Diabetologia și endocrinologia reprezintă, la nivelul anului 2026, una dintre cele mai presante specialități medicale, dat fiind că diabetul zaharat afectează în România peste 1,3 milioane de pacienți (aproximativ 850.000 diagnosticați plus aproximativ 450.000-500.000 nediagnosticați conform estimărilor epidemiologice). Programul Național de Diabet Zaharat, finanțat prin bugetul Ministerului Sănătății și administrat prin Casa Națională de Asigurări de Sănătate, asigură accesul gratuit la medicația antidiabetică (insulină, antidiabetice orale, glucagon pentru urgențe), la dispozitivele de monitorizare a glicemiei (glucometre, benzi de test) și la consultațiile periodice de monitorizare. Pacienții cu diabet beneficiază, de asemenea, de servicii pentru complicațiile cronice: retinopatia diabetică prin programul național specific, neuropatia diabetică, nefropatia diabetică (cu evoluția potențială spre dializă cronică), arteriopatia diabetică (cu riscul amputației membrelor), plus complicațiile cardiovasculare frecvente. Articolul de față oferă o trecere în revistă a acestor componente.
(a) EPIDEMIOLOGIA DIABETULUI
Pacienți diabetici diagnosticați 2026
Aproximativ 850.000
Pacienți estimat nediagnosticați
Aproximativ 450.000-500.000
Prevalența diabetului adulți România
Aproximativ 9-10%
Programul Național Diabet Zaharat
Coordonat de MS și CNAS
Federația Română de Diabet
FR Diabet, Nutriție și Boli Metabolice
Diabetologi activi România 2026
Aproximativ 500
Endocrinologi activi
Aproximativ 700
Centre majore diabetologie
Institutul N. Paulescu București (Stradă Pitești 32)
Institut Endocrinologie principal
C.I. Parhon (Bd. Aviatorilor 34-36)
Costuri anuale insulinoterapie
Aproximativ 1,2 miliarde lei
Programul retinopatie diabetică
Coordonat de Soc. Română Oftalmologie
Amputații anuale prin diabet
Aproximativ 6.000 (țintă reducere)
Diabet tip 2 - pondere
Aproximativ 90%
Cooperare europeană
European Association for the Study of Diabetes (EASD)
Epidemiologia diabetului zaharat în România reflectă realități alarmante. Prevalența diabetului diagnosticat la adulți depășește 9 la sută, cu o creștere anuală constantă în ultimii ani. Diabetul de tip 2, forma cronică legată predominant de obezitate, sedentarism și predispoziție genetică, reprezintă aproximativ 90 la sută din cazuri. Diabetul de tip 1, formă autoimună cu debut frecvent în copilărie sau adolescență, afectează aproximativ 60.000-80.000 de pacienți români (din care aproximativ 5.000 copii și adolescenți). Diabetul gestațional, care apare la 5-10 la sută din gravide, ridică probleme specifice de management în maternitățile de nivel III.
Factorii de risc modificabili pentru diabetul de tip 2 sunt bine cunoscuți. Obezitatea, definită prin Indice de Masă Corporală peste 30 kg/m², afectează aproximativ 22-24 la sută din adulții români, conform datelor Eurostat. Supraponderalitatea (IMC între 25 și 30) afectează încă aproximativ 35-40 la sută. Sedentarismul, definit prin activitate fizică sub recomandările OMS (150 minute pe săptămână de intensitate moderată), afectează peste 55 la sută din adulți. Alimentația dezechilibrată, cu consum ridicat de glucide rafinate, grăsimi saturate și sare, plus consum redus de fructe, legume și pește, este obișnuință alimentară frecventă. Combaterea acestor factori de risc, prin programele de promovare a sănătății coordonate de Institutul Național de Sănătate Publică (INSP), este obiectiv strategic.
Complicațiile cronice ale diabetului, dezvoltate de regulă după 10-15 ani de evoluție necontrolată, sunt cauza principală a morbidității și a mortalității în această populație. Retinopatia diabetică, principala cauză de orbire dobândită la adulții activi, afectează aproximativ 30-40 la sută din pacienții cu diabet de peste 10 ani. Nefropatia diabetică, care evoluează gradual spre insuficiență renală terminală necesitând dializă cronică, afectează aproximativ 20-30 la sută din pacienți. Neuropatia diabetică, cu manifestări variabile (durere, parestezii, pierderi senzoriale, ulcerații la nivelul picioarelor), afectează aproximativ 50 la sută din pacienții cu diabet cronic. Arteriopatia diabetică, cu risc de amputații ale membrelor, generează aproximativ 6.000 de amputații anuale în România.
(b) PROGRAMUL NAȚIONAL DE DIABET
Insulinoterapia
Programul Național de Diabet Zaharat, finanțat predominant prin bugetul Ministerului Sănătății, asigură accesul gratuit la medicația antidiabetică pentru cei aproximativ 850.000 de pacienți diagnosticați. Insulina, esențială pentru diabetul de tip 1 și pentru cazurile avansate de diabet de tip 2, este accesibilă în mai multe forme: insulina umană (cu acțiune rapidă, intermediară sau lungă), analogii de insulină moderni (lispro, aspart, glulizină pentru acțiune ultrarapidă; glargin, detemir, degludec pentru acțiune lungă). Costurile anuale ale insulinoterapiei depășesc 1,2 miliarde lei, ceea ce reflectă atât prețurile internaționale ale medicamentelor moderne, cât și volumul mare al pacienților.
Antidiabeticele moderne
Antidiabeticele orale, folosite predominant pentru diabetul de tip 2, sunt incluse în program în multiple categorii. Metformina, prima linie de tratament pentru diabetul de tip 2 conform tuturor ghidurilor internaționale, este disponibilă gratuit. Inhibitorii SGLT2 (dapagliflozin, empagliflozin, canagliflozin), categorie revoluționară introdusă în ultimul deceniu cu beneficii cardiovasculare și renale documentate, sunt accesibili pentru pacienții cu indicații specifice. Agoniștii receptorilor GLP-1 (liraglutida, semaglutida, dulaglutida), categorie cu eficacitate ridicată pentru controlul glicemic și pentru reducerea greutății corporale, sunt incluși în program pentru cazurile selectate. Sulfonilureicele moderne, inhibitorii DPP-4, plus alte categorii, completează arsenalul terapeutic.
Dispozitive de monitorizare
Dispozitivele de monitorizare a glicemiei sunt componentă esențială. Glucometrele, pentru auto-monitorizarea glicemiei capilare la domiciliu, sunt distribuite gratuit pentru toți pacienții incluși în program, plus benzile de testare în număr corespunzător necesarului zilnic. Sistemele de monitorizare continuă a glicemiei (CGM - Continuous Glucose Monitoring), cu senzori introduși subcutanat și aplicații mobile pentru afișarea datelor, reprezintă tehnologia revoluționară a ultimilor ani, accesibilă în România prin program pentru pacienții cu diabet de tip 1, plus pentru anumite categorii cu diabet de tip 2 (pompele de insulină cu sistem integrat de CGM, pentru cazurile cu fluctuații glicemice severe). Cooperarea cu producătorii (Abbott pentru FreeStyle Libre, Dexcom pentru sistemele G6 și G7, Medtronic pentru sistemele integrate), prin proceduri publice de achiziție, asigură accesul.
(c) INSTITUTELE PRINCIPALE
Institutul Paulescu București
Institutul Național de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice Profesor Doctor Nicolae Constantin Paulescu, situat pe Strada Pitești 32 în Sectorul 1 al Bucureștiului, este institutul național de referință pentru diabetologie. Denumit după marele descoperitor român al insulinei, Nicolae Paulescu (care în 1921 a publicat în Bulletin de la Société Roumaine de Biologie articolul descriind isulina, denumită inițial pancreina, cu câteva luni înaintea echipei canadiene Banting-Best-Macleod), institutul reprezintă un simbol al contribuției românești la diabetologia mondială. Cu aproximativ 200 de paturi, secții pentru diabet adult și pediatric, plus laboratoare de cercetare avansate, institutul deservește populația din București și constituie centrul de referință național pentru cazurile complexe.
Institutul Parhon endocrinologie
Institutul Național de Endocrinologie Constantin Ion Parhon, situat pe Bulevardul Aviatorilor 34-36 în Sectorul 1, este institutul de referință pentru endocrinologie generală. Denumit după profesorul Constantin Ion Parhon, mare endocrinolog român și fondator al școlii românești de endocrinologie, institutul tratează patologii diverse: boli ale tiroidei (gușa endemică, tiroidita autoimună Hashimoto, hipertiroidismul prin boala Basedow-Graves, cancerul tiroidian), boli ale suprarenalelor (sindromul Cushing, boala Addison, feocromocitomul), boli ale hipofizei (acromegalia, prolactinomul, sindromul Sheehan), tulburări ale glandelor paratiroide, plus probleme de creștere și dezvoltare la copii. Cooperarea cu institutele similare europene oferă cadrul profesional.
Centrele teritoriale
Centrele teritoriale de diabet și endocrinologie completează rețeaua. Aproape toate spitalele clinice județene și spitalele municipale strategice au secții de diabetologie și endocrinologie, cu specialiști în consultații ambulatorii și în secții de spitalizare. Federația Română de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice (FRDNBM), creată în 1991, coordonează asociațiile teritoriale ale pacienților cu diabet, organizează educația medicală continuă a specialiștilor și advocacy pentru extinderea accesului la terapiile moderne. Cooperarea cu European Association for the Study of Diabetes (EASD), cu International Diabetes Federation (IDF), plus cu American Diabetes Association (ADA), oferă cadrele profesionale europene și internaționale.
(d) COMPLICAȚIILE CRONICE
Retinopatia diabetică
Programul Național de Screening pentru Retinopatie Diabetică, derulat în cooperare cu Societatea Română de Oftalmologie și cu Federația Română de Diabet, vizează identificarea precoce a complicațiilor oculare. Retinopatia diabetică, fără simptome în primele faze, poate fi detectată prin examinarea fundului de ochi (oftalmoscopia) sau prin tomografia de coerență optică (OCT - Optical Coherence Tomography). Pentru cazurile avansate, intervențiile terapeutice cuprind fotocoagularea laser pentru blocarea proliferărilor vasculare anormale, injecțiile intravitreale cu medicamente anti-VEGF (precum bevacizumab, aflibercept, ranibizumab) pentru reducerea edemului macular și a neovascularizației, plus vitrectomia chirurgicală pentru cazurile cu hemoragii vitreene sau cu dezlipiri retiniene.
Nefropatia diabetică
Nefropatia diabetică reprezintă altă complicație majoră, fiind cauza principală a inițierii dializei cronice în România (peste 40 la sută din pacienții nou inițiați la dializă au diabet). Evoluția nefropatiei diabetice, de la microalbuminurie (excreție urinară crescută de albumină) la macroalbuminurie și apoi la insuficiență renală cronică progresivă, poate fi încetinită semnificativ prin controlul glicemic strict, prin tratamentul hipertensiunii arteriale cu inhibitori ai sistemului renină-angiotensină-aldosteron (inhibitori ECA precum perindopril, enalapril, ramipril; sartani precum valsartan, losartan, telmisartan), plus prin noile clase de medicamente cu efecte renoprotectoare (inhibitori SGLT2 precum dapagliflozinul, finerenona pentru cazurile cu albuminurie crescută).
Piciorul diabetic
Piciorul diabetic, sindromul complex cu ulcerații, infecții și risc de amputație, generează cel mai mare impact funcțional pentru pacienții cu diabet cronic. Cele aproximativ 6.000 de amputații anuale în România prin complicațiile diabetului reflectă atât severitatea bolii, cât și deficitele sistemului în detectarea precoce și tratamentul preventiv. Centrele specializate pentru piciorul diabetic, integrate în secțiile de diabetologie ale spitalelor mari, oferă servicii multidisciplinare: evaluare vasculară prin Doppler arterial, debridare chirurgicală a ulcerațiilor, antibioticoterapie țintită pentru infecții, plus revascularizare prin angioplastie sau bypass arterial pentru cazurile cu ischemie severă. Reducerea numărului de amputații prin programe specifice de prevenție și tratament reprezintă obiectiv strategic.
(e) ENDOCRINOLOGIE ȘI DIABET PEDIATRIC
Bolile tiroidiene
Bolile tiroidiene reprezintă cea mai frecventă patologie endocrinologică. Gușa endemică, generată istoric de carența de iod în alimentație, a fost redusă semnificativ prin introducerea sării iodate obligatorii din 2002. Tiroidita autoimună Hashimoto, cauza principală a hipotiroidismului la adulții activi, afectează aproximativ 5-7 la sută din populație, cu predominanță feminină. Tratamentul prin substituție cu levotiroxină (Euthyrox, T4 sintetic), simplu și eficient, asigură reversibilitatea simptomelor pentru majoritatea pacienților. Hipertiroidismul prin boala Basedow-Graves, formă autoimună a hiperfuncției tiroidiene, este mai rar dar cu impact funcțional important.
Cancerul tiroidian
Cancerul tiroidian, deși cu prognostic în general favorabil comparativ cu alte neoplazii, are incidență crescândă atribuită parțial diagnosticului mai precoce prin examinări imagistice (ecografia tiroidiană frecventă în controalele preventive). Tratamentul cuprinde chirurgie tiroidiană (tiroidectomia totală sau parțială) urmată de tratamentul cu iod radioactiv pentru distrugerea oricăror celule tumorale reziduale, plus supresia ulterioară a TSH-ului prin doze atent calibrate de levotiroxină. Centrele de chirurgie endocrină din institutele majore (Parhon București, Spitalul Sfânta Maria Iași, secțiile de chirurgie endocrină ale spitalelor clinice universitare) efectuează intervențiile complexe.
Boli ale suprarenalelor și hipofizei
Bolile suprarenalelor și ale hipofizei, deși mai rare, generează provocări diagnostice și terapeutice semnificative. Sindromul Cushing (hipercortisolism), boala Addison (insuficiență suprarenală), feocromocitomul (tumora secretantă de catecolamine din medulara suprarenală), acromegalia (excesul de hormon de creștere de la adultul cu plăcile cartilaginoase închise), prolactinomul (tumora secretantă de prolactină din hipofiza anterioară), sindromul Sheehan (insuficiența hipofizară postnatală), sunt patologii care necesită echipe multidisciplinare (endocrinologi, neurochirurgi pentru tumorile hipofizare, chirurgi pentru tumorile suprarenale). Institutul Parhon București reprezintă centrul național de referință pentru aceste patologii.
Diabetul pediatric
Diabetul pediatric, predominant de tip 1 cu debut autoimun, afectează aproximativ 5.000 de copii și adolescenți români. Managementul acestor pacienți necesită echipe multidisciplinare specializate, formate din pediatri-diabetologi, asistenți medicali educatori, nutriționiști pediatrici, plus psihologi clinici pentru sprijinul familiei. Centrele de diabet pediatric din institutul Paulescu, din spitalele clinice de pediatrie majore (Marie Curie București, Grigore Alexandrescu București, Spitalul Clinic Județean Cluj-Napoca, Sfânta Maria Iași, Louis Țurcanu Timișoara), plus din alte unități, oferă spectrul de servicii. Inițierea pompelor de insulină cu monitorizare continuă a glicemiei (sisteme integrate de tip closed-loop), reprezintă revoluția ultimilor ani.
APDR și sprijin pentru familii
Asociația Persoanelor cu Diabet din România (APDR), plus asociațiile teritoriale ale pacienților, oferă sprijin specific pentru copiii și familiile cu diabet de tip 1. Programele educaționale, taberele de vară pentru copii cu diabet (organizate anual prin parteneriate cu mai multe instituții), plus advocacy-ul pentru extinderea accesului la tehnologiile moderne (pompe de insulină, sisteme CGM), reprezintă componente esențiale. Cooperarea cu International Society for Pediatric and Adolescent Diabetes (ISPAD), cu sediul rotativ, oferă cadrul internațional al specialității. Cooperarea cu producătorii de tehnologie diabetică, prin programe specifice pentru pacienții pediatrici, completează această arhitectură.
Diabetul gestațional
Diabetul gestațional, formă specifică de hiperglicemie identificată în timpul sarcinii, afectează 5-10 la sută din gravide și ridică riscuri pentru ambii (macrosomia fetală cu risc de distocie de umăr la naștere, hipoglicemie neonatală, plus risc de evoluție ulterioară spre diabet de tip 2 pentru mamă). Maternitățile de nivel III (Institutul Alessandrescu-Rusescu București, Maternitatea Filantropia, Cuza Vodă Iași, Bega Timișoara, plus altele), prin echipe mixte de obstetrică-ginecologie și de diabetologie, gestionează aceste sarcini. Cooperarea cu maternitățile, cu Comisia Națională de Specialitate pentru Obstetrică-Ginecologie, plus cu Federația Română de Diabet, asigură continuitatea îngrijirii.
(f) COOPERARE EUROPEANĂ ȘI PERSPECTIVE
EASD și IDF
Cooperarea cu European Association for the Study of Diabetes (EASD), cu sediul rotativ pentru congresele anuale care reunesc zeci de mii de diabetologi europeni și mondiali, oferă cadrul profesional principal. EASD publică standardele de îngrijire pentru diabet în Europa, plus organizează cercetarea aplicată la nivel continental. Cooperarea cu International Diabetes Federation (IDF), cu sediul la Bruxelles, oferă cadrul global pentru advocacy și pentru standardele de îngrijire. Ziua Mondială a Diabetului (14 noiembrie, marcată anual de IDF și de OMS), reprezintă vârful campaniilor internaționale de sensibilizare publică.
EU4Health și OMS
Cooperarea cu Comisia Europeană, prin Joint Action European Programme for Diabetes (anterior derulată sub denumirea Joint Action CHRODIS-PLUS), oferă cadrul cooperării interstatale. Programul EU4Health (5,3 miliarde euro pentru intervalul 2021-2027) finanțează componente specifice pentru combaterea bolilor cronice, inclusiv diabetul. Cooperarea cu European Centre for Disease Prevention and Control (ECDC), pentru monitorizarea epidemiologică a bolilor cronice transmisibile (cum este obezitatea infantilă), oferă cadrul tehnic. Cooperarea cu Organizația Mondială a Sănătății, prin Strategia Globală pentru Combaterea Diabetului, completează această arhitectură internațională.
Industria farmaceutică
Cooperarea cu industria farmaceutică pentru accesul rapid la inovații, plus cu producătorii de dispozitive (Roche, Abbott, Dexcom, Medtronic pentru tehnologia diabetică; pentru medicamente, producătorii principali sunt Novo Nordisk din Danemarca, Eli Lilly din Statele Unite, Sanofi din Franța), reprezintă componentă esențială. Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM) cooperează cu autoritățile române pentru extinderea accesului la inovații. Programele specifice pentru medicamentele diabetice noi (precum noile insuline ultra-rapide, agoniștii receptorilor GLP-1, inhibitorii SGLT2), incluse treptat în programele naționale, oferă pacienților români acces la tratamentele cele mai avansate.
Prevenție extinsă
Perspectiva pentru orizontul 2030 vizează consolidarea sistemului diabetologic românesc. Extinderea programelor de prevenție pentru diabetul de tip 2, prin campanii naționale de promovare a alimentației sănătoase și a activității fizice, va reduce incidența noilor cazuri. Extinderea screeningului diabetului în populația cu factori de risc (obezitate, antecedente familiale, sedentarism), prin cabinetele medicilor de familie și prin centrele de medicina muncii, va permite identificarea precoce. Extinderea accesului la tehnologiile moderne (pompe de insulină cu monitorizare continuă a glicemiei pentru toți pacienții cu diabet tip 1, sisteme integrate de tip closed-loop), va îmbunătăți semnificativ calitatea vieții și controlul glicemic.
Reforma accesului
Reforma programelor naționale, prin reducerea birocrației administrative pentru includerea pacienților, prin extinderea accesului la consultații specializate în zonele subdeservite, plus prin telemedicina diabetologică pentru zonele rurale, va îmbunătăți accesibilitatea. Cooperarea cu universitățile de medicină pentru extinderea numărului de rezidenți în Diabetologie și Endocrinologie va consolida resursele umane. Cooperarea cu Asociația Persoanelor cu Diabet din România și cu Federația Română de Diabet pentru educație terapeutică structurată a pacienților, completează această abordare.
Sistem diabetologic european
Pe orizontul lung, viziunea conturează un sistem diabetologic românesc modernizat, bine integrat în arhitectura europeană. Către 2030, indicatorii principali (rata complicațiilor cronice prin diabet, prevalența nediagnosticată a diabetului tip 2, calitatea vieții pacienților cu diabet, accesul echitabil la tehnologiile moderne) ar trebui să se apropie de mediile celor mai performante sisteme europene. Reducerea numărului anual de amputații prin diabet (de la aproximativ 6.000 la sub 4.000), reducerea numărului de pacienți care evoluează spre dializă cronică, plus îmbunătățirea controlului glicemic la nivel populațional, reprezintă obiectivele cuantificabile. Această evoluție va contribui semnificativ la îmbunătățirea speranței de viață sănătoase pentru milioanele de români afectați.
SURSE PRINCIPALE
● Programul Național de Diabet Zaharat (CNAS).
● Institutul Național Diabet, Nutriție și Boli Metabolice Prof. Nicolae Paulescu, București.
● Institutul Național de Endocrinologie Constantin Ion Parhon, București.
● Federația Română de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice (FRDNBM).
● Asociația Persoanelor cu Diabet din România (APDR).
● European Association for the Study of Diabetes (EASD).
● International Diabetes Federation (IDF), Bruxelles.
● International Society for Pediatric and Adolescent Diabetes (ISPAD).
● Programul Național de Screening pentru Retinopatie Diabetică.
● Nicolae Paulescu - descoperirea insulinei (1921).
● Societatea Română de Oftalmologie (cooperare retinopatie diabetică).
● EU4Health 5,3 mld euro pentru 2021-2027.