Producătorii străini cu fabrici locale în România reprezintă, la nivelul anului 2026, aproximativ jumătate din cele 40 de unități de producție active și o pondere semnificativă a investițiilor anuale în sectorul farmaceutic românesc. Companiile multinaționale cu prezență fabrică locală cuprind Zentiva (parte a grupului francez Sanofi, dar cu activitate semnificativ extinsă prin achizițiile din Europa de Est), Gedeon Richter (multinațională ungară cu fabrică la Târgu Mureș), B. Braun Medical (grup german cu unitate modernă la Timișoara), Sandoz (parte a grupului Novartis, cu activitate prin Labormed-Pharma), Stada Hemofarm (grup german cu fabrică la Turda), plus alți investitori internaționali. Aceste companii contribuie la transferul tehnologic, la formarea forței de muncă specializate, la diversificarea portofoliului farmaceutic disponibil pe piața românească, plus la integrarea industriei locale în rețelele europene de producție. Articolul de față oferă o trecere în revistă a acestor componente.
(a) ZENTIVA - DOUĂ FABRICI BUCUREȘTI
Producători străini cu fabrici locale 2026
Aproximativ 20
Zentiva (Sanofi grup)
Două fabrici la București
Producție Zentiva 2020 RO
144,25 milioane cutii cumulat
Gedeon Richter România
Strada Cuza-Vodă 99-105, Târgu Mureș
B. Braun Medical Timișoara
Calea Buziașului 14
Sandoz/Labormed-Pharma
Activitate prin Zentiva după achiziție
Stada Hemofarm Turda
Aleea Plantelor 8, Turda (Cluj)
Fiterman Pharma Iași
Strada Moara de Foc 35
Producători din capital străin
Aproximativ 50% din total
Investiții străine cumulate 2020-2030
Peste 200 milioane euro
Top producător piață 2023
Sanofi (locul 1 vânzări totale)
Sun Pharma cu Terapia
Locul 1 unități vândute 2023
ARPIM membri
Peste 25 companii multinaționale
Strategie europeană principală
Strategia Farmaceutică Europeană (2020)
Zentiva, una dintre cele mai mari companii farmaceutice generice din Europa Centrală și de Est, are origine istorică cehă (fondată în secolul al XIX-lea ca Léčiva Praha), însă a fost integrată succesiv în mai multe grupuri internaționale. Achiziționată de Sanofi-Aventis în 2009, Zentiva a făcut parte din grupul francez până în 2018, când a fost vândută grupului american Advent International pentru aproximativ 1,9 miliarde euro. Această tranzacție a separat Zentiva de Sanofi, transformând compania într-o entitate independentă focalizată pe piața de generice din Europa Centrală și de Est, plus pe România ca una dintre piețele strategice. Cu sediul central la Praga, Zentiva operează astăzi în peste 40 de țări și este unul dintre cei mai mari producători de medicamente generice din Europa.
Zentiva în România operează două fabrici principale, ambele la București. Prima, cu sediul pe Drumul Cooperativei 56 în Sectorul 5, este una dintre cele mai mari fabrici farmaceutice din capitală, cu capacități semnificative pentru producția de comprimate, capsule, plus alte forme farmaceutice solide. A doua, prin Labormed-Pharma SA (achiziționată anterior de Zentiva), are sediul pe Bulevardul Theodor Pallady 50 în Sectorul 3, cu producție diversificată. Cumulat, cele două fabrici produc peste 140 milioane de cutii de medicamente anual, ceea ce face Zentiva unul dintre cei mai mari producători din România. Conform datelor publicate de companie pentru 2020, Zentiva SA a produs 107 milioane cutii, iar Labormed-Pharma SA încă 37,25 milioane cutii.
Portofoliul Zentiva în România cuprinde o gamă diversificată de medicamente generice și brand-uri OTC. Substanțele active principale incluse în topul producției cuprind paracetamolul (cu brand-uri precum Paracetamol Zentiva), metamizolul sodic (analgezic-antiinflamator clasic, cu brand-uri Algocalmin), tamsulosin (pentru hiperplazia benignă de prostată), plus o gamă largă de cardiovasculare, antibiotice, antialgice, antialergice. Cooperarea cu rețelele de farmacii românești (Catena, Sensiblu, Help Net, Dona, plus farmacii independente), oferă cadrul comercial al distribuției. Brandurile recunoscute istoric (precum Distonocalm, Carbocif, plus altele), beneficiază de loialitatea consumatorilor români consolidată prin decenii de utilizare.
(b) GEDEON RICHTER ROMÂNIA
Fabrica de la Târgu Mureș
Gedeon Richter România, parte a grupului ungar Gedeon Richter Plc. cu sediul central la Budapesta, reprezintă una dintre cele mai semnificative investiții ungare în România. Fabrica de la Târgu Mureș, cu sediul pe Strada Cuza-Vodă 99-105, produce o gamă diversificată de medicamente: capsule cu antibiotice beta-lactamice penicilinice și cefalosporinice, capsule cu peleți, comprimate, comprimate filmate. Specializarea principală cuprinde medicamentele ginecologice (predominant contraceptive orale combinate de generația a treia și a patra), medicamentele neuropsihiatrice (precum cariprazine pentru schizofrenie, blockbuster mondial dezvoltat de Gedeon Richter în cooperare cu Allergan acum AbbVie), plus medicamentele cardiovasculare diverse.
Grupul ungar Gedeon Richter
Gedeon Richter ca grup internațional este una dintre cele mai prestigioase companii farmaceutice est-europene, cu o tradiție de peste un secol (fondată în 1901 de farmacistul Gedeon Richter la Budapesta). Astăzi, grupul are aproximativ 13.000 de angajați cumulat la nivel global, cu operațiuni în peste 100 de țări și venituri anuale care depășesc 2 miliarde euro. Investițiile semnificative în cercetare-dezvoltare (peste 10 la sută din venituri reinvestite în R&D, una dintre cele mai ridicate proporții din industria farmaceutică est-europeană), au permis dezvoltarea de produse inovatoare proprii. Cariprazine (denumit comercial Vraylar în Statele Unite și Reagila în Europa), antipsihoticul atipic dezvoltat integral de Gedeon Richter cu lansare comercială în 2015, este unul dintre primele medicamente cu adevărat inovatoare cu origine în Europa Centrală și de Est.
Investiții și cooperare academică
Investițiile Gedeon Richter în Târgu Mureș au cumulat zeci de milioane euro în ultimii ani. Modernizarea capacităților de producție (cu accent pe formele farmaceutice solide cu eliberare modificată), extinderea laboratoarelor de control al calității, plus dezvoltarea unei capacități noi pentru produsele biotehnologice (în special pentru biosimilare), reprezintă componentele principale ale planului strategic. Cooperarea cu Universitatea de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie George Emil Palade din Târgu Mureș, prin programele de practică pentru studenți, prin cooperarea pentru cercetare aplicată, plus prin programele de master comune, oferă cadrul academic. Cooperarea cu autoritățile locale prin parteneriate de tip Public-Private Partnership pentru aspectele de infrastructură, completează arhitectura locală.
(c) B. BRAUN MEDICAL TIMIȘOARA
Grupul german Melsungen
B. Braun Medical, parte a grupului german B. Braun Melsungen AG (cu sediul central la Melsungen, în landul Hessen), este unul dintre cei mai mari producători mondiali de dispozitive medicale și de soluții farmaceutice. Cu o tradiție de peste două secole (fondată în 1839 de Julius Wilhelm Braun ca farmacie la Melsungen), grupul B. Braun a evoluat treptat într-una dintre cele mai diversificate companii medico-farmaceutice mondiale, cu peste 65.000 de angajați cumulat și operațiuni în peste 60 de țări. Diviziile principale ale grupului cuprind Hospital Care (soluții parenterale, dispozitive de perfuzie, sisteme pentru terapie intensivă), Aesculap (instrumente chirurgicale și implanturi ortopedice), Avitum (dializă), plus alte arii.
Soluții parenterale
Fabrica B. Braun de la Timișoara, situată pe Calea Buziașului 14, este una dintre cele mai moderne unități de producție farmaceutică din România. Specializată în producția de soluții parenterale (predominant perfuzii cu glucoză, cu electroliți, cu antibiotice diluate, plus alte categorii), fabrica acoperă atât piața românească, cât și exporturile către alte state europene. Cooperarea cu spitalele românești pentru aprovizionarea cu soluții parenterale și cu seturi de perfuzie, plus cu Avitum (filiala de dializă a B. Braun) prin cele 27 de centre de hemodializă operate în România, integrează compania în lanțul de îngrijire medicală locală. Investițiile cumulate în site-ul de la Timișoara depășesc 50 milioane euro pentru perioada 2015-2025, cu planuri suplimentare pentru extindere în 2026-2028.
Strategie de extindere
Strategia B. Braun în România cuprinde extinderea graduală a capacităților locale, plus integrarea în lanțurile europene de aprovizionare ale grupului. Modernizarea continuă a fabricii Timișoara, prin investiții în echipamente noi și prin digitalizarea operațiunilor, asigură conformitatea cu standardele europene în evoluție. Cooperarea cu Universitatea Politehnica Timișoara prin programele de formare pentru ingineri în biotehnologii, plus cu Universitatea de Medicină și Farmacie Victor Babeș Timișoara pentru programele farmaceutice, oferă cadrul academic. Cooperarea cu Inspectoratul Județean de Mediu și cu Garda Națională de Mediu pentru aspectele de sustenabilitate, completează interacțiunile instituționale.
(d) SANDOZ, STADA ȘI ALȚI INVESTITORI
Sandoz și Labormed-Pharma
Sandoz, parte a grupului Novartis (sau acum a Sandoz Group separat după spin-off-ul din 2023 când Novartis a separat divizia de generice ca entitate independentă listată la bursă), are activitate semnificativă în România. Prin filiala locală Labormed-Pharma (acum parte a grupului Zentiva după achiziția din 2018), prin parteneriate de fabricare cu Antibiotice Iași, plus prin importurile directe din alte fabrici europene ale grupului, Sandoz oferă o gamă largă de medicamente generice pe piața românească. Specializarea principală cuprinde generice de prima generație (medicamente cu compoziție clasică, cu prețuri foarte accesibile), plus biosimilare (medicamente similare biologice cu produsele inovatoare după expirarea brevetelor).
Stada Hemofarm Turda
Stada Hemofarm, parte a grupului german Stada Arzneimittel AG cu sediul central la Bad Vilbel (lângă Frankfurt), operează la Turda, în județul Cluj. Fabrica, situată pe Aleea Plantelor 8, produce o gamă diversificată de medicamente OTC și generice. Stada, cu venituri anuale care depășesc 4 miliarde euro și prezență în peste 30 de țări, este unul dintre cei mai mari producători europeni de generice și consumer health. Investițiile în fabrica Stada Turda au cumulat zeci de milioane euro în ultimii ani, plus extinderea unității este planificată pentru perioada următoare. Cooperarea cu autoritățile locale clujene pentru aspectele de infrastructură, plus cu Universitatea Babeș-Bolyai și cu UMF Iuliu Hațieganu pentru programele academice, oferă cadrul local.
Alți producători
Alți producători străini cu prezență fabricală în România cuprind Fiterman Pharma Iași (cu acționariat majoritar israelian după achiziții succesive), GlaxoSmithKline cu unități de fabricație la București, Pfizer cu unități de fabricație și depozitare, plus alți investitori. Cumulat, producătorii străini reprezintă aproximativ jumătate din cele 40 de unități de producție din România și o pondere semnificativă a producției totale. Investițiile lor cumulate pentru perioada 2020-2030 depășesc 200 milioane euro, conform anunțurilor publice ale companiilor. Cooperarea cu autoritățile române prin scheme de ajutor de stat (schema de peste 500 milioane euro lansată în 2024), prin parteneriate de tip Public-Private pentru infrastructură, plus prin programele europene de finanțare, sprijină extinderea acestor investiții.
(e) ARPIM ȘI ADVOCACY EUROPEAN
25+ companii multinaționale
Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM), patronat care reprezintă companiile farmaceutice multinaționale active în România, cuprinde peste 25 de companii membre la nivelul anului 2026. Componența cuprinde majoritatea marilor companii farmaceutice mondiale: Sanofi (cu Zentiva ca brand legacy), Pfizer, GlaxoSmithKline (GSK), Novartis (cu Sandoz pentru generice și biosimilare, plus diviziile inovatoare), Roche, Bayer, Boehringer Ingelheim, AstraZeneca, Merck Sharp and Dohme (MSD), Bristol Myers Squibb, AbbVie, Eli Lilly, Johnson and Johnson cu Janssen, plus alte. Aceste companii reprezintă cumulat peste 70 la sută din valoarea pieței farmaceutice românești și sunt principalele surse pentru medicamentele inovatoare disponibile pacienților români.
Advocacy și ZF Health Pharma Summit
Activitățile principale ale ARPIM cuprind advocacy în relația cu autoritățile române pentru extinderea accesului la medicamentele inovatoare, cooperarea cu Casa Națională de Asigurări de Sănătate pentru actualizarea Listei medicamentelor compensate (blocată pentru perioade lungi, ceea ce întârzie accesul pacienților la inovații), reprezentarea sectorului în relația cu Parlamentul României și cu Guvernul, plus comunicarea publică pentru sensibilizarea asupra problemelor sectorului. ARPIM organizează anual ZF Health and Pharma Summit, eveniment major sectorial care reunește reprezentanții companiilor membre, autoritățile române, mass-media specializată, plus alte părți interesate.
Termenul de 476 zile pentru includere
Provocările specifice abordate de ARPIM la nivelul anului 2026 cuprind multiple aspecte. Termenele de includere a medicamentelor noi în Lista de medicamente compensate, care la sfârșitul lui 2024 erau în medie 476 de zile (cu variații între 350 și 650 de zile), reprezintă una dintre cele mai presante probleme. Conform datelor publicate de ARPIM, multe medicamente inovatoare care aveau aprobare EMA încă din perioada 2014-2020 sunt așteptate să fie incluse pe Lista compensată în 2025-2026, ceea ce înseamnă întârzieri de aproape un deceniu pentru accesul pacienților români. Lista medicamentelor compensate, document aprobat prin hotărâre de Guvern, este actualizată rar (ultima actualizare semnificativă fiind în mai 2024).
(f) COOPERARE EUROPEANĂ ȘI PROVOCĂRI
Strategia Farmaceutică Europeană
Cooperarea cu Comisia Europeană oferă cadrul strategic principal al sectorului. Strategia Farmaceutică Europeană, lansată în noiembrie 2020 de Comisia Europeană prin Direcția Generală pentru Sănătate și Siguranța Alimentară (DG SANTE), are patru piloni principali: asigurarea accesului pacienților la medicamente accesibile financiar, sprijinirea competitivității industriei farmaceutice europene și a inovației, consolidarea rezilienței sistemelor sanitare prin diversificarea lanțurilor de aprovizionare, plus poziționarea Europei ca lider mondial în reglementarea farmaceutică. Reforma reglementării farmaceutice europene, propusă de Comisie în aprilie 2023 și aflată în discuție la nivel european, ar transforma fundamental cadrul juridic.
EFPIA și Medicines for Europe
Cooperarea cu Federația Europeană a Asociațiilor și Industriei Farmaceutice (EFPIA), cu sediul la Bruxelles, oferă cadrul european al advocacy-ului pentru companiile inovatoare. EFPIA reprezintă companii farmaceutice de cercetare cu activitate europeană, cu obiective specifice (apărarea sistemului de proprietate intelectuală, sprijinirea cercetării aplicate europene, plus advocacy pentru extinderea accesului la inovații). Cooperarea cu Medicines for Europe pentru sectorul de generice și biosimilare, plus cu European Confederation of Pharmaceutical Entrepreneurs (EUCOPE) pentru companiile mici și medii, completează arhitectura europeană.
HERA și Critical Medicines
Cooperarea cu Health Emergency Preparedness and Response Authority (HERA), înființată în septembrie 2021 la Bruxelles, oferă cadrul pregătirii pentru urgențe sanitare. HERA coordonează achizițiile comune europene pentru medicamente strategice, gestionează stocurile europene de rezervă, plus finanțează cercetarea aplicată pentru terapii noi. Cooperarea cu Critical Medicines Alliance, înființată în aprilie 2024 ca răspuns la deficitele de medicamente identificate în Uniunea Europeană, vizează identificarea medicamentelor critice și sprijinirea producției europene. Cooperarea cu Strategic Technologies for Europe Platform (STEP), inițiativă europeană pentru sprijinirea tehnologiilor strategice, oferă cadrul investițiilor în capacități noi de producție pentru medicamente critice.
Taxa clawback și atractivitatea pieței
Provocările sectorului farmaceutic românesc în 2026 cuprind multiple dimensiuni structurale. Lista medicamentelor compensate, blocată pentru perioade lungi din motive birocratice și financiare, întârzie semnificativ accesul pacienților la inovații. Taxa clawback, mecanism prin care companiile farmaceutice contribuie procentual la cheltuielile excesive ale Casei Naționale de Asigurări (peste plafonul bugetar), afectează atractivitatea pieței românești pentru investitorii internaționali. Cu o cotă clawback care a depășit 20 la sută în anumite trimestre, România rămâne una dintre cele mai puțin atractive piețe farmaceutice din Uniunea Europeană pentru companiile inovatoare.
Reforma taxei clawback
Reforma taxei clawback, anunțată periodic de diversele guverne românești dar implementată parțial, vizează un echilibru mai bun între necesitatea bugetară și atractivitatea pieței. Modelele europene alternative (precum cele din Cehia, Polonia, Ungaria, cu cote clawback semnificativ mai reduse plus cu acorduri-cadru pentru medicamentele inovatoare), oferă repere pentru reforma românească. Acordurile-cadru cu plată pe rezultate, prin care plata medicamentelor inovatoare se realizează doar pentru pacienții care răspund la tratament (după criterii clinice prestabilite), reprezintă inovația cea mai promițătoare pentru optimizarea costurilor. Cooperarea cu Comisia Europeană prin programele de achiziții comune europene, prin care prețurile sunt optimizate prin volumul agregat, oferă cadrul transfrontalier al reformei.
Importuri paralele
Provocările privind importurile paralele și piața gri reprezintă altă dimensiune. Diferențele de preț ale medicamentelor între statele membre ale Uniunii Europene (preturile reglementate în România sunt printre cele mai reduse din UE pentru anumite categorii), au generat fluxuri semnificative de importuri paralele dinspre România către state cu prețuri mai ridicate (în special Germania, Marea Britanie, Austria). Aceste fluxuri, deși legale conform jurisprudenței europene privind libera circulație a mărfurilor, generează deficite ocazionale de medicamente pe piața românească. Politicile guvernamentale de restricționare a exporturilor paralele pentru medicamentele esențiale, plus mecanismele de raportare obligatorie a stocurilor, urmăresc protejarea aprovizionării interne.
Investiții peste 500 milioane euro
Perspectiva pentru orizontul 2030 vizează consolidarea poziției producătorilor străini cu fabrici locale în România. Extinderea investițiilor cumulate până la peste 500 milioane euro pentru perioada 2025-2030, prin schema de ajutor de stat de peste 500 milioane euro plus prin investițiile proprii ale companiilor, va consolida infrastructura locală. Atragerea unor investitori noi prin politici industriale active (după modelul Cehiei și Ungariei), ar putea aduce 2-3 fabrici farmaceutice mari noi în România. Extinderea producției pentru medicamente critice și pentru biosimilare, ariile cu cea mai mare valoare adăugată, reprezintă obiectivul strategic.
Reforma cadrului fiscal
Reforma cadrului fiscal și reglementar pentru sectorul farmaceutic, anunțată de ministrul Alexandru Rogobete pentru 2026-2027, este esențială pentru atragerea de investiții noi. Reforma taxei clawback prin reducerea graduală a cotei și prin introducerea acordurilor-cadru cu plată pe rezultate, simplificarea procedurilor administrative pentru autorizarea medicamentelor și pentru includerea în Lista compensată, plus stabilizarea cadrului fiscal pentru perioade lungi (predictibilitatea fiind esențială pentru investițiile pe termen lung), reprezintă direcțiile principale. Cooperarea cu Comisia Europeană prin reforma reglementării farmaceutice (propusă în aprilie 2023, în discuție la nivel european), va alinia cadrul românesc la cel european.
Sector integrat european
Pe orizontul lung, viziunea conturează un sector farmaceutic românesc bine integrat în arhitectura europeană, cu producători străini care contribuie semnificativ la securitatea sanitară a țării și la transferul tehnologic. Către 2030, indicatorii principali (numărul de fabrici farmaceutice peste 50 cumulat, valoarea producției anuale peste 1 miliard euro, numărul de angajați peste 15.000, ponderea biosimilarelor și a medicamentelor cu valoare adăugată ridicată peste 20 la sută), ar trebui să reflecte transformarea. Cooperarea cu Comisia Europeană prin Strategia Farmaceutică Europeană, cu HERA pentru achizițiile strategice, cu EMA pentru autorizarea medicamentelor, cu industria farmaceutică inovatoare prin ARPIM și EFPIA, va consolida poziția României.
SURSE PRINCIPALE
● Zentiva - două fabrici la București (drumul Cooperativei + Pallady).
● Gedeon Richter România (Strada Cuza-Vodă 99-105, Târgu Mureș).
● B. Braun Medical (Calea Buziașului 14, Timișoara).
● Stada Hemofarm (Aleea Plantelor 8, Turda).
● ARPIM - 25+ companii multinaționale membre.
● EFPIA - European Federation Pharmaceutical Industries.
● Medicines for Europe (generice și biosimilare).
● Strategia Farmaceutică Europeană (noiembrie 2020).
● HERA - Autoritatea Europeană Urgențe Sanitare.
● Critical Medicines Alliance (aprilie 2024).
● STEP - Strategic Technologies for Europe Platform.
● Schema ajutor de stat 500+ mil euro pentru producție.