Strategia Națională de Digitalizare în Sănătate 2026-2030 reprezintă, la nivelul anului 2026, cadrul strategic principal al transformării digitale a sectorului sanitar românesc, lansată în consultare publică în ianuarie 2026 de Ministerul Sănătății condus de Alexandru Rogobete. Documentul, elaborat în urma unui amplu proces de consultare cu medici, manageri de spitale, experți IT, reprezentanți ai industriei, organizații de pacienți, plus societăți profesionale, conturează viziunea pentru următorii cinci ani. Obiectivele generale cuprind îmbunătățirea mediului de politici și de guvernanță a digitalizării în sănătate, dezvoltarea competențelor digitale pentru populație și pentru personalul medical, îmbunătățirea infrastructurii propice datelor și serviciilor digitale integrate, plus stimularea industriei și inovării în domeniul digitalizării. Inițiativele cheie cuprind redimensionarea, standardizarea și optimizarea Platformei Informatice de Asigurări de Sănătate (PIAS), dezvoltarea SIUI, sistemul de carduri electronice de asigurări de sănătate (CEAS), Sistemul Național de Prescripție Electronică (SIPE), plus digitalizarea a 60 de instituții de sănătate publică. Articolul de față oferă o trecere în revistă a acestor componente.

(a) VIZIUNEA STRATEGIEI

Strategia lansată

Ianuarie 2026 (consultare publică)

Ministrul Sănătății

Alexandru Rogobete

Perioada de acoperire

2026-2030

Investiții PNRR sector sanitar digital

Peste 400 milioane euro

Obiectiv general 1

Politici și guvernanță digitalizare

Obiectiv general 2

Competențe digitale populație și personal

Obiectiv general 3

Infrastructură pentru date și servicii

Obiectiv general 4

Stimulare industrie și inovare

Inițiativă cheie 1

PIAS - redimensionare, standardizare, optimizare

Inițiativă cheie 2

Dezvoltare SIUI

Inițiativă cheie 3

Carduri Electronice (CEAS)

Inițiativă cheie 4

SIPE - prescripție electronică

Inițiativă cheie 5

Digitalizare 60 instituții sănătate publică

Conectivitate la internet populație neacoperită

11% din populație

Viziunea Strategiei Naționale de Digitalizare 2026-2030 vizează transformarea fundamentală a sectorului sanitar românesc prin tehnologii digitale moderne. Documentul argumentează că România are nivel ridicat de mortalitate evitabilă, cauzată parțial de furnizarea serviciilor de sănătate afectată de lipsa de informații integrate, pe lângă lipsa de fonduri și de personal medical. Digitalizarea oferă cadre pentru abordarea acestor provocări prin integrarea informațiilor între nivelurile sistemului (medicina de familie, ambulatorii, spitale, farmacii), prin reducerea birocrației administrative, plus prin sprijinirea deciziilor clinice prin date complete.

Principiile fundamentale ale Strategiei cuprind multiple componente strategice. Eliminarea proceselor bazate pe suport fizic (pix și hârtie) prin înlocuirea cu sisteme digitale interconectate, reprezintă obiectivul transformațional. Fișele scrise de mână, dosarele medicale transportate fizic între spitale și instituții, plus sistemele informatice fără comunicare reciprocă, vor fi eliminate gradual. Principiul simplu adoptat: orice informație introdusă o singură dată în sistem trebuie să poată fi utilizată de mai multe ori, de către toți actorii relevanți din sistemul medical (medicina de familie, unitățile de primiri urgențe, spitale, ambulatorii, plus farmacii).

Interoperabilitatea ca normă de funcționare în sistemul sanitar public, reprezintă alt principiu fundamental al Strategiei. Toate instituțiile medicale vor adopta aceleași standarde de date și vor utiliza sisteme informatice compatibile. Astfel, se va crea un ecosistem digital coerent și eficient, în care datele circulă controlat și sigur, eliminând pierderile de informații sau blocajele administrative. Adoptarea standardelor europene (predominant HL7 FHIR - Fast Healthcare Interoperability Resources, plus IHE - Integrating the Healthcare Enterprise), va asigura colaborarea eficientă între spitale, cabinete de medicină de familie, farmacii și unități de primiri urgențe. Conform declarațiilor ministrului Rogobete, sistemul de sănătate românesc va lucra cu date reale, integrate corect, în locul hârtiilor și estimărilor.

(b) OBIECTIV 1 - POLITICI ȘI GUVERNANȚĂ

Cadrul juridic actualizat

Primul obiectiv general al Strategiei vizează îmbunătățirea mediului de politici și de guvernanță a digitalizării în sănătate. Componentele cuprind crearea unui cadru juridic actualizat care să sprijine implementarea soluțiilor digitale (predominant prin actualizarea Legii 95/2006 cu prevederi specifice pentru sănătatea digitală, prin transpunerea integrală a Regulamentului UE 2025/327 EHDS, prin armonizarea cu Regulamentul UE 2024/1689 EU AI Act, plus prin alte acte normative complementare). Structurile de guvernanță vor fi consolidate prin înființarea unui Comitet Strategic pentru Digitalizare în Sănătate la nivelul Ministerului Sănătății, cu reprezentanți ai principalelor instituții implicate.

Cooperare inter-instituțională

Cooperarea inter-instituțională reprezintă componentă esențială a obiectivului. Coordonarea între Ministerul Sănătății, Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS), Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS), Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR), Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării (MCID), plus Direcțiile de Sănătate Publică Județene, va fi consolidată prin protocoale clare de cooperare. Cooperarea cu structurile europene (Comisia Europeană prin DG SANTE și DG CNECT, European Health Data Space Board, plus alte agenții europene specializate), oferă cadrul european al guvernanței.

Cooperare cu societatea civilă

Cooperarea cu societatea civilă prin organizațiile pacienților (Federația Asociațiilor Bolnavilor de Cancer, Alianța Națională pentru Boli Rare ANBRaRo, Asociația Persoanelor cu Diabet APDR, plus zecile de alte organizații), cu colegiile profesionale (Colegiul Medicilor din România - CMR, Ordinul Asistenților Medicali Generaliști, Moașelor și Asistenților Medicali din România - OAMGMAMR, Colegiul Farmaciștilor din România - CFR, plus alte structuri), cu sindicatele (Federația Sanitas, Federația Solidaritatea Sanitară), oferă cadrul participativ. Consultarea publică pentru Strategie, lansată în ianuarie 2026, urmărește validarea documentului prin contribuțiile celor mai relevante stakeholderi.

(c) OBIECTIV 2 - COMPETENȚE DIGITALE

Pentru populație

Al doilea obiectiv general vizează dezvoltarea competențelor digitale pentru populație și pentru personalul medical. Pentru populație, componentele cuprind extinderea infrastructurii de internet de mare viteză (cu obiectiv 95 la sută acoperire până în 2030, de la 89 la sută în 2026), programele de incluziune digitală pentru categoriile vulnerabile (predominant prin Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării prin programele specifice ale componentei de competențe digitale a PNRR cu peste 200 milioane euro pentru perioada 2022-2026), plus campanii de educație publică despre utilizarea serviciilor digitale de sănătate.

Pentru personalul medical

Pentru personalul medical, componentele cuprind programe extensive de formare. Pentru medici, prin platforma de educație medicală continuă EMC.cmr.ro a Colegiului Medicilor din România, prin universitățile medicale cu cursuri postuniversitare specifice, prin programe europene Erasmus+ pentru schimburi profesionale. Pentru asistenți medicali, prin platforma EMC.oamr.ro a OAMGMAMR cu cursuri specifice pentru utilizarea sistemelor digitale în îngrijirea pacienților. Pentru farmaciști, prin programele Colegiului Farmaciștilor din România. Scopul este ca digitalizarea să devină parte integrantă a activității medicale zilnice, nu element separat sau ocazional.

Cooperare cu universitățile

Cooperarea cu universitățile medicale (UMF Carol Davila, UMF Iuliu Hațieganu Cluj, UMF Grigore T. Popa Iași, UMF Victor Babeș Timișoara, UMF George Emil Palade Mureș, UMF Craiova, plus alte facultăți de medicină din alte universități), pentru modernizarea curriculelor cu module specifice pentru sănătatea digitală în programele de licență, oferă cadrul de formare a tinerilor profesioniști cu competențe digitale native. Cooperarea cu universitățile tehnice (Universitatea Politehnica București, Universitatea Babeș-Bolyai Cluj-Napoca, Universitatea Tehnică Gheorghe Asachi Iași, plus alte), pentru programe duale de inginerie medicală și de informatică medicală, completează cadrul.

(d) OBIECTIVE 3-4 - INFRASTRUCTURĂ ȘI INDUSTRIE

Modernizare infrastructură IT

Al treilea obiectiv general vizează îmbunătățirea infrastructurii propice datelor și serviciilor digitale de sănătate integrate. Componentele cuprind modernizarea infrastructurii IT a spitalelor publice prin componenta de transformare digitală a PNRR (cu peste 400 milioane euro cumulat pentru sectorul sanitar pentru perioada 2022-2026), extinderea rețelelor de internet de mare viteză în mediul rural prin investițiile complementare ale Programului Operațional Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare (POCIDIF), plus consolidarea capacităților serverelor naționale pentru găzduirea sistemelor critice (DES, SIUI, SIPE, PIAS).

Securitate prin standarde europene

Securitatea infrastructurii reprezintă componentă esențială. Adoptarea standardelor europene de cibersecuritate (predominant prin transpunerea NIS2 Directive UE 2022/2555, prin armonizarea cu Cyber Resilience Act UE 2024 pentru produsele cu elemente digitale, prin cerințele EU AI Act pentru sistemele cu risc înalt), oferă cadrul tehnic. Cooperarea cu European Union Agency for Cybersecurity (ENISA), cu Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC), cu Centrul Național de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică (CERT-RO), plus cu Centrul European de Competențe în Cibersecuritate (ECCC) cu sediul la București, oferă cadrul operațional.

Interoperabilitate HL7 FHIR

Interoperabilitatea sistemelor reprezintă componentă strategică. Adoptarea standardelor europene HL7 FHIR pentru schimbul de date medicale, plus IHE pentru integrarea sistemelor diferite, oferă cadrul tehnic. Implementarea Health Data Access Body național pentru aspectele specifice ale EHDS, oferă cadre pentru utilizarea secundară a datelor. Cooperarea cu European Health Data Space Board, cu Joint Action European Health Data Space, asigură integrarea europeană. Pentru integrarea cu European eHealth Digital Service Infrastructure (eHDSI), nodul național operat de STS oferă cadrul tehnic.

Stimulare startup-uri HealthTech

Al patrulea obiectiv general vizează stimularea industriei și inovării în domeniul digitalizării în sănătate. Componentele cuprind sprijinirea startup-urilor românești în domeniul tehnologiilor de sănătate digitală (HealthTech), prin programele de finanțare ale Comisiei Europene (European Innovation Council prin programul Accelerator, Horizon Europe Cluster 1 Health pentru cercetarea aplicată, Digital Europe Programme pentru aspectele de competențe), plus prin programele naționale (Programul Operațional Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare - POCIDIF, programele specifice ale Autorității pentru Digitalizarea României - ADR).

Cooperare cu EIT Health

Sectorul HealthTech românesc, deși în dezvoltare, oferă oportunități semnificative. Companiile autohtone precum Hera Software (specializată în AI medical pentru analiza imaginilor histopatologice), Druid AI (cu aplicații pentru asistență medicală conversațională), plus alte startup-uri în dezvoltare, oferă model emblematic. Cooperarea cu European Institute of Innovation and Technology Health (EIT Health), structura europeană pentru cooperarea industrie-cercetare-clinică în domeniul sănătății, oferă cadre pentru consolidarea ecosistemului. Pentru România, participarea companiilor românești și a institutelor de cercetare la consorții EIT Health, oferă oportunități de cooperare europeană extensivă.

Cooperare cu producători internaționali

Cooperarea cu producătorii internaționali pentru transferul de tehnologii avansate, oferă cadre suplimentare. Parteneriatele cu companii precum Philips Healthcare (cu sediul european la Eindhoven), GE HealthCare, Siemens Healthineers (cu sediul la Erlangen), Aidoc, Lunit, RaySearch Laboratories, plus alți producători, oferă cadre pentru implementarea soluțiilor moderne. Cooperarea cu European Federation of Pharmaceutical Industries and Associations (EFPIA) pentru aspectele AI ale industriei farmaceutice, plus cu European Coordination Committee of the Radiological, Electromedical and Healthcare IT Industry (COCIR) pentru aspectele de echipamente medicale digitale, completează cadrul industrial european.

(e) INIȚIATIVE CHEIE

PIAS - redimensionare

Prima inițiativă cheie a Strategiei vizează redimensionarea, standardizarea și optimizarea Platformei Informatice de Asigurări de Sănătate (PIAS). Componentele cuprind operaționalizarea completă a PIAS din vara 2026 (cu funcționalitate operațională din august 2026 conform anunțurilor ministrului Rogobete la Gala Doctorului Digital 2026 din 11 martie 2026), extinderea funcționalităților prin componente noi (predominant pentru telemedicina prin platforma integrată, pentru integrarea cu European Health Data Space), plus optimizarea performanței prin tehnologii cloud moderne. Cooperarea cu Casa Națională de Asigurări de Sănătate și cu Serviciul de Telecomunicații Speciale ca operatori tehnici, asigură cadrul implementării.

SIUI și CEAS

A doua inițiativă cheie vizează dezvoltarea Sistemului Informatic Unic Integrat (SIUI). Componentele cuprind modernizarea infrastructurii tehnice prin tehnologii moderne (cloud computing pentru flexibilitate, inteligență artificială pentru detectarea fraudelor), extinderea capacității serverelor pentru menținerea performanței la volumele mari de tranzacții procesate (milioane zilnic), plus integrarea completă cu toate sistemele informatice ale spitalelor publice și private contractate (cu peste 95 la sută conformitate până în 2030, de la situația parțială actuală). A treia inițiativă cheie, sistemul de carduri electronice de asigurări de sănătate (CEAS), va înlocui treptat cardul național de sănătate fizic actual prin identificare digitală prin smartphone-uri.

SIPE și 60 instituții

A patra inițiativă cheie vizează Sistemul Național de Prescripție Electronică (SIPE). Componentele cuprind extinderea atribuțiilor profesionale ale farmaciștilor (predominant pentru consultații minore, vaccinări, consilierea cronicilor, cu integrarea în SIPE a noilor funcționalități), integrarea cu telemedicina pentru prescripțiile electronice emise după consultații la distanță, plus integrarea cu European Medicines Verification System prin SNVM operational. A cincea inițiativă cheie, digitalizarea a 60 de instituții de sănătate publică, vizează modernizarea Direcțiilor de Sănătate Publică Județene, a Institutului Național de Sănătate Publică (INSP), a Institutului Cantacuzino, plus a altor instituții publice cu rol strategic în sectorul sanitar.

(f) FINANȚARE, COOPERARE ȘI MONITORIZARE

Finanțare PNRR și POS

Finanțarea Strategiei Naționale de Digitalizare 2026-2030 cumulează multiple instrumente. Componenta de transformare digitală a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), cu peste 400 milioane euro cumulat pentru sectorul sanitar pentru perioada 2022-2026, oferă fundamentul. Programul Operațional Sănătate (POS) pentru perioada 2021-2027, cu peste 2 miliarde euro alocate sectorului, oferă cadre complementare. Programul Operațional Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare (POCIDIF), cu componenta digitală pentru aspectele orizontale, completează cadrul național.

Finanțare europeană

Finanțarea europeană directă prin programele Comisiei Europene oferă cadre suplimentare semnificative. Programul EU4Health (5,3 miliarde euro pentru 2021-2027), cu componenta specifică pentru transformarea digitală, finanțează proiecte specifice. Digital Europe Programme (7,5 miliarde euro pentru 2021-2027), cu accent pe competențele digitale și pe infrastructura digitală, oferă cadre complementare. Horizon Europe Cluster 1 Health (8,2 miliarde euro pentru 2021-2027) pentru cercetarea aplicată, plus Horizon Europe Cluster 4 Digital, Industry and Space pentru aspectele tehnologice, oferă cadre. Connecting Europe Facility, cu componenta Digital pentru infrastructura europeană, completează cadrul european.

Cofinanțare privată

Cofinanțarea privată oferă cadre suplimentare pentru proiectele specifice. Cooperarea cu sectorul privat sanitar (cu rețelele mari precum MedLife cu peste 60 unități, Regina Maria cu peste 40 unități, Sanador, Spitalul Monza, plus altele), prin parteneriate publice-private pentru aspectele specifice de digitalizare, oferă cadre. Cooperarea cu producătorii internaționali pentru proiecte pilot și pentru implementări specifice (cu modele de licențiere flexibile și cu sprijin pentru spitalele publice cu bugete limitate), oferă cadre suplimentare. Cooperarea cu Banca Europeană de Investiții (BEI) pentru creditele de investiții în infrastructura digitală sanitară, oferă cadre financiare complementare.

Comisia Europeană și agenții

Cooperarea cu Comisia Europeană prin Direcția Generală pentru Sănătate și Siguranța Alimentară (DG SANTE), prin Direcția Generală Rețele de Comunicații, Conținut și Tehnologie (DG CNECT), oferă cadrul european strategic principal. Cooperarea cu European Health Data Space Board, cu European AI Office (din 2024 pentru aspectele AI), cu Joint Action European Programme on Health Workforce, oferă cadre operaționale. Cooperarea cu agențiile europene specializate (European Centre for Disease Prevention and Control - ECDC, European Medicines Agency - EMA, European Union Agency for Cybersecurity - ENISA, European Data Protection Board - EDPB, Health Emergency Preparedness and Response Authority - HERA), asigură cadrul instituțional european.

OMS și cooperare globală

Cooperarea cu Organizația Mondială a Sănătății (OMS) prin Biroul Regional pentru Europa cu sediul la Copenhaga, oferă cadrul global. Strategia Globală OMS pentru Sănătate Digitală 2020-2025, plus Strategia Europeană pentru Sănătate Digitală 2024-2029 (în implementare), oferă reperele strategice. Programul OMS Be Healthy Be Mobile, în cooperare cu International Telecommunication Union (ITU), promovează utilizarea aplicațiilor mobile pentru sănătate. Strategia OMS AI for Health, publicată în 2021, oferă cadre pentru utilizarea responsabilă a AI medical. Cooperarea cu Organisation for Economic Co-operation and Development (OECD) prin rapoartele Health at a Glance care includ date despre digitalizare, oferă cadrul comparativ.

Structuri profesionale

Cooperarea cu structuri profesionale și industriale europene oferă cadre tehnice. Health Level 7 International (HL7) pentru standardele de interoperabilitate (predominant HL7 FHIR), IHE - Integrating the Healthcare Enterprise pentru profilurile de integrare, oferă cadre tehnice fundamentale. European Health Telematics Association (EHTEL), structura europeană dedicată telematicii sanitare cu sediul la Bruxelles, oferă cadre pentru schimburile de bune practici. European Federation of Pharmaceutical Industries and Associations (EFPIA), European Coordination Committee of the Radiological, Electromedical and Healthcare IT Industry (COCIR), European Cybersecurity Organisation (ECSO), oferă cadre pentru cooperarea industrie-cercetare-clinică.

Capacitate limitată

Provocările implementării Strategiei la nivelul anului 2026 cuprind multiple dimensiuni structurale. Capacitatea limitată a unor instituții pentru implementarea proiectelor specifice (predominant a spitalelor mici și a Direcțiilor de Sănătate Publică din județele mai puțin dezvoltate), generează provocări semnificative. Doar 30 la sută din spitalele publice au depus proiecte pentru digitalizarea activității cu fonduri PNRR conform analizei Horváth din 2025. Pentru abordarea acestei provocări, programele de sprijin tehnic prin Ministerul Sănătății, prin consultanți specializați, plus prin cooperarea cu universitățile, oferă cadre.

Provocări bugetare

Provocările bugetare cumulate, deși cu finanțări europene semnificative, rămân importante. Necesitatea cofinanțării naționale pentru proiectele europene, plus costurile semnificative ale mentenanței continue (cu sisteme moderne care necesită actualizări periodice, cu licențe anuale pentru software, cu costurile cibersecurității), generează presiune asupra bugetului public. Optimizarea cheltuielilor prin achizițiile publice europene comune (precum aspectele anumite ale Strategiei de Cumpărare Comună a UE pentru produsele tehnologice), plus prin cooperarea cu producătorii pentru modele de licențiere optimizate, oferă cadre.

Schimbarea culturii

Provocările de schimbare a culturii organizaționale în spitale și în cabinetele medicale, cuprind altă dimensiune importantă. Pentru personalul medical cu pregătire predominant tradițională, tranziția la fluxuri digitale presupune adaptări semnificative ale practicii zilnice. Reticența pentru sistemele digitale (frecvent percepute ca generatoare de birocrație suplimentară fără beneficii clare), limitează adoptia voluntară. Programele de formare extensive, plus prin comunicarea consistentă despre beneficiile digitalizării (predominant pentru reducerea timpului petrecut pentru documentarea manuală, pentru eliberarea de timp pentru îngrijirea directă a pacienților), oferă cadre pentru schimbarea culturii.

Indicatori principali

Monitorizarea implementării Strategiei prin indicatori specifici, oferă cadrul evaluării progreselor. Indicatorii principali cuprind procentul de medici publici care utilizează DES constant (cu obiectiv peste 80 la sută până în 2030, de la 30 la sută în 2026), procentul de spitale publice cu infrastructură IT completă (cu obiectiv peste 80 la sută, de la 40 la sută în 2026), numărul de utilizatori activi ai aplicației mobile PIAS (cu obiectiv peste 15 milioane utilizatori activi lunari până în 2030), procentul de specialități cu programări online disponibile (cu obiectiv peste 30 specialități, de la 18 specialități în 2026 la Spitalul CFR Timișoara ca model emblematic).

Raportare periodică

Raportarea periodică a progreselor prin Ministerul Sănătății către Parlament, către Comisia Europeană (pentru aspectele EHDS plus pentru cele PNRR), plus către societatea civilă, asigură transparența. Rapoartele anuale despre implementarea Strategiei, plus rapoartele specifice pentru fiecare inițiativă cheie, oferă cadre pentru ajustarea graduală în funcție de evoluțiile reale. Cooperarea cu Centrul Național de Statistică și Informatică în Sănătate Publică (CNSISP), cu Institutul Național de Statistică pentru datele oficiale, cu Institutul Național de Sănătate Publică pentru aspectele epidemiologice, asigură cadrul tehnic al monitorizării.

European Observatory

Cooperarea cu European Observatory on Health Systems and Policies, structura europeană de cercetare în politici sanitare cu sediul la Bruxelles, oferă cadre pentru analize comparative cu alte state membre. Pentru România, rapoartele specifice despre digitalizarea sanitară comparate cu state similare (Polonia, Cehia, Ungaria, Slovacia, plus alte), oferă cadre de evaluare. Cooperarea cu OECD prin rapoartele Health at a Glance, plus cu European Commission Joint Research Centre (JRC) prin analizele specifice ale sistemelor sanitare europene, oferă cadre suplimentare.

Țintă 2030

Perspectiva pentru orizontul 2030 vizează implementarea completă a Strategiei Naționale de Digitalizare 2026-2030. Atingerea obiectivelor cuantificabile principale (peste 80 la sută din medicii publici utilizând DES constant, peste 80 la sută din spitalele publice cu infrastructură IT completă, peste 15 milioane utilizatori activi ai aplicației mobile PIAS, peste 30 specialități cu programări online disponibile, conformitate completă cu EHDS prin Health Data Access Body național operațional din 2027), reprezintă cadrul cuantificabil al evaluării.

5 inițiative complete

Implementarea completă a celor cinci inițiative cheie (PIAS modernizată, SIUI dezvoltat, CEAS implementat, SIPE extins, 60 instituții de sănătate publică digitalizate), va transforma fundamental sectorul sanitar românesc. Cooperarea cu Comisia Europeană prin EHDS pentru integrarea europeană, cu OMS prin Strategia Globală pentru Sănătate Digitală, cu structurile profesionale europene pentru aspectele specifice, va consolida poziția României. Investițiile cumulate prin PNRR, prin POS, prin EU4Health, prin Digital Europe Programme, prin Horizon Europe (cu total cumulat de peste 1 miliard euro pentru perioada 2022-2030), oferă cadrul financiar al transformării.

Sistem european integrat

Pe orizontul lung, viziunea conturează un sector sanitar românesc complet digitalizat, bine integrat în arhitectura europeană, plus capabil să ofere servicii moderne pentru întreaga populație. Către 2030, indicatorii principali ar trebui să se apropie de mediile europene avansate. Cooperarea cu Comisia Europeană prin programele specifice, cu OMS prin reperele globale, cu agențiile europene specializate (ECDC, EMA, ENISA, EDPB), cu structurile profesionale europene (CPME, EFN, PGEU, EHTEL, EAHM), cu producătorii internaționali pentru tehnologii moderne, cu universitățile europene prin alianțele transnaționale, va consolida poziția României. Această evoluție va transforma fundamental experiența pacienților români și calitatea îngrijirilor medicale.

SURSE PRINCIPALE

● Strategia Națională Digitalizare în Sănătate 2026-2030.

● Ministerul Sănătății (Alexandru Rogobete, ministru 2026).

● Lansată consultare publică ianuarie 2026.

● Componenta de transformare digitală PNRR (peste 400 mil euro).

● Programul Operațional Sănătate (POS) 2021-2027 (peste 2 mld euro).

● EU4Health 5,3 mld euro pentru 2021-2027.

● Digital Europe Programme 7,5 mld euro pentru 2021-2027.

● Horizon Europe Cluster 1 Health: 8,2 mld euro 2021-2027.

● European Health Data Space (EHDS, Regulamentul UE 2025/327).

● Strategia OMS Sănătate Digitală 2020-2025.

● European Observatory on Health Systems and Policies.

● 5 inițiative cheie: PIAS, SIUI, CEAS, SIPE, 60 instituții publice.