Cooperarea cu Organisation for Economic Co-operation and Development (OECD), Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, reprezintă, la nivelul anului 2026, una dintre cele mai consistente surse de analize comparative pentru sectorul sanitar românesc. Înființată în 1961 ca succesoare a Organizației pentru Cooperare Economică Europeană (OEEC) creată în 1948 pentru gestionarea Planului Marshall, OECD reunește în prezent 38 state membre, predominant economii dezvoltate care reprezintă aproximativ 60 la sută din PIB-ul global. Sediul OECD se află la Paris, Franța, în Château de la Muette. Pentru sectorul sanitar, OECD oferă cadre comparative semnificative prin rapoarte periodice (predominant Health at a Glance publicat bienal pentru toate statele membre, Health at a Glance Europe publicat alternativ cu Comisia Europeană), prin programe specifice de cercetare aplicată (precum PaRIS - Patient-Reported Indicators Survey), prin analize tematice. Pentru România, deși non-membră OECD în prezent dar cu candidatură deschisă din ianuarie 2022, cooperarea cu OECD oferă cadre semnificative. Articolul de față oferă o trecere în revistă a acestor componente.

(a) ISTORIA OECD

OECD - sediu

Paris, Franța (Château de la Muette)

Înființată

1961 (succesoare OEEC din 1948)

State membre actuale

38 state membre

Secretar General (din iunie 2021)

Mathias Cormann (Australia)

Director Health Division

Francesca Colombo

Structura sanitară principală

Directorate for Employment, Labour and Social Affairs (ELS)

Health Division

Echipa specializată în sănătate

Rapoarte principale

Health at a Glance (bienal)

Health at a Glance Europe

Cu Comisia Europeană

Programul PaRIS

Patient-Reported Indicators Survey

Candidatura României OECD

Din ianuarie 2022

Cooperare cu UE

Acord cooperare extins

Cooperare cu OMS

Acord cooperare

Comitete principale

Health Committee, Health Care Quality Committee

Istoria OECD începe în 1948, prin înființarea Organizației pentru Cooperare Economică Europeană (OEEC) pentru coordonarea Planului Marshall (programul american de asistență pentru reconstrucția Europei post-Războiul Mondial II). OEEC, cu sediul la Paris, a oferit cadrul cooperării economice europene în perioada 1948-1961. În 1961, prin extinderea cooperării la state non-europene (predominant Statele Unite, Canada, Japonia), OEEC s-a transformat în OECD cu mandat global pentru promovarea politicilor economice și sociale optime. Pentru sectorul sanitar, atenția OECD a evoluat treptat din anii 1970, când a început publicarea de date comparative despre cheltuielile sanitare și despre rezultatele sistemelor sanitare.

Health Division a OECD, parte a Directorate for Employment, Labour and Social Affairs (ELS), reprezintă structura specializată pentru sectorul sanitar. Echipa, condusă în prezent de Francesca Colombo (italiană cu experiență de peste 20 ani în OECD pe aspecte de politici sociale), cuprinde experți specializați în multiple domenii: economia sănătății, politici farmaceutice, calitatea îngrijirilor, sisteme de informații sanitare, plus alte. Cooperarea cu Health Committee, structura politică de guvernanță formată din reprezentanți ai ministerelor sănătății ale statelor membre, asigură cadrul strategic. Cooperarea cu Health Care Quality Committee, Working Party on Health Statistics, Working Party on Health Inequalities, oferă cadre operaționale.

Conducerea OECD este asigurată de Secretarul General, ales pentru mandate de cinci ani prin votul statelor membre. Mathias Cormann, fost senator australian și fost ministru al finanțelor, este Secretar General din iunie 2021 (după mandatul anterior al lui Angel Gurría din Mexic din 2006 până în 2021). Sub conducerea sa, OECD a continuat extinderea către noi state membre (predominant prin candidaturile României, Bulgariei, Croației din ianuarie 2022, plus prin candidatura Argentinei, Braziliei, Indoneziei, Peru), oferind perspective extinse pentru cooperarea globală. Pentru România, candidatura OECD reprezintă obiectiv strategic semnificativ.

(b) RAPOARTE COMPARATIVE

Health at a Glance bienal

Rapoartele principale OECD pentru sectorul sanitar cuprind multiple componente strategice. Health at a Glance, raportul emblematic publicat bienal (cu ultima ediție în 2023 plus cu Health at a Glance 2025 publicată recent), oferă cadre comparative comprehensive pentru toate statele membre OECD plus pentru anumite state partenere (inclusiv România prin date specifice). Raportul cuprinde sute de indicatori organizați în multiple capitole: starea de sănătate (mortalitate, morbiditate, factori de risc), determinanți non-medicali (alimentație, activitate fizică, fumat, alcool), forța de muncă sanitară, resursele financiare (cheltuieli sanitare per capita, ponderea în PIB), calitatea îngrijirilor, accesibilitatea, plus alte. Pentru România, indicatorii Health at a Glance oferă cadre comparative cu state similare europene.

Health at a Glance Europe

Health at a Glance Europe, raportul publicat alternativ cu Comisia Europeană (cu ultima ediție în 2024 publicată comun de OECD și DG SANTE), oferă cadre comparative europene. Spre deosebire de Health at a Glance global care acoperă state din toate continentele, Health at a Glance Europe se concentrează exclusiv pe statele europene (32 state cumulat: 27 state UE plus 5 state EFTA și candidate). Pentru România, raportul include date detaliate despre sistemul sanitar românesc, cu analize comparative cu state similare (Polonia, Cehia, Ungaria, Slovacia, Bulgaria). Indicatorii principali (predominant cheltuielile sanitare per capita, mortalitatea evitabilă, accesul la îngrijiri, calitatea îngrijirilor primare și spitalicești), oferă cadre pentru evaluarea progreselor.

Rapoarte tematice

Rapoartele tematice OECD pentru sectorul sanitar, publicate ad-hoc pentru aspecte specifice, oferă cadre suplimentare. Rapoartele despre îmbătrânirea populațiilor și impactul asupra sistemelor sanitare, despre transformarea digitală a sectoarelor sanitare prin OECD AI Health Project, despre combaterea bolilor netransmisibile, despre forța de muncă sanitară, despre politicile farmaceutice, despre calitatea îngrijirilor primare, despre sănătatea mintală, despre disparitățile sanitare. Pentru România, accesul la aceste rapoarte oferă cadre pentru elaborarea politicilor naționale bazate pe evidență.

(c) PROGRAME SPECIFICE

Programul PaRIS

Programul PaRIS (Patient-Reported Indicators Survey) reprezintă inițiativă emblematică OECD pentru evaluarea sistemelor sanitare. Lansat în 2017 cu obiectivul măsurării calității îngrijirilor primare prin perspectiva pacienților, PaRIS reprezintă primul instrument internațional pentru evaluarea sistematică a îngrijirilor primare prin Patient-Reported Outcome Measures (PROMs) și Patient-Reported Experience Measures (PREMs). Sondajul, derulat în multiple state membre OECD plus state asociate, colectează date despre experiența pacienților cu îngrijirile primare (predominant pentru pacienții cu boli cronice).

Implementare la nivel internațional

Implementarea PaRIS la nivel internațional cuprinde multiple etape. Faza pilot derulată în statele participante (predominant Statele Unite, Australia, Olanda, Norvegia, Portugalia, plus alte) între 2018 și 2022, a oferit cadre metodologice. Sondajul principal, derulat în 2023-2024 în peste 20 state participante, a colectat date semnificative. Rezultatele principale, publicate în 2025-2026, oferă cadre comparative pentru îmbunătățirea îngrijirilor primare. Pentru România, deși participare directă la PaRIS nu este realizată în prezent, lecțiile metodologice și rezultatele oferă cadre pentru programele naționale similare.

Cooperare cu EFPIA și OMS

Cooperarea cu European Federation of Pharmaceutical Industries and Associations (EFPIA) pentru aspectele farmaceutice, cu World Health Organization (OMS) prin Joint Programmatic Notes, cu Comisia Europeană prin Health at a Glance Europe, oferă cadre integrate. Pentru aspectele specifice de transformare digitală sanitară, OECD AI Health Project oferă cadre. Pentru aspectele de combatere a AMR, OECD AMR Project oferă cadre comparative. Pentru aspectele de forță de muncă sanitară, OECD Health Workforce Project oferă cadre pentru planificarea și pentru gestionarea forței de muncă sanitare la nivel global.

(d) ROMÂNIA ȘI OECD

Cooperare instituțională

Cooperarea României cu OECD se realizează prin multiple canale instituționale. Reprezentanța României pe lângă OECD cu sediul la Paris, oferă cadrul cooperării directe. Ministerul Sănătății, prin direcțiile specializate pentru afaceri internaționale, coordonează aspectele strategice. Cooperarea cu Health Division a OECD prin participarea la grupurile de lucru tehnice, prin furnizarea de date naționale pentru rapoartele comparative, prin participarea la conferințe internaționale, asigură cadrul. Pentru aspectele de date sanitare, Institutul Național de Sănătate Publică (INSP), Institutul Național de Statistică (INS), Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS), furnizează datele românești pentru rapoartele OECD.

Candidatura din ianuarie 2022

Candidatura României la OECD, deschisă oficial în ianuarie 2022 prin invitația OECD, reprezintă proces strategic semnificativ. Procesul de aderare cuprinde multiple etape: evaluarea inițială a conformității cu standardele OECD prin comitetele tehnice (estimate 22 comitete specifice pentru toate domeniile politicii publice), elaborarea raportului inițial de evaluare, dialogul cu fiecare comitet specific pentru aspecte particulare, recomandările pentru reforme necesare, evaluarea finală pentru aderare. Pentru sectorul sanitar, evaluarea de Health Committee al OECD vizează aspectele specifice (predominant calitatea sistemului sanitar, accesul universal la îngrijiri, eficiența cheltuielilor sanitare, conformitatea cu standardele OECD).

Reforme necesare

Reformele necesare pentru aderarea României la OECD în sectorul sanitar cuprind multiple componente. Modernizarea sistemului de informații sanitare, prin alinierea cu standardele OECD pentru indicatori comparabili, prin armonizarea metodologiilor de colectare a datelor, prin consolidarea calității datelor naționale. Modernizarea pachetului de servicii medicale de bază, prin alinierea cu standardele europene moderne pentru acoperirea universală. Reforma sistemului de asigurări de sănătate prin consolidarea sustenabilității financiare, prin combaterea ineficiențelor sistemice. Implementarea reformelor în calitatea îngrijirilor prin sisteme de evaluare formalizate. Cooperarea cu Comisia Europeană prin Joint Action OECD-EU pentru aspectele specifice, oferă cadre pentru sprijin tehnic.

(e) INDICATORI ȘI TEMATICI

Cheltuieli sanitare și speranța de viață

Indicatorii OECD pentru sectorul sanitar românesc, conform rapoartelor Health at a Glance, cuprind multiple componente. Cheltuielile sanitare per capita pentru România (aproximativ 1.500 euro per capita în 2024 conform datelor OECD), reprezintă unul dintre cele mai mici niveluri din Uniunea Europeană (comparativ cu peste 6.500 euro per capita în Germania, peste 5.500 euro per capita în Olanda, peste 5.000 euro per capita în Franța). Ponderea cheltuielilor sanitare în PIB pentru România (aproximativ 6,3 la sută în 2024), este sub media OECD (aproximativ 9 la sută). Speranța de viață la naștere pentru România (aproximativ 75 ani în 2024, mai mult la femei și mai puțin la bărbați), este sub media OECD (aproximativ 81 ani).

Mortalitate evitabilă

Mortalitatea evitabilă pentru România, conform indicatorilor OECD, reprezintă una dintre cele mai mari din Uniunea Europeană. Decese evitabile prin prevenție și prin intervenții medicale eficace, cumulează rate semnificativ mai mari decât media OECD. Cauzele principale ale acestei situații cuprind acces limitat la screening (predominant pentru cancerele specifice cu rate de screening sub mediile europene), tratament suboptimal pentru bolile cronice (predominant pentru diabet, hipertensiune arterială), prevenție insuficientă a factorilor de risc (fumat, consum de alcool, obezitate, sedentarism). Pentru reformele necesare, cooperarea cu OECD prin recomandări specifice, oferă cadre pentru îmbunătățire.

Forța de muncă sanitară

Forța de muncă sanitară pentru România, conform indicatorilor OECD, prezintă provocări specifice. Densitatea medicilor (aproximativ 3 medici per 1.000 locuitori în 2024), este aproape de media OECD (3,5 medici per 1.000 locuitori), însă cu disparități geografice semnificative (concentrare în orașele mari, deficit în mediul rural și în județele mai puțin dezvoltate). Densitatea asistenților medicali (aproximativ 7,5 asistenți per 1.000 locuitori), este sub media OECD (10 asistenți per 1.000 locuitori). Emigrarea profesioniștilor medicali către state cu salarii și condiții superioare, generează provocări structurale. Pentru reforme, cooperarea cu OECD Health Workforce Project oferă cadre.

Combaterea NCDs

Tematicile principale OECD pentru sectorul sanitar pentru perioada 2026-2030 cuprind multiple componente strategice. Combaterea bolilor netransmisibile prin programe specifice, predominant pentru obezitate (cu peste 60 la sută din adulții OECD supraponderali sau obezi), pentru fumat (deși în scădere, încă major factor de risc), pentru consumul de alcool, pentru sedentarism. Cooperarea cu OMS prin Joint Programmatic Notes, oferă cadre comune. Pentru România, aspectele specifice (predominant ratele înalte ale fumatului mai ales la bărbați, consumul de alcool semnificativ, alimentația suboptimală în multiple categorii), necesită eforturi specifice.

Transformare digitală

Transformarea digitală a sectorului sanitar prin OECD AI Health Project, oferă cadre pentru aspectele strategice. Programul, lansat în 2019 cu actualizări periodice, analizează impactul AI medical asupra sistemelor sanitare prin perspectivă comparativă. Rapoartele OECD specifice (predominant Artificial Intelligence and Health publicat în 2024), oferă cadre pentru politicile naționale. Cooperarea cu Comisia Europeană prin EU AI Act (Regulamentul UE 2024/1689), cu OMS prin Strategia AI for Health, oferă cadre integrate. Pentru România, alinierea cu recomandările OECD pentru AI medical, oferă cadre pentru consolidarea politicilor naționale.

Sustenabilitate financiară

Sustenabilitatea financiară a sistemelor sanitare, problemă strategică în context de îmbătrânire a populațiilor, cuprinde altă dimensiune importantă. Pentru toate statele membre OECD, creșterea cheltuielilor sanitare în PIB (cu media OECD de la 7,5 la sută în 2000 la peste 9 la sută în 2024), generează presiune asupra finanțelor publice. Cooperarea cu OECD Health Financing Sustainability Project, oferă cadre pentru reforme. Pentru România, reforma sistemului de asigurări de sănătate pentru consolidarea sustenabilității, prin extinderea bazei de contribuabili, prin combaterea evaziunii, prin optimizarea cheltuielilor, reprezintă obiectiv strategic. Cooperarea cu OECD pentru aspectele specifice, oferă cadre.

(f) COOPERARE GLOBALĂ ȘI PERSPECTIVE

Cooperare cu UE

Cooperarea OECD cu Uniunea Europeană oferă cadre integrate semnificative. Health at a Glance Europe, publicat alternativ de OECD și de Comisia Europeană (cu ultima ediție 2024), reprezintă cadrul comun emblematic. Cooperarea cu DG SANTE pentru aspectele de politici sanitare europene, cu European Observatory on Health Systems and Policies (parteneriat tripartit OMS Europe + Comisia Europeană + state membre + instituții academice), oferă cadre pentru analize comparative. Cooperarea cu European Centre for Disease Prevention and Control (ECDC) pentru aspectele de date epidemiologice, cu European Medicines Agency (EMA) pentru aspectele farmaceutice, completează cadrul.

Cooperare cu OMS

Cooperarea OECD cu Organizația Mondială a Sănătății (OMS) la nivel global, plus cu Biroul Regional pentru Europa cu sediul la Copenhaga, oferă cadre globale. Acordul de cooperare OECD-OMS, semnat în 2017 cu actualizări periodice, oferă cadrul oficial. Programele comune cuprind aspectele de combatere a NCDs prin Joint Programmatic Notes, aspectele de combatere a AMR, aspectele de pregătire pandemică (cu accent crescând după COVID-19), aspectele de sănătate digitală prin cooperarea Strategia Globală pentru Sănătate Digitală. Pentru România, beneficiile cooperării combinate OECD-OMS, oferă cadre integrate.

Cooperare cu World Bank și G7-G20

Cooperarea OECD cu structurile globale oferă cadre suplimentare. Cooperarea cu World Bank pentru aspectele de finanțare a sistemelor sanitare, cu International Monetary Fund (IMF) pentru aspectele macroeconomice, cu G7 și G20 pentru aspectele de politici globale, asigură cadrul instituțional internațional. Cooperarea cu G7 Health Ministers Meeting (organizat anual), cu G20 Health Ministers Meeting, oferă cadre pentru aspectele de politici globale. Pentru România, beneficiile cooperării prin structurile internaționale, prin asocierea cu agenda OECD, oferă cadre pentru consolidarea poziției internaționale.

Cunoaștere limitată

Provocările cooperării României cu OECD în sectorul sanitar cuprind multiple dimensiuni. Cunoașterea limitată a recomandărilor OECD în multiple sectoare administrative naționale, generează provocări pentru implementare. Cooperarea consolidată prin programe de capacity building, prin schimburi de experți, prin participarea extinsă la conferințele OECD, oferă cadre pentru consolidarea cunoștinței. Pentru perioada candidaturii OECD (estimată 2022-2030 pentru România conform proceselor tipice), implementarea recomandărilor OECD pentru reformele necesare, va consolida treptat cooperarea.

Calitatea datelor sanitare

Calitatea datelor sanitare naționale, esențială pentru integrarea în rapoartele OECD, prezintă provocări specifice. Sistemele informatice fragmentate (deși consolidate progresiv prin componenta de transformare digitală a PNRR), generează provocări pentru armonizarea cu standardele OECD. Pentru anumite indicatori (predominant cele care necesită date detaliate longitudinale), România furnizează date parțiale sau cu calitate variabilă. Modernizarea sistemelor de informații sanitare prin PIAS operațional din august 2026, prin DES extins, prin Health Data Access Body operațional din 2027, va consolida cadrele tehnice.

Reforme structurale

Reformele necesare pentru aderarea la OECD, deși benefice pe termen lung, generează provocări de implementare. Pentru sectorul sanitar românesc, reformele specifice (predominant modernizarea sistemului de asigurări, modernizarea pachetului de servicii medicale de bază, consolidarea calității îngrijirilor, transformarea digitală extensivă), necesită eforturi semnificative și timp. Cooperarea cu OECD pentru asistență tehnică prin programe specifice, cu Comisia Europeană pentru finanțări complementare, cu OMS pentru standardele globale, oferă cadre pentru implementare. Pentru perioada 2026-2030, prioritizarea reformelor strategice este obiectiv strategic.

Aderare 2029-2030

Perspectiva pentru perioada 2026-2030 cuprinde implementarea reformelor pentru aderarea României la OECD. Conform proceselor tipice OECD (cu durate medii de 5-10 ani pentru aderare), România ar putea atinge aderarea în jurul anului 2029-2030. Pentru sectorul sanitar, finalizarea reformelor specifice (predominant prin Strategia Națională de Sănătate 2023-2030, prin Strategia Națională de Digitalizare în Sănătate 2026-2030, prin reformele specifice ale pachetului de servicii medicale de bază), va consolida cadrul. Cooperarea cu OECD prin asistență tehnică continuă, oferă cadre pentru sprijinul implementării.

Indicatori apropiați de OECD

Pentru România, perspectiva consolidării cooperării cu OECD vizează multiple componente cuantificabile. Atingerea unei aderări la OECD până în 2030, prin finalizarea reformelor necesare, reprezintă obiectivul strategic absolut. Pentru sectorul sanitar, atingerea unor indicatori sanitari apropiați de mediile OECD (predominant pentru cheltuielile sanitare în PIB peste 8 la sută, pentru speranța de viață peste 78 ani, pentru mortalitatea evitabilă sub mediile OECD), reprezintă obiectivele cuantificabile. Atingerea unui număr de peste 30 experți români activi în grupurile de lucru OECD pentru sectorul sanitar (de la sub 15 în 2026), va consolida prezența profesională.

Membră OECD matură

Pe orizontul lung, viziunea conturează o Românie membră OECD cu cooperare matură, contribuind activ la politica globală sanitară plus beneficiind semnificativ de cadrele comparative. Către 2030, indicatorii principali (aderarea finalizată sau în finalizare, conformitatea cu standardele OECD pentru sectorul sanitar, participarea la grupurile de lucru, calitatea datelor sanitare naționale, satisfacția cu cooperarea), ar trebui să se apropie de standardele de excelență. Cooperarea cu Comisia Europeană prin Health at a Glance Europe, cu OMS prin acordurile globale, cu World Bank și IMF prin programele complementare, cu G7 și G20 prin agenda globală, va consolida poziția României. Pentru România, această evoluție va îmbunătăți semnificativ poziția în cooperarea globală sanitară prin cadrele complementare europene și globale.

SURSE PRINCIPALE

● OECD - sediu Paris, Château de la Muette.

● Înființată 1961 (succesoare OEEC 1948).

● Secretar General Mathias Cormann din iunie 2021.

● Health at a Glance bienal (ultima 2023, 2025).

● Health at a Glance Europe (cu Comisia Europeană).

● PaRIS - Patient-Reported Indicators Survey.

● Health Division (Francesca Colombo).

● Health Committee + Health Care Quality Committee.

● Candidatura România OECD din ianuarie 2022.

● OECD AI Health Project (din 2019).

● Joint Programmatic Notes OECD-OMS.

● European Observatory on Health Systems (parteneriat tripartit).