Viziunea pentru digitalizarea sectorului sanitar românesc la orizontul 2030 conturează o transformare amplă, construită pe fundamentul Strategiei Naționale de Digitalizare în Sănătate 2026-2030 lansată în consultare publică în ianuarie 2026 de Ministerul Sănătății, impulsionată de investițiile semnificative ale Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) cu peste 400 milioane euro pentru transformarea digitală, plus consolidată prin integrarea cu cadrul european prin European Health Data Space (EHDS, Regulamentul UE 2025/327 intrat în vigoare în martie 2025). Direcțiile principale ale evoluției cuprind operaționalizarea completă a Platformei Integrate a Asigurărilor de Sănătate (PIAS) din vara 2026, extinderea utilizării Dosarului Electronic de Sănătate (DES) la peste 80 la sută din medicii publici, modernizarea infrastructurii IT a spitalelor publice cu obiectiv 80 la sută acoperire, integrarea completă cu European Health Data Space prin Health Data Access Body național, plus consolidarea cibersecurității prin cooperarea cu European Union Agency for Cybersecurity (ENISA). Articolul de față oferă o trecere în revistă a acestor componente.
(a) STRATEGIA GENERALĂ 2030
Strategia Națională Digitalizare 2026-2030
Lansată consultare ianuarie 2026
PIAS operațional
August 2026
DES pacienți activi 2026
17 milioane (țintă 19 mil 2030)
Spitale cu infrastructură IT 2026
40% (țintă peste 80% 2030)
Medici utilizatori DES 2026
30% (țintă peste 80% 2030)
Investiții PNRR cumulate
Peste 400 milioane euro
Cooperare cu PNRR până în august 2026
Prioritizate proiecte finalizabile
EHDS Regulamentul UE 2025/327
În vigoare martie 2025
EU AI Act UE 2024/1689
În vigoare august 2024
Cibersecuritate NIS2 UE 2022/2555
Transpusă în România
Spitale Regionale post-2026
Cluj-Napoca, Iași, Craiova
Investiții Spitale Regionale
Peste 1,5 miliarde euro
Cooperare europeană principală
Comisia Europeană DG SANTE + DG CNECT
Cooperare globală
OMS Strategia Sănătate Digitală
Strategia generală pentru digitalizarea sectorului sanitar românesc la orizontul 2030 vizează multiple obiective complementare. Operaționalizarea completă a Platformei Integrate a Asigurărilor de Sănătate (PIAS) din vara 2026, prin anunțul oficial al ministrului Alexandru Rogobete la Gala Doctorului Digital 2026 din 11 martie 2026 la MINA Museum din București, reprezintă etapa fundamentală. Conform anunțurilor, sistemul va fi funcțional până la finalul verii 2026, conectând direct pacienții cu furnizorii de servicii medicale și cu instituțiile sistemului. Pentru perioada 2026-2030, consolidarea PIAS prin extinderea funcționalităților, prin majorarea numărului de utilizatori activi (de la milioane în 2026 la peste 15 milioane în 2030), prin integrarea cu European Health Data Space, va transforma fundamental experiența cetățenilor români.
Cuantificarea obiectivelor pentru 2030 oferă cadrul cuantificabil al transformării. Pentru DES, atingerea unui nivel de utilizare de peste 80 la sută din medicii publici (de la 30 la sută în 2026), prin programele de formare, prin extinderea funcționalităților, plus prin integrarea cu sistemele informatice ale spitalelor. Pentru spitalele publice, modernizarea infrastructurii IT cu peste 80 la sută acoperire cu sisteme moderne (de la 40 la sută în 2026), prin investițiile semnificative ale PNRR și ale Programului Operațional Sănătate. Pentru sistemele integrate (DES, SIUI, SIPE, PIAS), implementarea completă a standardelor europene HL7 FHIR cu peste 95 la sută conformitate până în 2030.
Cooperarea cu Comisia Europeană prin Direcția Generală pentru Sănătate și Siguranța Alimentară (DG SANTE), prin Direcția Generală Rețele de Comunicații, Conținut și Tehnologie (DG CNECT), oferă cadrul strategic principal. Programele europene cumulate pentru perioada 2021-2027 (EU4Health 5,3 mld euro, Digital Europe Programme 7,5 mld euro, Horizon Europe Cluster 1 Health 8,2 mld euro, Connecting Europe Facility cu componenta Digital), oferă cadre semnificative. Pentru perioada următoare 2028-2034, programele europene post-MFF (cadrul multianual financiar) vor continua sprijinul pentru digitalizarea sanitară românească. Cooperarea cu Banca Europeană de Investiții (BEI) pentru creditele de investiții în infrastructura digitală, oferă cadre financiare complementare.
(b) PIAS LA ORIZONTUL 2030
15 milioane utilizatori activi
PIAS la orizontul 2030 va deveni platforma centrală a interacțiunilor cetățenilor români cu sistemul sanitar. Funcționalitățile extinse cuprind multiple componente strategice. Aplicația mobilă PIAS pentru pacienți, lansată din august 2026, va atinge peste 15 milioane utilizatori activi lunari (din cei aproximativ 18-19 milioane cetățeni asigurați la nivelul anului 2030). Numărul de specialități cu programări online disponibile va atinge peste 30 (de la 18 specialități la modelul emblematic Spitalul CFR Timișoara din 2026). Codul Personal de Sănătate (CPS), identificatorul unic medical operațional din 2026, va fi utilizat în toate componentele sistemului digital integrat.
Telemedicină consolidată
Telemedicina prin PIAS va deveni componentă matură a sistemului. Atingerea unei ponderi a consultațiilor de telemedicină de aproximativ 25-30 la sută din totalul consultațiilor (de la aproximativ 10-15 la sută în 2026), prin extinderea acoperirii pentru specialități noi, prin îmbunătățirea accesibilității, plus prin compensarea extinsă prin Casa Națională de Asigurări de Sănătate. Telemonitorizarea pentru pacienții cronici (predominant pentru diabetici, hipertensivi, pacienți cu insuficiență cardiacă, cu BPOC, cu astm), cu peste 1 milion pacienți români utilizând dispozitive conectate până în 2030, va transforma fundamental managementul bolilor cronice. Cooperarea cu producătorii internaționali (Omron, Withings, Abbott, Dexcom, Apple, plus alți), va consolida ecosistemul.
Integrare EHDS
Integrarea cu European Health Data Space prin Health Data Access Body național (operațional din 2027), va permite mobilitatea medicală transfrontalieră pentru cetățenii români. Pentru milioanele de români din diaspora (peste 4 milioane diaspora activă), plus pentru milioanele care călătoresc anual, accesul direct la propriul Rezumat Medical din orice stat membru UE va îmbunătăți semnificativ continuitatea îngrijirilor. Reciproc, cetățenii europeni cu nevoie de îngrijiri în România vor beneficia de acces la propriul istoric medical. Reducerea testelor și investigațiilor duplicate, cu economii estimate cumulat la nivel european la peste 11 miliarde euro anual, va eficientiza utilizarea resurselor.
(c) SPITALE MODERNE
Spitale Regionale post-2026
Spitalele românești la orizontul 2030 vor beneficia de transformare digitală profundă. Spitalele Regionale Cluj-Napoca, Iași, Craiova (finalizate post-2026 prin investiții PNRR cumulate de peste 1,5 miliarde euro), vor reprezenta modelele exemplare pentru spitale moderne cu infrastructură digitală completă. Aceste spitale, cu echipare conform celor mai înalte standarde europene (sisteme informatice integrate end-to-end, echipamente medicale moderne cu conectivitate completă, sisteme de telemedicină avansate, platforme de cercetare aplicată), vor deveni centre regionale de excelență.
Extinderea modelelor exemplare
Extinderea modelelor de digitalizare exemplară (ATI Timișoara, Spitalul Marie Curie București, Spitalul Sfânta Maria Iași, Spitalul CFR Timișoara), către alte spitale publice, va transforma fundamental experiența pacienților și a personalului medical. Investițiile cumulate prin componenta de transformare digitală a PNRR (peste 400 milioane euro), prin Programul Operațional Sănătate (peste 2 miliarde euro pentru 2021-2027), plus prin programele europene complementare, vor oferi cadrul resurselor. România prioritizează proiectele PNRR finalizabile până în august 2026 conform anunțurilor Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), oferind impuls suplimentar pentru implementarea rapidă.
18 secții ATI digitalizate
Cele 18 secții ATI digitalizate prin alocarea specifică de 23 milioane euro din PNRR, vor servi ca modele pentru întreaga rețea sanitară. Echipamentele moderne (monitoare integrate cu sistemele informatice, sisteme automatizate de dispensare a medicamentelor cu trasabilitate completă, aplicații AI pentru deciziile clinice asistate), vor consolida calitatea îngrijirilor pentru pacienții critici. Cooperarea cu producătorii internaționali (Philips Healthcare prin platforma IntelliVue, GE HealthCare prin sisteme Carestation, Siemens Healthineers prin soluții integrate), oferă cadrul tehnologic. Cooperarea cu universitățile medicale pentru aspectele de cercetare aplicată, oferă cadre pentru optimizarea continuă.
(d) AI MEDICALĂ ȘI CIBERSECURITATE
50+ spitale cu AI
Inteligența artificială medicală la orizontul 2030 va deveni componentă matură a sectorului sanitar românesc. Atingerea unui nivel de peste 50 spitale publice românești cu sisteme AI medicale implementate (de la câteva în 2026), prin investițiile semnificative ale PNRR și ale programelor europene, reprezintă obiectivul cuantificabil. Aplicațiile principale cuprind AI pentru imagistica medicală (analiza automată a CT-urilor, RMN-urilor, mamografiilor, plus alte tipuri), AI pentru deciziile clinice asistate (predicția deteriorării pacienților ATI, sugerarea protocoalelor terapeutice optimale), AI pentru procesarea limbajului natural medical (transcrierea automată a consultațiilor, structurarea documentelor).
EU AI Act implementat
Implementarea completă a EU AI Act (Regulamentul UE 2024/1689) prin toate fazele etapizate, va consolida cadrul juridic. Pentru sistemele AI medicale clasificate cu risc înalt (majoritatea aplicațiilor medicale), cerințele specifice (documentația tehnică detaliată, evaluarea conformității prin organisme notificate, sistemele de management al calității, monitorizarea post-marketing), vor fi obligatorii. Cooperarea cu European AI Office, structura specializată din cadrul Comisiei Europene înființată în 2024, oferă cadrul european. Pentru România, reglementatorul național pentru AI, în înființare prin Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării (MCID), va supraveghea aspectele specifice.
Specialiști români în AI
Investițiile prin Horizon Europe Cluster 1 Health pentru cercetarea aplicată în AI medical, vor permite participarea instituțiilor românești la peste 30 proiecte europene până în 2030. Atingerea unui număr de peste 200 specialiști români cu pregătire avansată în AI medical (de la câteva zeci în 2026), prin programele universitare și prin cooperarea cu structurile europene (precum European Lab for Learning and Intelligent Systems - ELLIS), va consolida resursele umane. Cooperarea cu producătorii internaționali (Aidoc, Lunit, RaySearch, Hera Software), plus cu start-up-urile românești în dezvoltare, oferă cadre pentru transferul de tehnologii avansate.
Cibersecuritate 90%
Cibersecuritatea sectorului sanitar la orizontul 2030 va beneficia de consolidare semnificativă. Atingerea unui nivel de peste 90 la sută din spitalele publice cu sisteme moderne de cibersecuritate (de la aproximativ 50 la sută în 2026), prin investițiile semnificative și prin programele de formare a personalului tehnic, reprezintă obiectivul. Implementarea completă a Cyber Resilience Act (adoptat 2024) pentru toate echipamentele medicale conectate, plus a NIS2 Directive (UE 2022/2555 transpusă în România în 2024), va consolida cadrul juridic. Cooperarea cu European Union Agency for Cybersecurity (ENISA) cu sediul la Atena, cu European Cybersecurity Competence Centre (ECCC) cu sediul la București, va consolida cadrele europene.
Cooperare NATO
Cooperarea cu structurile NATO pentru aspectele strategice de cibersecuritate oferă cadre suplimentare. NATO Cooperative Cyber Defence Centre of Excellence (CCDCOE) cu sediul la Tallinn, prin programele specifice pentru cercetare aplicată și pentru formare, oferă cadre. Pentru România, ca stat membru NATO, participarea la exercițiile NATO de cibersecuritate (precum Locked Shields, cel mai mare exercițiu mondial de cibersecuritate organizat anual de CCDCOE), oferă oportunități pentru consolidarea capacităților. Cooperarea bilaterală cu Statele Unite prin Cybersecurity and Infrastructure Security Agency (CISA), plus cu agențiile naționale similare din alte state UE, oferă cadre extinse.
Formare în cibersecuritate
Pentru personalul medical, programele de formare extensive în cibersecuritate vor consolida cultura de cibersecuritate. Cooperarea cu Colegiul Medicilor din România (CMR) prin platforma EMC.cmr.ro, cu Ordinul Asistenților Medicali Generaliști, Moașelor și Asistenților Medicali (OAMGMAMR) prin platforma EMC.oamr.ro, plus cu universitățile medicale prin cursuri postuniversitare specifice, va asigura formarea continuă. Pentru personalul medical generalist, cursurile de conștientizare a riscurilor cibernetice (predominant despre identificarea atacurilor de phishing, despre utilizarea sigură a aplicațiilor medicale, despre raportarea incidentelor suspecte), vor deveni standard.
(e) EHDS ȘI FORMARE
Health Data Access Body
European Health Data Space la orizontul 2030 va fi implementat complet în România. Health Data Access Body național, operațional din 2027, va gestiona aspectele de utilizare secundară a datelor pentru cercetare. Pentru cercetătorii români din universitățile medicale (UMF Carol Davila, UMF Iuliu Hațieganu Cluj, UMF Grigore T. Popa Iași, UMF Victor Babeș Timișoara, UMF George Emil Palade Mureș, UMF Craiova, plus alte facultăți), accesul la date anonimizate europene cumulate (potențial peste 700 milioane cetățeni europeni), va oferi oportunități fără precedent pentru cercetare comparativă.
Industria farmaceutică beneficiară
Pentru industria farmaceutică românească (predominant Antibiotice Iași, Terapia Cluj-Napoca, Biofarm, plus alți producători), datele europene vor oferi cadre pentru dezvoltarea de medicamente specifice și pentru aspectele de farmacovigilență. Cooperarea cu European Medicines Agency (EMA), cu European Centre for Disease Prevention and Control (ECDC), cu Joint Research Centre (JRC) al Comisiei Europene, va consolida cooperarea europeană în cercetarea aplicată. Beneficiile pentru pacienții români cuprind reducerea testelor și investigațiilor duplicate (cu economii estimate cumulat pentru sistemul european la peste 11 miliarde euro anual), continuitatea îngrijirilor transfrontaliere, plus mobilitatea medicală extinsă.
eHDSI și standarde europene
Cooperarea cu Joint Action European Health Data Space, plus cu European Health Data Space Board ca structura coordonatoare europeană cu sediul la Bruxelles, va asigura armonizarea cu cele mai înalte standarde europene. Implementarea standardelor HL7 FHIR pentru schimbul de date, IHE pentru integrarea sistemelor diferite, va consolida interoperabilitatea. Cooperarea cu eHealth Digital Service Infrastructure (eHDSI), rețeaua europeană coordonată de Comisia Europeană prin DG SANTE, va conecta nodul național român (operat de STS) cu nodurile naționale ale tuturor statelor membre.
Conectivitate la internet 95%
Formarea pentru sănătatea digitală la orizontul 2030 va beneficia de consolidare semnificativă. Pentru populație, atingerea unei conectivități la internet pentru peste 95 la sută din populație (de la 89 la sută în 2026), prin investițiile semnificative în infrastructura digitală prin Programul Operațional Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare (POCIDIF) și prin alte instrumente, va elimina semnificativ inechitățile. Programele de incluziune digitală prin componenta de competențe digitale a PNRR (peste 200 milioane euro pentru perioada 2022-2026), plus prin programele continue, vor consolida competențele cetățenilor români.
Modernizarea curriculelor
Pentru personalul medical, programele extensive de formare în domeniul sănătății digitale vor deveni standard. Cooperarea cu universitățile medicale pentru modernizarea curriculelor cu module specifice (sănătate digitală, bioinformatică clinică, AI medicală, telemedicină, plus alte), pentru programele postuniversitare avansate, va forma tinerii medici cu competențe digitale native. Cooperarea cu universitățile tehnice (Universitatea Politehnica București, Universitatea Babeș-Bolyai Cluj-Napoca, Universitatea Tehnică Gheorghe Asachi Iași, plus alte), pentru programe duale de inginerie medicală și de informatică medicală, completează cadrul.
Schimburi internaționale
Schimburile internaționale prin programele europene (Erasmus+, Marie Skłodowska-Curie Actions, programele bilaterale ale Comisiei Europene), vor consolida competențele specialiștilor români. Cooperarea cu spitale europene avansate pentru schimburi de bune practici, cu universitățile europene de prestigiu pentru programe de cercetare aplicată, cu producătorii internaționali pentru transferul de tehnologii moderne, va consolida ecosistemul. Atingerea unui număr de peste 5.000 specialiști români cu pregătire avansată în diverse aspecte ale sănătății digitale (de la sute în 2026), prin programele cumulate, va consolida resursele umane.
(f) COOPERARE ȘI PERSPECTIVE FINALE
Comisia Europeană
Cooperarea cu Comisia Europeană prin programele extinse oferă cadrul strategic principal pentru orizontul 2030. Pentru perioada 2028-2034 (cadrul multianual financiar următor MFF), programele europene continue pentru sectorul sanitar digital vor oferi cadre semnificative. EU4Health post-2027 (cu buget estimat similar sau extins), Digital Europe Programme post-2027 (cu accent crescând pe cibersecuritate și pe competențe digitale), Horizon Europe Cluster 1 Health post-2027 (pentru cercetarea aplicată), Connecting Europe Facility cu componenta Digital, vor consolida cadrul european. Cooperarea cu European Investment Bank (EIB) pentru creditele de investiții în infrastructura digitală, oferă cadre financiare complementare.
Agenții europene specializate
Cooperarea cu agențiile europene specializate va fi consolidată pentru orizontul 2030. European Centre for Disease Prevention and Control (ECDC), European Medicines Agency (EMA), European Union Agency for Cybersecurity (ENISA), European Data Protection Board (EDPB), Health Emergency Preparedness and Response Authority (HERA), European AI Office, Joint Research Centre (JRC), European Innovation and Technology Institute Health (EIT Health), European Health Data Space Board, vor oferi cadre operaționale integrate. Cooperarea cu European Centre for Telematic Health (eHTEL), cu European Cybersecurity Organisation (ECSO), cu European Federation of Medical Informatics (EFMI), completează cadrul instituțional european.
OMS și cooperare globală
Cooperarea cu Organizația Mondială a Sănătății (OMS) prin Biroul Regional pentru Europa, va consolida cadrul global. Strategia Globală OMS pentru Sănătate Digitală 2026-2030 (în pregătire ca succesoare a strategiei 2020-2025), plus Strategia Europeană pentru Sănătate Digitală 2024-2029, vor oferi reperele strategice. Cooperarea cu Organisation for Economic Co-operation and Development (OECD) prin rapoartele Health at a Glance, cu World Health Organization Digital Health Atlas, cu International Telecommunication Union (ITU) prin programul Be Healthy Be Mobile, oferă cadre comparative globale. Cooperarea cu International Medical Informatics Association (IMIA), cu Health Level 7 International (HL7), cu IHE International, completează cadrul global pentru standardele tehnice.
Concurența internațională
Provocările sectorului digital sanitar pentru perioada 2026-2030 vor cuprinde multiple dimensiuni complexe. Concurența internațională pentru recrutarea de specialiști digitali (din partea statelor cu sisteme avansate care extind activ recrutarea), va continua să genereze presiune asupra sistemului românesc. Reformele europene în pregătire (Pharmaceutical Reform Package, reforma reglementării dispozitivelor medicale, Strategia Europeană pentru Sănătate Digitală 2030-2035 ulterioară), vor transforma cadrul juridic în care operează sectorul digital sanitar. Adaptarea la cerințele noi va genera costuri și efort tranzițional semnificativ.
Tehnologii emergente
Provocările tehnologice (apariția unor noi tehnologii precum computing cuantic pentru aspectele de criptografie, edge computing pentru aplicațiile distribuite, blockchain pentru aspectele specifice de trasabilitate, plus alte), vor necesita adaptări continue ale sectorului. Combaterea atacurilor cibernetice tot mai sofisticate (cu utilizarea AI pentru atacuri automatizate, cu țintirea specifică a sectoarelor critice precum sănătatea), va necesita cooperare europeană extinsă. Cooperarea cu ENISA, cu European Cybercrime Centre (EC3) al EUROPOL cu sediul la Haga, cu NATO CCDCOE Tallinn, plus cu agențiile naționale similare din statele membre UE, va asigura cadrul de protecție.
Echilibru beneficii-confidențialitate
Provocările privind echilibrul între beneficiile digitalizării și protecția confidențialității persistă. Pentru cetățenii români, exercitarea drepturilor garantate de GDPR și de EHDS (drept de acces, dreptul de rectificare, dreptul de a se opune utilizării secundare, dreptul la portabilitatea datelor), va necesita comunicare publică continuă și sprijin pentru categoriile vulnerabile. Cooperarea cu organizațiile pacienților (European Patients Forum cu sediul la Bruxelles, plus organizațiile naționale specifice), cu Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal (ANSPDCP), cu European Data Protection Board (EDPB), va asigura cadrul protecției drepturilor cetățenilor.
Indicatori principali 2030
Indicatorii principali pentru 2030 oferă cadrul cuantificabil al evaluării transformării. Procentul de medici publici care utilizează DES constant (peste 80 la sută de la 30 la sută în 2026), procentul de spitale publice cu infrastructură IT completă (peste 80 la sută de la 40 la sută în 2026), numărul de utilizatori activi ai aplicației mobile PIAS (peste 15 milioane lunari de la milioane în 2026), procentul de specialități cu programări online disponibile (peste 30 de la 18 în 2026), ponderea consultațiilor de telemedicină în totalul consultațiilor (25-30 la sută de la 10-15 la sută în 2026), numărul de pacienți cu telemonitorizare (peste 1 milion de la câteva sute de mii în 2026), procentul de spitale cu AI medicală implementată (peste 50 spitale de la câteva în 2026), procentul de spitale cu sisteme moderne de cibersecuritate (peste 90 la sută de la aproximativ 50 la sută în 2026), vor reflecta transformarea.
Cooperare internațională extinsă
Cooperarea internațională extinsă va consolida poziția României. Conformitatea completă cu European Health Data Space prin Health Data Access Body național operațional din 2027, numărul de proiecte europene cu participarea instituțiilor românești prin Horizon Europe Cluster 1 Health (peste 30 proiecte active până în 2030), numărul de specialiști români cu pregătire avansată în sănătate digitală (peste 5.000 cumulat până în 2030), participarea la consorții ELLIS pentru AI medical, plus cooperarea cu European Innovation and Technology Institute Health (EIT Health), vor reflecta integrarea europeană. Cooperarea bilaterală cu state UE avansate (precum Estonia ca lider european în e-Gov, Olanda pentru telemedicină, statele scandinave pentru sisteme integrate), va consolida transferul de bune practici.
Sistem european integrat
Pe orizontul lung, viziunea conturează un sector sanitar românesc complet digitalizat, bine integrat în arhitectura europeană, plus contribuind activ la cooperarea internațională. Această transformare va servi multiple obiective: experiența pacientului transformată fundamental (cu acces complet la propriile date medicale prin aplicația mobilă, cu programări online facilitate, cu telemedicină pentru consultațiile la distanță), eficiența operațională consolidată (cu reducerea birocrației administrative pentru personalul medical, cu integrarea sistemelor între nivelurile sistemului sanitar), plus poziția României în arhitectura europeană (prin contribuții la cooperarea EHDS, prin participarea la programele europene de cercetare aplicată, prin cooperarea cu agențiile europene specializate). Cooperarea cu Comisia Europeană prin programele extinse, cu OMS prin reperele globale, cu agențiile europene specializate, cu structurile profesionale europene, cu producătorii internaționali pentru tehnologii moderne, cu universitățile europene prin alianțele transnaționale, cu spitale europene avansate prin parteneriate bilaterale, va consolida poziția României. Această evoluție va îmbunătăți semnificativ atât experiența pacienților români, cât și calitatea îngrijirilor pentru întreaga populație.
SURSE PRINCIPALE
● Strategia Națională Digitalizare în Sănătate 2026-2030.
● PIAS operațional august 2026 (Gala Doctorului Digital 11 martie 2026).
● Componenta de transformare digitală PNRR (peste 400 mil euro).
● European Health Data Space (EHDS, Regulamentul UE 2025/327).
● EU AI Act (Regulamentul UE 2024/1689) din august 2024.
● NIS2 Directive UE 2022/2555 (transpusă România).
● Cyber Resilience Act (UE 2024).
● EU4Health, Digital Europe Programme, Horizon Europe Cluster 1 Health.
● Strategia OMS Sănătate Digitală 2020-2025 (succesoare 2026-2030).
● Spitale Regionale Cluj-Napoca, Iași, Craiova (post-2026).
● ENISA, ECCC București, NATO CCDCOE Tallinn.
● European AI Office, ELLIS, EIT Health, EHTEL.