Programele naționale de screening reprezintă instrumentul cel mai eficient al sănătății publice pentru detectarea precoce a bolilor cu mare impact asupra mortalității, în special a cancerelor. Conceptul de screening este simplu: identificarea bolilor în stadii incipiente, când tratamentul este mai eficient, mai puțin costisitor și are șanse mult mai mari de succes. În România anului 2026, programele naționale active acoperă screeningul cancerului de col uterin (prin testul Babeș-Papanicolau și prin testarea HPV), screeningul cancerului mamar (prin mamografie), screeningul cancerului colorectal (prin testul de hemoragie ocultă în scaun și prin colonoscopie), plus programe punctuale pentru hepatita C, retinopatia diabetică și anumite afecțiuni cardiovasculare. Toate sunt finanțate prin Programele Naționale de Sănătate Publică, parțial cu sprijin european prin EU4Health (5,3 miliarde euro la nivelul Uniunii) și prin Planul European de Combatere a Cancerului (4 miliarde euro). Articolul de față oferă o trecere în revistă a acestor componente.
(a) SCREENING CANCER DE COL UTERIN
Cadru european principal
Planul European de Combatere a Cancerului
Buget european plan cancer 2021-2027
4 miliarde euro
Sprijin suplimentar UE
EU4Health (5,3 miliarde euro)
Screening cancer de col uterin
Babeș-Papanicolau + testare HPV
Grup țintă cancer col uterin
Femei 25-64 ani
Țintă acoperire UE până 2025
90% (recomandare Comisia Europeană)
Screening cancer mamar
Mamografie bilaterală
Grup țintă cancer mamar
Femei 50-69 ani
Screening cancer colorectal
Test FOBT/iFOBT + colonoscopie
Grup țintă cancer colorectal
Adulți 50-74 ani
Coordonare Programe Naționale
Institutul Național Sănătate Publică
Cooperare Comisia Europeană
Direcția Generală SANTE, Bruxelles
Acoperire actuală RO (estimat)
Sub 30% pentru col uterin, mamar
Țintă acoperire 2030 (RO)
70% pentru toate tipurile
Cancerul de col uterin este, în România, una dintre principalele cauze de mortalitate prin neoplasm la femei. Țara are una dintre cele mai mari incidențe ale acestei boli din Uniunea Europeană, fenomen explicat prin acoperirea vaccinală anti-HPV insuficientă (vaccinul HPV este disponibil gratuit pentru fetele de 11-18 ani din 2010, însă acoperirea efectivă rămâne sub țintă) și prin programele de screening limitat dezvoltate. Programul Național de Screening pentru Cancerul de Col Uterin, finanțat prin bugetul Ministerului Sănătății și parțial prin EU4Health, vizează femeile cu vârsta între 25 și 64 de ani și se derulează prin cabinetele medicilor de familie și prin centrele specializate. Strategia europeană, conturată prin Planul European de Combatere a Cancerului, recomandă atingerea unei acoperiri de 90 la sută până în 2025, obiectiv încă departe în România.
Metodologia screeningului pentru cancerul de col uterin a evoluat substanțial în ultimii zece ani. Testul Babeș-Papanicolau (numit după medicii George Papanicolaou și Aurel Babeș, ambii pionieri ai citologiei ginecologice), introdus în anii 1950 la nivel internațional, rămâne instrumentul tradițional și se realizează prin recoltarea de celule de la nivelul colului uterin și examinarea lor microscopică. Testarea pentru HPV (papillomavirus uman), introdusă progresiv în programele europene, permite identificarea femeilor infectate cu tipurile de HPV cu risc oncogen ridicat, înainte de apariția modificărilor celulare detectabile prin Pap. Combinarea celor două metode, prin co-testare, oferă cea mai bună acuratețe diagnostică.
Provocările implementării screeningului în România sunt multiple. Accesibilitatea geografică, mai ales pentru femeile din mediul rural, rămâne limitată: deplasarea pentru o consultație ginecologică implică costuri și timp pe care multe femei le consideră prohibitive. Educația sanitară insuficientă, mai ales în comunitățile defavorizate și în comunitățile de etnie romă, generează rezistență culturală la examinările ginecologice de rutină. Cabinetele medicilor de familie, deși implicate în program, au capacitate limitată de a efectua recoltări de Pap, iar centrele specializate de citologie sunt distribuite neuniform pe teritoriul țării. Reforma sistemului, prin investiții PNRR și prin programe specifice ale Ministerului Sănătății, urmărește să adreseze aceste provocări prin extinderea capacității de recoltare și prin programe mobile de screening.
(b) SCREENING CANCER MAMAR
Mamografia pentru 50-69 ani
Cancerul mamar este, statistic, cea mai frecventă neoplazie la femeile din România și principala cauză de mortalitate oncologică la femei. Programul Național de Screening pentru Cancerul Mamar, derulat prin Ministerul Sănătății și prin Casa Națională de Asigurări de Sănătate, vizează femeile cu vârsta între 50 și 69 de ani și se realizează prin mamografie bilaterală, cu interval recomandat de doi ani între examinări. Mamografia, examinarea radiologică a sânilor cu doze foarte mici de raze X, rămâne metoda principală pentru detectarea precoce a leziunilor neoplazice mamare în stadii incipiente, când tratamentul are șanse mult mai mari de succes. Pentru femeile cu risc crescut familial (purtătoare ale mutațiilor BRCA1 sau BRCA2), recomandările includ examinări începând cu vârste mai tinere și complementare prin rezonanță magnetică.
Infrastructura mamografică
Infrastructura mamografică din România cuprinde aproximativ 200 de aparate de mamografie distribuite în spitale și clinici, dintre care aproximativ jumătate sunt mamografe digitale moderne, capabile să producă imagini de înaltă rezoluție și să transmită datele electronic pentru evaluare la distanță. Reforma sistemului, prin investiții PNRR, vizează înlocuirea aparaturii vechi cu mamografe digitale și extinderea capacității în zonele subdeservite. Cabinetele specializate de senologie, integrate în spitalele oncologice și în câteva spitale județene majore, oferă follow-up diagnostic și terapeutic pentru femeile cu rezultate suspecte la mamografia de screening, asigurând continuitatea îngrijirii.
Acoperire sub țintele europene
Acoperirea screeningului mamar în România rămâne sub țintele europene. Conform datelor Institutului Național de Statistică și ale Ministerului Sănătății, doar aproximativ 25-30 la sută din femeile eligibile efectuează mamografia conform recomandărilor, comparativ cu ținta europeană de 70 la sută. Cauzele sunt similare cu cele pentru screeningul cervical: accesibilitate geografică limitată, costuri indirecte (transport, timp liber de la serviciu), reticență la examinări preventive în absența simptomelor. Inițiative locale, precum unitățile mobile de mamografie care vizitează comune din mediul rural, contribuie la creșterea acoperirii în anumite zone, iar campaniile de educație medicală derulate de Asociația Pacienților Oncologici și de Federația Asociațiilor Bolnavilor de Cancer sprijină schimbarea atitudinii populației.
(c) SCREENING CANCER COLORECTAL
Test FOBT și colonoscopie
Cancerul colorectal, al treilea cel mai frecvent cancer la nivel global, are caracteristici epidemiologice care îl fac deosebit de potrivit pentru programe de screening sistematic. Polipii adenomatoși, leziunile premaligne din colon și rect, pot fi detectați și îndepărtați în timpul colonoscopiei, prevenind astfel evoluția spre cancer. Programul Național de Screening pentru Cancerul Colorectal, derulat în România, vizează adulții cu vârsta între 50 și 74 de ani și se realizează prin două metode complementare: testul de hemoragie ocultă în scaun (FOBT sau iFOBT, după varianta utilizată) ca primă linie, urmat de colonoscopie diagnostică pentru persoanele cu rezultat pozitiv. Testul FOBT, prelevat de pacient la domiciliu, este simplu și ieftin, iar colonoscopia, deși mai invazivă, oferă vizualizarea directă a colonului și posibilitatea recoltării de biopsii.
Infrastructura endoscopică
Infrastructura pentru colonoscopie în România cuprinde aproximativ 300 de unități de endoscopie digestivă, distribuite în spitalele clinice universitare, spitalele județene de urgență și o parte din spitalele municipale și sectorul privat. Echipamentele moderne, achiziționate parțial prin investiții PNRR, includ colonoscoape cu imagine de înaltă rezoluție, sisteme de cromoendoscopie și endoscopie cu fluorescență pentru detectarea optimizată a leziunilor. Pregătirea adecvată a pacientului (golirea intestinului prin soluții de polietilenglicol în ziua premergătoare procedurii) și tehnica gastroenterologului determină calitatea examinării. Societatea Română de Gastroenterologie și Hepatologie organizează programe de educație medicală continuă pentru îmbunătățirea calității serviciilor.
Acoperire foarte limitată
Acoperirea screeningului colorectal în România rămâne foarte limitată. Estimările sugerează că sub 15 la sută din populația eligibilă efectuează testul FOBT conform recomandărilor, iar colonoscopia de screening (recomandată la fiecare zece ani pentru adulți după vârsta de 50 de ani) este efectuată de un procent și mai mic. Cauzele includ reticența populației la examinări invazive în absența simptomelor, accesibilitatea geografică limitată la centre de endoscopie, costurile (deși screeningul este gratuit prin program, costurile de transport și de zi liberă de la serviciu rămân) și educația sanitară insuficientă. Reforma sistemului, prin extinderea programelor de screening în cabinetele medicilor de familie și prin campanii naționale de informare, vizează creșterea acoperirii.
(d) ALTE PROGRAME DE SCREENING
Eliminarea hepatitei C
Programul Național de Eliminare a Hepatitei C, derulat în România de la mijlocul deceniului 2010, a fost una dintre cele mai mari realizări recente ale sănătății publice românești. Disponibilitatea medicamentelor antivirale cu acțiune directă (DAA), capabile să elimine virusul hepatitei C în peste 95 la sută din cazurile tratate, a transformat boala dintr-una incurabilă într-una vindecabilă cu tratament oral de câteva luni. Programul național, finanțat prin Ministerul Sănătății, a asigurat tratamentul pentru zeci de mii de pacienți cu hepatită C cronică, în special pentru cei cu fibroză hepatică avansată. Organizația Mondială a Sănătății a stabilit obiectivul eliminării hepatitei C ca problemă majoră de sănătate publică până în 2030, iar România este unul dintre statele care ar putea atinge acest obiectiv prin extinderea testării și a tratamentului.
Retinopatia diabetică
Programul Național de Screening pentru Retinopatie Diabetică, derulat în cooperare cu Societatea Română de Oftalmologie și cu Federația Română de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice, vizează identificarea precoce a complicațiilor oculare la cei aproximativ 850.000 de pacienți cu diabet zaharat din România. Retinopatia diabetică este principala cauză de orbire dobândită la adulții activi din lume, iar detectarea ei prin examinări periodice (fundus de ochi prin oftalmoscopie sau prin tomografie de coerență optică) permite intervenții terapeutice (injecții intravitreale cu anti-VEGF, fotocoagulare laser) care pot preveni deteriorarea vederii. Programul cuprinde cabinete dedicate de oftalmologie diabetologică în principalele orașe.
Risc cardiovascular
Programele de screening pentru anumite afecțiuni cardiovasculare au evoluat treptat. Evaluarea riscului cardiovascular global, prin calculatoarele SCORE2 și SCORE2-OP (cele actualizate în 2021 pentru populațiile europene), reprezintă instrumentul de bază pentru identificarea adulților cu risc crescut, care pot beneficia de intervenții preventive precum statine, controlul tensiunii arteriale și schimbarea stilului de viață. Screeningul pentru hipercolesterolemia familială, formă genetică de dislipidemie cu risc cardiovascular foarte mare, se dezvoltă progresiv în cabinetele medicilor de familie, iar Societatea Română de Cardiologie sprijină programele de educație medicală continuă pentru identificarea timpurie a acestor pacienți.
(e) COOPERARE EUROPEANĂ
Planul European de Combatere a Cancerului
Cooperarea cu structurile europene oferă cadre instituționale solide. Planul European de Combatere a Cancerului, lansat de Comisia Europeană în februarie 2021 cu un buget total de 4 miliarde euro pentru intervalul 2021-2027, are patru piloni: prevenția, depistarea precoce, diagnosticul și tratamentul, plus calitatea vieții pacienților. Recomandarea Consiliului UE din 2022 privind screeningul oncologic actualizează recomandările anterioare din 2003 și extinde domeniile incluse: pe lângă cancerele de col uterin, mamar și colorectal, recomandarea include și screeningul pentru cancerul pulmonar (pentru anumite categorii cu risc crescut), cancerul de prostată și cancerul gastric. România este parte la această recomandare și își ajustează gradual programele naționale conform noilor priorități.
EMA, EUnetHTA, ECDC
Cooperarea cu Agenția Europeană a Medicamentelor (EMA), cu sediul la Amsterdam, asigură accesul rapid la noile terapii oncologice aprobate la nivel european. Procedura centralizată de autorizare a medicamentelor, prin care un medicament aprobat de EMA poate fi comercializat în toate statele membre, scurtează semnificativ timpii de acces la inovație. Pentru terapiile foarte costisitoare, mecanismele de cumpărare comună a Uniunii Europene, deși încă în dezvoltare, oferă perspective de reducere a costurilor prin volumul agregat al cumpărărilor. Cooperarea cu Comitetul European pentru Evaluarea Tehnologiilor Medicale (EUnetHTA), formalizată prin regulamentul UE adoptat în 2021 și aplicabil din 2025, permite evaluări comune ale eficacității și raportului cost-eficacitate.
Joint Action European Strategy
Joint Action European Strategy on Cancer, finanțată prin EU4Health, sprijină statele membre în implementarea componentelor Planului European de Combatere a Cancerului. România participă activ la mai multe componente ale acestui joint action, prin Institutul Național de Sănătate Publică, prin Institutul Oncologic Trestioreanu și prin alte institute oncologice naționale. Cooperarea cu European Cancer Organisation (ECO) și cu Asociația Europeană pentru Cercetarea Cancerului (EACR) oferă cadre pentru cercetarea oncologică și pentru schimbul de bune practici clinice. Iar parteneriatul cu industria farmaceutică, prin programe specifice de access early și de utilizare compasională, permite anumitor pacienți accesul la medicamente experimentale înainte de aprobarea lor finală.
(f) PERSPECTIVE 2026-2030
Țintele europene
Perspectiva pentru orizontul 2030 vizează atingerea țintelor Planului European de Combatere a Cancerului. Pentru screeningul cervical, ținta de acoperire de 90 la sută din femeile eligibile rămâne ambițioasă, dar realizabilă prin investiții susținute în accesibilitatea programelor și în educația sanitară. Pentru screeningul mamar și colorectal, ținta de 70 la sută reprezintă o creștere semnificativă față de acoperirea actuală și va presupune extinderea infrastructurii, modernizarea echipamentelor și campanii naționale de informare consistente. Vaccinul HPV, cu acoperire mai bună la generațiile noi de fete vaccinate prin program, ar trebui să reducă semnificativ incidența cancerului de col uterin pe termen mediu și lung, după 15-20 de ani de acoperire vaccinală ridicată.
Extinderea screeningurilor
Extinderea screeningurilor în alte arii reprezintă oportunitate semnificativă. Screeningul cancerului pulmonar prin tomografie computerizată cu doză redusă, recomandat de Consiliul UE în 2022 pentru fumători activi sau foști fumători cu istoric semnificativ, ar putea fi introdus etapizat în România pentru a reduce mortalitatea prin cancer pulmonar, care rămâne ridicată. Screeningul pentru cancerul gastric, în special pentru populațiile cu prevalență ridicată a infecției cu Helicobacter pylori (cum este cazul anumitor regiuni românești), ar putea fi dezvoltat prin testarea serologică și prin endoscopia digestivă superioară. Screeningul genetic pentru sindroamele oncologice ereditare (cancer mamar și ovarian, cancer colorectal, sindrom Lynch) va deveni progresiv mai accesibil prin scăderea costurilor tehnologiei de secvențiere.
Sistem modernizat
Pe orizontul lung, viziunea conturează un sistem de screening modernizat, bine integrat cu serviciile medicale primare și cu programele europene de cooperare. Către 2030, acoperirea screeningurilor oncologice ar trebui să atingă țintele europene, iar incidența și mortalitatea prin cancerele cu programe de screening (col uterin, mamar, colorectal) ar trebui să scadă semnificativ. Cooperarea cu Comisia Europeană, cu Centrul European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (ECDC), cu European Cancer Organisation și cu societățile profesionale românești va fi esențială. Această evoluție va contribui semnificativ la îmbunătățirea indicatorilor de sănătate publică și la reducerea presiunii pe sistemul oncologic prin diagnosticarea în stadii mai puțin avansate, cu tratamente mai puțin costisitoare și mai eficiente.
SURSE PRINCIPALE
● Planul European de Combatere a Cancerului (4 mld euro 2021-2027).
● Recomandarea Consiliului UE privind screeningul oncologic (2022).
● Programul Național de Screening pentru Cancerul de Col Uterin.
● Programul Național de Screening pentru Cancerul Mamar.
● Programul Național de Screening pentru Cancerul Colorectal.
● Programul Național de Eliminare a Hepatitei C.
● Programul Național de Screening pentru Retinopatie Diabetică.
● Institutul Național de Sănătate Publică (INSP).
● Institutul Oncologic Trestioreanu, București.
● Joint Action European Strategy on Cancer (prin EU4Health).
● EUnetHTA - Comitetul European Evaluare Tehnologii Medicale.
● Societatea Română de Cardiologie, de Oftalmologie, de Gastroenterologie.