRO), plus cu European Society of Surgical Oncology (ESSO), oferă cadrul profesional.

European Reference Networks

Cooperarea cu European Reference Networks (ERN) pentru cancerele rare, oferă acces la centre de excelență europene pentru cazurile cu prevalență redusă. Pacienții români cu cancere rare (sarcoame, cancere pediatrice neobișnuite, anumite tumori neuroendocrine) pot beneficia de consultații virtuale cu specialiști din centre de referință europene, plus de protocoale terapeutice elaborate prin consens internațional. Cooperarea cu Childhood Cancer International și cu European Society for Paediatric Oncology (SIOPE) sprijină îngrijirea copiilor cu cancer, cu rezultate documentate de îmbunătățire a prognosticului pe parcursul ultimelor decenii.

Cooperare cu industria farmaceutică

Cooperarea cu industria farmaceutică, prin programe de acces compasional pentru medicamente experimentale, prin studii clinice multinaționale și prin parteneriate de cercetare, completează arhitectura. Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM), prin grupul de Oncologie, cooperează cu autoritățile române pentru extinderea accesului la inovații. Cooperarea cu Agenția Europeană a Medicamentelor (EMA), cu European Network of Cancer Registries (ENCR) pentru date epidemiologice, cu International Atomic Energy Agency (AIEA) pentru aspecte de radioterapie, extinde sfera cooperării internaționale. Programele Horizon Europe Cluster 1 Health finanțează cercetarea oncologică prin universitățile de medicină românești.

Perspective 2030

Perspectiva pentru orizontul 2030 vizează consolidarea sistemului oncologic românesc. Implementarea completă a Planului Național de Combatere și Control al Cancerului, finalizat de Comisia Multidisciplinară de Oncologie în 2025, este obiectivul strategic principal. Atingerea țintelor europene pentru programele de screening (70 la sută acoperire pentru col uterin, mamar și colorectal până în 2030), reducerea semnificativă a diagnosticului tardiv, plus extinderea accesului la terapiile moderne, sunt direcțiile prioritare. Investițiile prin Programul Operațional Sănătate (POS), prin componenta de sănătate a PNRR, prin EU4Health, plus prin alte surse, vor finanța modernizarea infrastructurii oncologice.

Modernizare prin investiții

Modernizarea celor patru institute oncologice principale, plus extinderea infrastructurii oncologice prin Spitalele Regionale Cluj-Napoca, Iași și Craiova (finalizate după 2026 prin PNRR), va consolida capacitatea sistemului. Investițiile în laboratoarele de genetică tumorală, în echipamentele de radioterapie de ultimă generație (acceleratoare liniare cu sisteme avansate de poziționare a pacientului, sisteme de protonterapie pentru cazurile cu indicații specifice), plus în sistemele informatice integrate pentru gestionarea complexă a cazurilor oncologice, vor moderniza practica clinică. Cooperarea cu industria farmaceutică pentru accesul rapid la medicamentele inovatoare, prin acordurile-cadru de achiziție comună europeană, va optimiza costurile.

Sistem oncologic european

Pe orizontul lung, viziunea conturează un sistem oncologic românesc modernizat, bine integrat în arhitectura europeană de îngrijiri oncologice. Către 2030, indicatorii principali (rata supraviețuirii la cinci ani pentru cancerele cu programe sistematice de screening, mortalitatea ajustată după vârstă prin cancerele cele mai frecvente, calitatea vieții pacienților oncologici, accesul echitabil la îngrijiri specializate) ar trebui să se apropie de mediile celor mai performante sisteme europene. Cooperarea cu Comisia Europeană prin Planul European de Combatere a Cancerului, cu structurile profesionale europene, cu industria farmaceutică inovatoare și cu organizațiile pacienților, va consolida poziția României ca participant activ. Această evoluție va salva mii de vieți și va îmbunătăți semnificativ calitatea vieții pentru sutele de mii de pacienți oncologici români.

SURSE PRINCIPALE

● Programul Național de Oncologie (CNAS).

● Planul Național de Combatere și Control al Cancerului (PNCC).

● Institutul Oncologic Profesor Doctor Alexandru Trestioreanu, București.

● Institutul Oncologic Profesor Doctor Ion Chiricuță, Cluj-Napoca.

● Institutul Regional de Oncologie Iași și Institutul Regional de Oncologie Timișoara.

● Planul European de Combatere a Cancerului (4 mld euro 2021-2027).

● Recomandarea Consiliului UE privind screeningul oncologic (2022).

● European Cancer Organisation (ECO).

● European Society for Medical Oncology (ESMO).

● European Reference Networks (ERN) pentru cancere rare.

● ARPIM - Asociația Română Producătorilor Internaționali de Medicamente.

● EU4Health 5,3 mld euro pentru 2021-2027.