Neurologia clinică, specialitatea dedicată bolilor sistemului nervos central și periferic, reprezintă una dintre cele mai dinamice arii ale medicinei moderne, transformată în ultimele două decenii prin progresele neuroimagisticii (rezonanța magnetică funcțională, tomografia computerizată cu protocoale de perfuzie, tomografia cu emisie de pozitroni cu trasori specifici), prin revoluția terapeutică pentru accidentul vascular cerebral (tromboliza intravenoasă cu alteplază, trombectomia mecanică prin cateterism cerebral), prin introducerea anticorpilor monoclonali și a moleculelor mici pentru scleroza multiplă, plus prin terapiile noi pentru boli neurologice rare (precum nusinersen, onasemnogene abeparvovec, risdiplam pentru atrofia musculară spinală). La nivelul anului 2026, România dispune de o rețea de Stroke Units distribuite teritorial, de Centre Comprehensive Stroke pentru cazurile complexe, de centre dedicate pentru scleroza multiplă, plus de servicii de neurologie pediatrică în spitalele clinice de pediatrie. Articolul de față oferă o trecere în revistă a acestor componente.
(a) ACCIDENTUL VASCULAR CEREBRAL
Cazuri noi AVC anual România
Aproximativ 65.000-75.000
Decese anuale prin AVC
Aproximativ 30.000-35.000
Pacienți cu scleroză multiplă
Aproximativ 12.000-15.000
Pacienți cu epilepsie
Aproximativ 100.000 (1 la 200)
Pacienți cu Parkinson
Aproximativ 70.000-80.000
Pacienți cu Alzheimer și demențe
Aproximativ 350.000 (în creștere)
Neurologi activi România 2026
Aproximativ 1.500
Centre Comprehensive Stroke
Aproximativ 15 (București, Cluj, Iași, alte)
Stroke Units cumulat
Peste 30 (în spitale strategice)
Trombectomii mecanice anuale
Aproximativ 1.500-2.000
Tromboliză anuală pentru AVC
Aproximativ 3.500-4.500
Programul Național Scleroză Multiplă
Finanțat de MS și CNAS
Cooperare europeană principală
European Stroke Organisation, EAN
Centrul de referință neurologie
Spitalul Bagdasar-Arseni
Accidentul vascular cerebral (AVC), eveniment neurologic acut prin obstrucția unei artere cerebrale sau prin ruptura unei artere cerebrale, reprezintă una dintre cele mai serioase amenințări pentru sănătatea adulților. AVC ischemic (aproximativ 85 la sută din cazuri), cauzat de tromboza unei artere cerebrale sau de o embolie de origine cardiacă, este forma cea mai frecventă. AVC hemoragic (aproximativ 15 la sută din cazuri), cauzat de ruptura unei artere cerebrale (predominant în contextul hipertensiunii arteriale necontrolate sau a malformațiilor vasculare), reprezintă forma cea mai gravă cu mortalitate ridicată. În România, aproximativ 65.000-75.000 de cazuri noi de AVC sunt diagnosticate anual, cu mortalitate cumulată de 30.000-35.000 anual.
Tratamentul modern al AVC ischemic urmează protocoalele standardizate ale European Stroke Organisation. Tromboliza intravenoasă cu alteplază (rt-PA - recombinant tissue Plasminogen Activator), administrată în primele 4-5 ore de la debutul simptomelor, dizolvă cheagul obstructant și restabilește fluxul sanguin cerebral. Trombectomia mecanică prin cateterism cerebral, intervenție care extrage mecanic cheagul prin abord arterial (predominant prin artera femurală), poate fi efectuată până la 24 de ore de la debut pentru cazurile cu obstrucții de artere mari cerebrale (precum artera cerebrală mijlocie, artera bazilară), conform criteriilor de neuroimagistică avansată. Aceste două tratamente, complementare sau secvențiale, transformă fundamental prognosticul pacienților cu AVC ischemic.
Rețeaua românească de centre Stroke include două nivele de organizare. Stroke Units (Unități de Stroke), secții dedicate exclusiv tratamentului AVC, oferă tromboliza intravenoasă și monitorizarea specializată în primele 24-48 de ore postvasculare. Peste 30 de Stroke Units funcționează cumulat la nivel național, distribuite în spitalele clinice universitare și județene. Comprehensive Stroke Centers, nivelul superior cu capacitate de trombectomie mecanică, cumulează aproximativ 15 centre principale (predominant în orașele universitare: București - Spitalul Universitar de Urgență, Spitalul Floreasca, Spitalul Bagdasar-Arseni, Spitalul Elias; Cluj-Napoca - SCJU Cluj; Iași - Spitalul Sfântul Spiridon; Timișoara - Spitalul Pius Brînzeu; plus altele). Programul Stroke Alert, paralel cu programul STEMI pentru infarctul miocardic, asigură transportul direct al pacienților cu suspiciune AVC la centrele cu capacitate de tratament.
(b) SCLEROZA MULTIPLĂ
Forme clinice și etiologie
Scleroza multiplă (SM), boală autoimună demielinizantă a sistemului nervos central, afectează aproximativ 12.000-15.000 de pacienți români, predominant adulți tineri cu vârsta între 20 și 40 de ani. Manifestările clinice variabile (slăbiciune musculară, tulburări de sensibilitate, probleme de vedere prin nevrita optică, instabilitate de echilibru, dificultăți cognitive, oboseală cronică) reflectă heterogenitatea formelor bolii: SM recurent-remitentă (forma cea mai frecventă, cu pusee separate de perioade de remisie), SM secundar-progresivă (evoluție spre deteriorare progresivă după faza recurent-remitentă), SM primar-progresivă (deteriorare progresivă fără pusee distincte de la debut).
Programul Național pentru SM
Programul Național pentru Scleroză Multiplă asigură accesul gratuit la medicamentele moderne pentru pacienții români. Tratamentele de prima linie (interferon beta-1a Avonex, Rebif; interferon beta-1b Betaferon; acetat de glatiramer Copaxone), administrate prin injecție subcutanată sau intramusculară, reduc semnificativ frecvența puseelor pentru pacienții cu SM recurent-remitentă. Tratamentele orale (teriflunomida Aubagio, dimetil fumarat Tecfidera, fingolimod Gilenya, siponimod Mayzent, ozanimod Zeposia, cladribina Mavenclad), oferă alternative cu administrare convenabilă. Tratamentele cu anticorpi monoclonali (natalizumab Tysabri, ocrelizumab Ocrevus, ofatumumab Kesimpta, alemtuzumab Lemtrada), administrate intravenos sau subcutanat la intervale lungi, oferă eficacitate superioară pentru cazurile active.
Centrele românești
Centrele românești pentru scleroză multiplă cuprind Spitalul Universitar de Urgență București (SUUB), Spitalul Clinic de Urgență Bagdasar-Arseni, Spitalul Clinic Județean de Urgență Cluj-Napoca, Spitalul Sfântul Spiridon Iași, Spitalul Clinic Județean Pius Brînzeu Timișoara, plus alte unități cu activitate semnificativă în mai multe orașe universitare. Cooperarea cu Societatea de Neurologie din România (SNR), cu European Committee for Treatment and Research in Multiple Sclerosis (ECTRIMS), plus cu Asociația Multiplă Scleroză din România (SM-Romania), oferă cadrul profesional și de pacienți. Cooperarea cu European MS Platform (EMSP), federația europeană a asociațiilor pacienților cu scleroză multiplă, extinde cadrul advocacy-ului.
(c) EPILEPSIA
Epidemiologie și etiologie
Epilepsia, boală neurologică cronică caracterizată prin crize epileptice recurente, afectează aproximativ 100.000 de români (1 caz la 200 de persoane). Cauzele cuprind multiple categorii etiologice: epilepsii idiopatice (cu predispoziție genetică fără leziuni structurale identificabile), epilepsii simptomatice (consecutive unor leziuni cerebrale identificabile: traumatisme craniene, accidente vasculare cerebrale anterioare, tumori cerebrale, malformații vasculare, infecții ale sistemului nervos central, displazii corticale focale congenitale). Manifestările clinice variază substanțial: crize generalizate tonice-clonice (cele mai dramatice, cu pierderea cunoștinței, contracții musculare generalizate), crize focale cu sau fără afectarea cunoștinței, plus alte forme.
Tratament medicamentos
Tratamentul epilepsiei cuprinde medicamente antiepileptice (precum carbamazepina, valproatul, lamotrigina, levetiracetamul, oxcarbazepina, topiramatul, plus moleculele noi precum brivaracetamul, lacosamida, perampanelul, cenobamatul), administrate cronic pentru controlul crizelor. Aproximativ 70 la sută din pacienți răspund eficient la primul sau al doilea medicament încercat. Pentru cazurile refractare (aproximativ 30 la sută din pacienți), opțiunile cuprind asocieri de medicamente, dietoterapia ketogenică (mai ales pentru cazurile pediatrice cu sindroame epileptice specifice), stimularea vagală cu dispozitive implantabile, plus chirurgia epilepsiei pentru cazurile cu focare epileptogene operabile.
Chirurgia epilepsiei
Chirurgia epilepsiei, opțiune curativă pentru cazurile refractare cu focare epileptogene bine localizate, este efectuată în România predominant la Spitalul Clinic de Urgență Bagdasar-Arseni, prin programul coordonat al specialiștilor în neurochirurgie funcțională. Evaluarea pre-chirurgicală cuprinde monitorizarea video-EEG prelungită (24-72 de ore sau mai mult), neuroimagistica funcțională (rezonanță magnetică structurală de înaltă rezoluție, PET cerebral cu trasori specifici), plus testarea neuropsihologică pentru evaluarea funcțiilor cognitive. Cooperarea cu Spitalul Clinic Județean Cluj-Napoca prin programele specifice de chirurgie a epilepsiei, plus cu centre europene de referință pentru cazurile cele mai complexe (precum Cleveland Clinic în Statele Unite, Spitalul Universitar din Frankfurt în Germania), oferă cadrul comprehensiv.
(d) BOALA PARKINSON ȘI DEMENȚE
Boala Parkinson
Boala Parkinson, afecțiune neurodegenerativă cronică care afectează predominant sistemul dopaminergic al substanței negre cerebrale, afectează aproximativ 70.000-80.000 de români, predominant vârstnici peste 65 ani. Manifestările clinice principale (tremorul de repaus, rigiditatea musculară, bradikinezia, instabilitatea posturală - cunoscute împreună sub acronimul TRAP), evoluează progresiv pe parcursul a decenii, cu impact funcțional crescând. Diagnosticul clinic, susținut de răspunsul terapeutic la levodopa și de neuroimagistica funcțională cu DaTscan (scintigrafia cu transportor de dopamină), permite identificarea pacienților în stadiile timpurii ale bolii.
Levodopa și DBS
Tratamentul Parkinson cuprinde multiple categorii. Levodopa (L-DOPA), precursor al dopaminei care traversează bariera hemato-encefalică, rămâne cel mai eficient medicament simptomatic, administrat de regulă în combinație cu carbidopa sau cu benserazida (inhibitori ai decarboxilazei periferice pentru reducerea efectelor secundare). Agoniștii dopaminergici (precum ropinirol, pramipexol, rotigotina prin patch transdermic), inhibitorii enzimei MAO-B (precum selegilina, rasagilina, safinamida), inhibitorii enzimei COMT (precum entacapona, opicapona), oferă opțiuni complementare. Pentru cazurile avansate refractare, stimularea cerebrală profundă (DBS - Deep Brain Stimulation) prin electrozi implantabili în nucleii subtalamici sau globusul palidus intern, oferă control simptomatic substanțial.
Centrele DBS
Centrele românești pentru DBS în boala Parkinson cuprind Spitalul Clinic de Urgență Bagdasar-Arseni (cu cea mai mare experiență cumulată), Spitalul Universitar de Urgență București, Spitalul Clinic Județean de Urgență Cluj-Napoca, plus alte centre cu activitate periodică. Costurile DBS sunt semnificative (aproximativ 80.000-100.000 euro per pacient pentru dispozitiv plus procedura chirurgicală), însă tratamentul oferă transformare a calității vieții pentru pacienții selectați. Cooperarea cu Movement Disorder Society (MDS), organizația internațională a specialiștilor în boli ale mișcării, plus cu European Section of the MDS, oferă cadrul profesional.
Demența și Alzheimer
Demența, sindromul clinic de declin cognitiv progresiv care interferează cu autonomia funcțională, afectează aproximativ 350.000 de români la nivelul anului 2026, cu prevalență în creștere prin îmbătrânirea populației. Boala Alzheimer reprezintă aproximativ 60-70 la sută din cazurile de demență. Alte cauze cuprind demența vasculară (prin accidente vasculare cerebrale repetate sau prin afectare vasculară cronică), demența cu corpi Lewy (asociată frecvent cu boala Parkinson), demența frontotemporală (cu manifestări inițiale predominant comportamentale), plus alte forme mai rare.
Tratament și anticorpi anti-amiloid
Tratamentele actuale pentru boala Alzheimer rămân predominant simptomatice. Inhibitorii de acetilcolinesterază (donepezilul, rivastigmina, galantamina) plus memantina (antagonist al receptorilor NMDA glutamat), oferă efecte modeste asupra simptomelor cognitive și funcționale, fără a opri progresia bolii. Anticorpii monoclonali anti-beta-amiloid (lecanemab Leqembi aprobat de FDA în 2023, donanemab Kisunla aprobat în 2024) reprezintă revoluția cea mai recentă, oferind pentru prima dată în istorie evidența farmaceutică a încetinirii progresiei bolii prin țintirea plăcilor de amiloid. Costurile foarte ridicate ale acestor tratamente (peste 25.000 dolari per pacient anual), plus aprobarea limitată în Uniunea Europeană la nivelul anului 2026, fac accesul în România dependent de mecanismele europene de finanțare.
Asociația Alzheimer din România
Cooperarea cu Asociația Alzheimer din România, plus cu Alzheimer Europe (organizația europeană a asociațiilor pacienților cu Alzheimer), oferă cadrul advocacy-ului și al educației publice. Demența reprezintă povară majoră pentru familii și pentru sistemul medical: îngrijirea unui pacient cu demență avansată poate dura ani sau decenii, cu costuri substanțiale (atât pentru îngrijirea profesională cât și prin pierderea capacității de muncă a îngrijitorilor familiali). Programele de îngrijire la domiciliu, plus centrele de zi pentru pacienți cu demență, oferă alternative parțiale la spitalizarea cronică în spitalele de psihiatrie sau în azilurile pentru vârstnici. Cooperarea cu Direcțiile Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului județene, cu serviciile sociale primare, oferă cadrul intervențiilor comunitare.
(e) NEUROLOGIA PEDIATRICĂ
Patologii pediatrice
Neurologia pediatrică, subspecialitate dedicată bolilor neurologice ale copiilor și adolescenților, abordează patologii diverse: epilepsiile pediatrice (cu sindroame specifice precum sindromul West, sindromul Lennox-Gastaut, epilepsia mioclonică juvenilă), tulburările spectrului autist, sindromul de hiperactivitate cu deficit de atenție (ADHD), distrofiile musculare pediatrice (Duchenne, Becker, distrofii miotonice), atrofia musculară spinală, paraliziile cerebrale prin probleme perinatale, plus alte patologii. Centrele românești principale cuprind Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii Grigore Alexandrescu București, Spitalul Marie Curie București, Spitalul Sfânta Maria Iași, Spitalul Louis Țurcanu Timișoara, plus secțiile de neuropediatrie ale spitalelor clinice de pediatrie din alte orașe universitare.
Cooperare cu ERN-RND și ERN-EURO-NMD
Cooperarea cu European Paediatric Neurology Society (EPNS), cu International Child Neurology Association (ICNA), plus cu Societatea de Neurologie Pediatrică din România, oferă cadrul profesional. Programele specifice pentru atrofia musculară spinală (cu nusinersen, onasemnogene abeparvovec, risdiplam, descrise în articolul despre bolile rare), pentru distrofia musculară Duchenne (cu eteplirsen, ataluren), plus pentru alte boli rare pediatrice, sunt integrate în Programul Național de Boli Rare. Cooperarea cu European Reference Network for Rare Neurological Diseases (ERN-RND) și cu European Reference Network for Neuromuscular Diseases (ERN-EURO-NMD), oferă acces pentru pacienții români la centre europene de excelență.
Abordare multidisciplinară
Cooperarea multidisciplinară în neurologia pediatrică este esențială: cu pediatrii pentru aspectele generale ale dezvoltării, cu psihologii clinici pentru evaluările neuropsihologice, cu kinetoterapeuții pentru programele de reabilitare motorie, cu logopezii pentru tulburările de limbaj, cu ortopediștii pentru complicațiile musculo-scheletice (precum scolioza progresivă la pacienții cu distrofii musculare), plus cu serviciile sociale pentru sprijinul familiei și pentru integrarea școlară a copiilor cu deficiențe. Cooperarea cu Direcțiile pentru Învățământ Special, cu Centrele Județene de Resurse și Asistență Educațională, plus cu organizațiile pentru copii cu dizabilități, completează această abordare.
(f) COOPERARE EUROPEANĂ ȘI PERSPECTIVE
EAN, ESO, ECTRIMS, MDS
Cooperarea cu structurile europene oferă cadre multiple. European Academy of Neurology (EAN), cu sediul la Viena, este organizația profesională principală a neurologiei europene, cu peste 50.000 de membri. EAN organizează congresul anual care reunește mii de neurologi europeni, publică ghidurile clinice de referință, plus coordonează cercetarea neurologică. European Stroke Organisation (ESO), cu sediul la Basel în Elveția, oferă cadrul specific pentru AVC. European Committee for Treatment and Research in Multiple Sclerosis (ECTRIMS), cu sediul la Geneva, coordonează cercetarea și tratamentul sclerozei multiple. Movement Disorder Society (MDS), cu sediul la Milwaukee în Statele Unite cu European Section dedicată, oferă cadrul pentru boli ale mișcării.
Comisia Europeană
Cooperarea cu Comisia Europeană, prin Brain Initiative europeană și prin programul Horizon Europe Cluster 1 Health (8,2 miliarde euro pentru 2021-2027 cu componenta neuroștiințifică semnificativă), finanțează cercetarea neurologică europeană. Programul EU4Health (5,3 miliarde euro pentru 2021-2027) susține programele specifice pentru boli neurologice cronice. Cooperarea cu Alzheimer Europe pentru advocacy demența, cu European MS Platform pentru scleroza multiplă, cu European Parkinson’s Disease Association (EPDA) pentru boala Parkinson, cu European Federation of Neurological Associations (EFNA) pentru advocacy general, completează arhitectura.
Industria farmaceutică
Cooperarea cu industria farmaceutică inovatoare oferă cadrul pentru accesul la terapii noi. Producători majori precum Roche, Biogen, Novartis, Merck, Bristol Myers Squibb, Sanofi (pentru scleroza multiplă), AbbVie, GSK, Pfizer (pentru epilepsie), Boehringer Ingelheim, Lundbeck (pentru Parkinson), Eli Lilly, Biogen, Eisai (pentru Alzheimer cu lecanemab), oferă cadrul achizițional. Cooperarea cu Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM), prin programe specifice pentru extinderea accesului la inovații, completează arhitectura industrială. Programele specifice de cumpărare comună europeană, prin mecanismele HERA și prin alte instrumente, ar putea optimiza costurile pentru terapiile foarte costisitoare (precum anticorpii monoclonali anti-amiloid pentru Alzheimer).
Extinderea programului Stroke
Perspectiva pentru orizontul 2030 vizează consolidarea sistemului neurologic românesc. Extinderea programului Stroke Alert prin operaționalizarea unor Stroke Units suplimentare în județe subdeservite, plus extinderea capacității de trombectomie mecanică prin formarea de specialiști noi și prin echipamente moderne, va îmbunătăți accesul pacienților la tratamentele intervenționale în timp util. Extinderea programelor pentru scleroza multiplă, prin accesul la toate clasele moderne de medicamente (inclusiv anticorpii monoclonali), va consolida îngrijirea acestei populații vulnerabile. Programele pentru Parkinson și pentru demențe vor beneficia de modernizarea echipamentelor (sisteme moderne de DBS, neuroimagistică funcțională avansată), plus de acces gradual la terapiile noi.
Investiții prin PNRR
Investițiile prin componenta de sănătate a PNRR și prin Programul Operațional Sănătate finanțează modernizarea infrastructurii neurologice. Spitalele Regionale Cluj-Napoca, Iași și Craiova, finalizate după 2026 prin PNRR, vor avea secții moderne de neurologie cu echipamente de ultimă generație (sisteme de rezonanță magnetică de 3 Tesla cu protocoale neuroavansate, sisteme PET-CT cu trasori neurologici specifici, sisteme moderne pentru monitorizare video-EEG). Cooperarea cu universitățile medicale pentru extinderea formării rezidenților în neurologie (predominant prin majorarea numărului de locuri de rezidențiat și prin parteneriate cu centre europene pentru schimburi profesionale), va consolida resursele umane.
Sistem neurologic european
Pe orizontul lung, viziunea conturează un sistem neurologic românesc modernizat, bine integrat în arhitectura europeană. Către 2030, indicatorii principali (mortalitatea prin AVC, prognosticul funcțional al pacienților cu AVC, supraviețuirea liberă de progresie pentru pacienții cu scleroză multiplă tratați, calitatea vieții pacienților cu Parkinson și demențe, accesul la terapiile inovatoare) ar trebui să se apropie de mediile celor mai performante sisteme europene. Cooperarea cu European Academy of Neurology, cu European Stroke Organisation, cu societățile europene de subspecialitate, cu Comisia Europeană prin EU4Health și Horizon Europe, cu industria farmaceutică inovatoare, va consolida poziția României.
SURSE PRINCIPALE
● Programul Stroke Alert (cooperare cu STEMI).
● Centrele Comprehensive Stroke din România.
● Programul Național Scleroză Multiplă.
● Spitalul Clinic de Urgență Bagdasar-Arseni (chirurgia epilepsiei, DBS).
● Spitalul Universitar de Urgență București (SUUB).
● European Academy of Neurology (EAN), Viena.
● European Stroke Organisation (ESO), Basel.
● European Committee for Treatment and Research in Multiple Sclerosis (ECTRIMS).
● Movement Disorder Society (MDS).
● Alzheimer Europe și European MS Platform.
● European Reference Network for Rare Neurological Diseases (ERN-RND).
● Horizon Europe Cluster 1 Health: 8,2 mld euro 2021-2027.