Digitalizarea sectorului sanitar românesc traversează, la nivelul anului 2026, una dintre cele mai semnificative transformări structurale ale ultimelor decenii, accelerată prin investițiile masive ale Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și prin obligațiile europene din Regulamentul privind Spațiul European al Datelor de Sănătate (EHDS), intrat în vigoare în martie 2025. Strategia Națională de Digitalizare în Sănătate 2026-2030, lansată în consultare publică în ianuarie 2026 prin Ministerul Sănătății condus de Alexandru Rogobete, conturează cadrul strategic al transformării. Componentele principale cuprind Platforma Integrată a Asigurărilor de Sănătate (PIAS) care va deveni operațională în august 2026, Dosarul Electronic de Sănătate (DES) deja activ pentru aproximativ 17 milioane pacienți, Sistemul Informatic Unic Integrat (SIUI) al CNAS, Sistemul Național de Prescripție Electronică (SIPE), plus Codul Personal de Sănătate (CPS) ca identificator unic medical. Cu toate acestea, decalajul cu statele europene avansate rămâne semnificativ: doar 40 la sută din unitățile medicale au infrastructura IT minimă, plus doar 30 la sută din medicii publici utilizează constant DES. Articolul de față oferă o trecere în revistă a acestor componente.

(a) ISTORIA DIGITALIZĂRII

Strategia Națională Digitalizare 2026-2030

Lansată consultare ianuarie 2026

Ministrul Sănătății 2026

Alexandru Rogobete

Platforma PIAS funcționalitate

August 2026

DES pacienți activi 2026

Aproximativ 17 milioane

Medici publici care utilizează DES constant

Doar 30%

Spitale cu infrastructură IT minimă

Doar 40%

Spitale private digitalizate

Peste 70%

Investiții PNRR digitalizare sănătate

Peste 400 milioane euro

EHDS intrare în vigoare

Martie 2025

Codul Personal de Sănătate (CPS)

Identificator unic medical

Cooperare europeană principală

Comisia Europeană DG SANTE

Operator tehnic PIAS

CNAS + STS

Bugete strategice cumulate

Peste 23 milioane euro pentru 18 secții ATI

Reglementator principal

Ministerul Sănătății + ANMDM

Digitalizarea sectorului sanitar în România are o istorie complexă, marcată de multe inițiative ambițioase însă cu rezultate parțiale. Începând cu 2010, când Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) a lansat primele componente ale Sistemului Informatic Unic Integrat (SIUI), sistemul a evoluat treptat. Cardul Național de Sănătate, introdus prin Legea 95/2006 cu modificările ulterioare, a permis identificarea pacienților asigurați, deși cu funcționalități limitate. Sistemul Național de Prescripție Electronică (SIPE), operațional din 2012, a digitalizat prescrierea medicamentelor compensate. Dosarul Electronic de Sănătate (DES), conceput inițial în 2014, a evoluat lent până la situația actuală cu 17 milioane pacienți activi.

Investițiile prin PNRR au accelerat semnificativ procesul în ultimii ani. Componenta de transformare digitală a sectorului sanitar (denumită eHealth și telemedicină), cu buget cumulat de peste 400 milioane euro pentru perioada 2022-2026, a finanțat multiple proiecte: digitalizarea a 60 de instituții de sănătate publică, modernizarea SIUI prin tehnologii moderne, dezvoltarea aplicațiilor mobile pentru pacienți, plus implementarea telemedicinii pentru anumite specialități. Spitalul Clinic CFR Timișoara, exemplu emblematic, a finalizat în aprilie 2026 un proiect PNRR de 5,7 milioane lei pentru digitalizare completă (80 stații de lucru, sisteme de teleconferință, dosar medical electronic, programări online pentru 18 specialități). Cooperarea cu Comisia Europeană prin DG SANTE pentru aspectele strategice, oferă cadrul european.

Strategia Națională de Digitalizare în Sănătate 2026-2030, lansată în consultare publică în ianuarie 2026 de Ministerul Sănătății, conturează cadrul strategic. Obiectivele generale cuprind îmbunătățirea mediului de politici și de guvernanță a digitalizării în sănătate, dezvoltarea competențelor digitale pentru populație și pentru personalul medical, îmbunătățirea infrastructurii propice datelor și serviciilor digitale integrate, plus stimularea industriei și inovării în domeniul digitalizării. Inițiativele cheie cuprind redimensionarea, standardizarea și optimizarea Platformei Informatice de Asigurări de Sănătate (PIAS), dezvoltarea SIUI, sistemul de carduri electronice de asigurări de sănătate (CEAS), Sistemul Național de Prescripție Electronică (SIPE), plus digitalizarea a 60 de instituții de sănătate publică.

(b) PLATFORMA PIAS

Anunțată la Gala Doctorului Digital 2026

Platforma Integrată a Asigurărilor de Sănătate (PIAS), anunțată de ministrul Alexandru Rogobete la Gala Doctorului Digital 2026 din 11 martie 2026 la MINA Museum din București, reprezintă proiectul emblematic al transformării digitale. Cu termen de operaționalizare august 2026, finanțată prin componenta de transformare digitală a PNRR cu buget cumulat de peste 100 milioane euro, platforma va conecta direct pacienții cu furnizorii de servicii medicale și cu instituțiile sistemului. Funcționalitățile principale cuprind accesul pacienților la propriul dosar electronic de sănătate (după 36 ani de așteptare conform declarațiilor ministrului), programările online la medicii specialiști, notificările pe telefon pentru actualizările dosarului, plus validarea consultațiilor la distanță pentru telemedicină.

Codul Personal de Sănătate

Codul Personal de Sănătate (CPS), parte integrantă a noii platforme, va deveni operațional din 2026 ca identificator unic medical, complementar CNP-ului existent. Fiecare cetățean român va primi automat un CPS, asociat cu toate informațiile medicale personale: istoricul consultațiilor, rezultatele analizelor de laborator, imagistica medicală (radiografii, ecografii, tomografii, rezonanțe magnetice), prescripțiile, internările în spital, plus alte informații relevante. Cooperarea cu Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS) pentru aspectele de cibersecuritate, cu Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR) pentru aspectele de interoperabilitate, plus cu producătorii de software medical pentru integrarea cu sistemele existente, oferă cadrul tehnic.

Aplicația mobilă

Aplicația mobilă PIAS pentru pacienți, în dezvoltare la nivelul anului 2026, va oferi acces complet la dosarul medical de pe smartphone. Funcționalitățile cuprind vizualizarea istoricului medical complet (consultații, analize, investigații, rețete, internări), realizarea de programări online la medicul dorit cu confirmare prin SMS, primirea notificărilor pentru consultații programate sau pentru rezultatele analizelor noi, plus accesul la rețete electronice pentru ridicarea medicamentelor compensate de la orice farmacie. Cooperarea cu producătorii de aplicații mobile, plus cu farmaciile pentru integrarea cu sistemele de retail, va asigura funcționalitatea integrată. Securitatea datelor, prin criptarea conform standardelor europene plus prin autentificarea cu factori multipli, este componentă esențială.

(c) SISTEMELE EXISTENTE

SIUI - Sistemul Unic CNAS

Sistemele informatice existente cuprind multiple componente, integrate gradual. Sistemul Informatic Unic Integrat (SIUI) al CNAS, operațional din 2010 cu actualizări periodice, gestionează decontările pentru toți furnizorii de servicii medicale (spitale publice și private, cabinete de medicină de familie, cabinete medicale ambulatorii, farmacii, plus laboratoare medicale). Cu milioane de tranzacții procesate zilnic, SIUI este unul dintre cele mai mari sisteme informatice publice românești. Modernizarea continuă prin componenta de transformare digitală a PNRR, prin extinderea capacității serverelor, prin introducerea de tehnologii moderne (cloud computing, inteligență artificială pentru detectarea fraudelor), va consolida sistemul.

SIPE - Prescripția electronică

Sistemul Național de Prescripție Electronică (SIPE), operațional din 2012, digitalizează prescripțiile pentru medicamentele compensate prin CNAS. Medicii prescriptori (predominant medicii de familie pentru cazurile cronice, medicii specialiști pentru cazurile complexe), emit prescripțiile electronice care sunt accesate de farmaciști prin verificarea statutului de asigurat al pacientului. Sistemul, conectat cu SIUI pentru aspectele de decontare, plus cu DES pentru aspectele de istoric medical, oferă cadrul integrat. Cooperarea cu Verification System European pentru combaterea contrafacerii medicamentelor (FMD - Falsified Medicines Directive operațional din februarie 2019), plus cu Sistemul Național de Verificare a Medicamentelor (SNVM), asigură trasabilitatea.

DES - 17 milioane pacienți

Dosarul Electronic de Sănătate (DES), conceput inițial în 2014 și operațional cu funcționalități limitate din 2017, a evoluat treptat la situația actuală cu aproximativ 17 milioane pacienți activi. Cu toate acestea, utilizarea efectivă rămâne modestă: doar 30 la sută din medicii care lucrează în sistemul public îl utilizează constant, conform analizei Horváth din iulie 2025. Diferențele cu sectorul privat sunt semnificative: peste 70 la sută din spitalele și clinicile private de top au deja implementate platforme digitale comprehensive, soluții de telemedicină, plus sisteme moderne de management al pacienților. Reforma DES prin integrarea cu PIAS din 2026, plus prin programele de formare pentru medici, vizează combaterea acestui decalaj.

(d) SPITALELE DIGITALIZATE

Spitalul Județean Timișoara

Exemple concrete de spitale digitalizate în România cuprind multiple unități. Spitalul Județean de Urgență Timișoara, prezentat de ministrul Rogobete la Gala Doctorului Digital 2026, are clinica de Anestezie și Terapie Intensivă funcțională de aproximativ un an și jumătate fără niciun document pe suport de hârtie. Toate datele pacienților, monitorizarea parametrilor vitali, plus deciziile clinice sunt gestionate exclusiv în format digital. Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii Marie Curie din București, plus Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii Sfânta Maria din Iași, sunt alte exemple emblematice cu digitalizare avansată în secțiile pediatrice complexe.

Spitalul CFR Timișoara - model PNRR

Spitalul Clinic CFR Timișoara, finalizat în aprilie 2026 prin proiectul PNRR de 5,7 milioane lei, oferă model concret de digitalizare completă. Componentele implementate cuprind 80 stații de lucru moderne, echipamente multifuncționale, sisteme de teleconferință, modernizarea rețelei informatice, programe digitale pentru consultații, sisteme electronice de prescripție, plus dosar medical electronic. Medicii utilizează tablete pentru accesul în timp real la investigațiile și analizele de laborator, plus pentru completarea fișelor medicale în format digital. Pacienții beneficiază de programări online pentru 18 specialități medicale, cu confirmare prin SMS. Arhiva digitală integrată gestionează datele medicale.

23 milioane euro pentru 18 secții ATI

Investițiile prin componenta de transformare digitală a PNRR au alocat 23 milioane euro specific pentru 18 secții de terapie intensivă, care vor fi digitalizate complet. Aceste secții, considerate prioritare datorită complexității cazurilor și a urgenței deciziilor clinice, vor primi infrastructură IT modernă (monitoare moderne pentru parametrii vitali integrate cu sistemele informatice, sisteme de gestiune a medicamentelor cu trasabilitate completă, plus aplicații pentru deciziile clinice asistate de inteligență artificială). Cooperarea cu producători internaționali de echipamente medicale (predominant Philips Healthcare, GE HealthCare, Siemens Healthineers, plus alți), pentru integrarea sistemelor moderne, oferă cadrul tehnologic.

(e) EUROPEAN HEALTH DATA SPACE

Regulamentul UE 2025/327

European Health Data Space (EHDS), Regulamentul Uniunii Europene privind Spațiul European al Datelor de Sănătate, intrat în vigoare în martie 2025 prin Regulamentul UE 2025/327, reprezintă cadrul european principal al digitalizării sanitare. Regulamentul stabilește cadrul comun pentru accesul, controlul și schimbul de date medicale electronice între statele membre ale Uniunii Europene. Implementarea etapizată prevede aplicarea progresivă a componentelor: pacienții vor putea accesa propriile date medicale în formate standardizate europene de la operatorii din toate statele membre (utilizare primară), cercetătorii vor putea utiliza date anonimizate pentru cercetarea aplicată cu cooperarea autorităților competente (utilizare secundară), plus alte componente.

Implementarea în România

Implementarea EHDS în România presupune adaptări semnificative ale infrastructurii informatice naționale. Adoptarea standardelor europene de interoperabilitate (predominant prin standardele HL7 FHIR - Fast Healthcare Interoperability Resources, prin standardele IHE - Integrating the Healthcare Enterprise), prin care sistemele informatice diferite pot comunica și schimba date conform unor protocoale comune, este obligatorie. Cooperarea cu European Health Data Space Board, structura coordonatoare europeană cu sediul la Bruxelles, plus cu agențiile naționale similare din alte state membre, oferă cadrul implementării coordonate. România, prin Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR) și prin Ministerul Sănătății, coordonează aspectele naționale.

Beneficii pentru pacienți

Beneficiile EHDS pentru pacienții români cuprind multiple componente. Mobilitatea medicală transfrontalieră facilitată (predominant pentru pacienții români care lucrează sau călătoresc în alte state UE, plus pentru cetățenii europeni care vizitează România), prin acces direct la propriul istoric medical din orice stat membru, va îmbunătăți semnificativ continuitatea îngrijirilor. Reducerea testelor și investigațiilor duplicate (cu economii estimate cumulat pentru sistemul european la peste 11 miliarde euro anual), va eficientiza utilizarea resurselor. Accesul la cercetarea aplicată europeană (predominant pentru pacienții cu boli rare care pot beneficia de protocoale specifice dezvoltate în alte state), va îmbunătăți acoperirea terapeutică.

(f) PROVOCĂRI, COOPERARE, PERSPECTIVE

Infrastructura inferioară

Provocările digitalizării sanitare românești la nivelul anului 2026 cuprind multiple dimensiuni structurale. Infrastructura IT inferioară celor europene avansate, cu doar 40 la sută din unitățile medicale având infrastructura minimă (computere, servere, conexiuni securizate), generează decalaje semnificative. Competențele digitale modeste ale personalului medical (predominant pentru cadrele cu vârste peste 50 ani, deși și pentru cei mai tineri în anumite cazuri), limitează utilizarea efectivă a sistemelor implementate. Reticența culturală pentru sistemele digitale (frecvent perceput ca generator de birocrație suplimentară fără beneficii clare), reduce adoptarea voluntară.

Conectivitate și disparități

Conectivitatea la internet, deși relativ bună în România comparativ cu mediile europene (cu 89 la sută din populație conectată), lasă 11 la sută din populație fără acces, mai ales în mediul rural izolat. Această disparitate generează inechități în accesul la serviciile digitale de sănătate (precum aplicații mobile pentru programări, telemedicină pentru consultații la distanță, plus alte componente). Cooperarea cu Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării (MCID) pentru extinderea infrastructurii de internet de mare viteză prin programele PNRR și prin Programul Operațional Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare (POCIDIF), oferă cadre pentru abordarea acestor disparități.

Cibersecuritate

Provocările de cibersecuritate reprezintă altă dimensiune importantă. Datele medicale, conform Regulamentului General privind Protecția Datelor (GDPR - Regulamentul UE 2016/679), reprezintă categorie specială cu cerințe stricte de protecție. Vulnerabilitățile sistemelor informatice ale spitalelor publice românești (predominant pentru spitalele cu infrastructură IT învechită), au fost evidențiate periodic prin atacuri cibernetice (precum atacul ransomware care a afectat mai multe spitale în 2020-2021). Cooperarea cu Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC), cu Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS) pentru aspectele de cibersecuritate, plus cu European Union Agency for Cybersecurity (ENISA) pentru cooperarea europeană, este esențială.

Comisia Europeană prin DG SANTE

Cooperarea cu Comisia Europeană prin Direcția Generală pentru Sănătate și Siguranța Alimentară (DG SANTE), prin Direcția Generală Rețele de Comunicații, Conținut și Tehnologie (DG CNECT), plus prin Direcția Generală Cercetare și Inovare (DG RTD), oferă cadrul strategic principal. Programul EU4Health (5,3 miliarde euro pentru 2021-2027), cu componenta specifică pentru transformarea digitală a sistemelor sanitare, finanțează multiple proiecte. Digital Europe Programme (7,5 miliarde euro pentru 2021-2027), cu accent pe competențele digitale și pe infrastructura digitală, oferă cadre complementare. Horizon Europe Cluster 1 Health (8,2 miliarde euro pentru 2021-2027) pentru cercetarea aplicată în domeniul sănătății digitale, completează cadrul european.

Agenții europene specializate

Cooperarea cu agențiile europene specializate este esențială. European Health Data Space Board pentru implementarea EHDS, European Centre for Disease Prevention and Control (ECDC) pentru aspectele de supraveghere epidemiologică digitalizată, European Medicines Agency (EMA) pentru aspectele de farmacovigilență, European Union Agency for Cybersecurity (ENISA) pentru aspectele de cibersecuritate, European Data Protection Board (EDPB) pentru aspectele de protecție a datelor, oferă cadre operaționale. Cooperarea cu Health Emergency Preparedness and Response Authority (HERA) pentru aspectele de pregătire la urgențe sanitare, completează arhitectura europeană.

OMS și cooperarea globală

Cooperarea cu Organizația Mondială a Sănătății (OMS) prin Biroul Regional pentru Europa cu sediul la Copenhaga, oferă cadrul global. Strategia Globală OMS pentru Sănătate Digitală 2020-2025, plus Strategia Europeană pentru Sănătate Digitală 2024-2029 (în implementare), oferă reperele strategice globale. Programul OMS Digital Health Atlas, care colectează date despre starea digitalizării sanitare în toate statele membre, oferă cadrul comparativ. Cooperarea cu International Telecommunication Union (ITU) prin programul specific Be Healthy, Be Mobile, plus cu Organisation for Economic Co-operation and Development (OECD) prin rapoartele Health at a Glance care includ date despre digitalizarea sanitară, completează cadrul internațional.

Țintă 80% utilizare DES 2030

Perspectiva pentru orizontul 2030 vizează consolidarea digitalizării sectorului sanitar românesc prin reforme structurale și prin investiții semnificative. Atingerea unui nivel de utilizare a DES de peste 80 la sută din medicii publici (de la 30 la sută în 2026), prin programele de formare și prin extinderea funcționalităților, reprezintă obiectivul cuantificabil. Operaționalizarea completă a Platformei PIAS, cu peste 15 milioane utilizatori activi (predominant pacienți, medici, farmaciști, plus alte categorii), va transforma fundamental experiența interacțiunii cu sistemul sanitar.

Implementare EHDS

Implementarea completă a European Health Data Space prin armonizarea cu standardele europene de interoperabilitate (HL7 FHIR, IHE, plus alte standarde), va permite mobilitatea medicală transfrontalieră pentru pacienții români. Extinderea telemedicinii pentru consultațiile la distanță (predominant pentru pacienții cronici cu monitorizare periodică, pentru pacienții din mediul rural cu acces dificil la specialiști), va îmbunătăți semnificativ accesul la îngrijiri. Cooperarea cu Comisia Europeană prin EU4Health, prin Digital Europe Programme, prin Horizon Europe, va consolida transformarea.

Sistem european integrat

Pe orizontul lung, viziunea conturează un sector sanitar românesc digitalizat, bine integrat în arhitectura europeană, plus capabil să ofere îngrijiri moderne pentru întreaga populație. Către 2030, indicatorii principali (procentul de unități medicale cu infrastructură IT completă, nivelul de utilizare a DES de către medici și pacienți, ponderea serviciilor de telemedicină în activitatea sectorului, satisfacția utilizatorilor cu platformele digitale, conformitatea cu standardele europene EHDS), ar trebui să se apropie de mediile europene avansate. Cooperarea cu Comisia Europeană, cu OMS prin Strategia Globală pentru Sănătate Digitală, cu ENISA pentru aspectele de cibersecuritate, cu producătorii de software medical, va consolida poziția României. Această evoluție va transforma fundamental experiența pacienților români și va îmbunătăți semnificativ calitatea îngrijirilor.

SURSE PRINCIPALE

● Strategia Națională Digitalizare în Sănătate 2026-2030.

● Ministrul Sănătății Alexandru Rogobete (Gala Doctorului Digital 2026).

● Platforma Integrată a Asigurărilor de Sănătate (PIAS).

● Dosarul Electronic de Sănătate (DES) - 17 milioane pacienți.

● Codul Personal de Sănătate (CPS) - identificator unic medical.

● Componenta de transformare digitală PNRR (peste 400 mil euro).

● European Health Data Space (EHDS, Regulamentul UE 2025/327).

● EU4Health 5,3 mld euro pentru 2021-2027.

● Digital Europe Programme 7,5 mld euro pentru 2021-2027.

● Horizon Europe Cluster 1 Health: 8,2 mld euro 2021-2027.

● Spitalul Clinic CFR Timișoara (5,7 mil lei PNRR aprilie 2026).

● ENISA - European Union Agency for Cybersecurity.