Cooperarea bilaterală cu statele membre ale Uniunii Europene reprezintă, la nivelul anului 2026, una dintre cele mai importante dimensiuni ale politicii externe românești în sectorul sanitar. Pe lângă cadrul multilateral european prin DG SANTE, ECDC, EMA, HERA, EU4Health, plus Horizon Europe Cluster 1 Health, cooperarea bilaterală cu state precum Germania, Franța, Italia, Olanda, Austria, Spania, plus alte state membre, oferă cadre operaționale specifice pentru transferul de bune practici, pentru schimburile profesionale, pentru proiecte comune de cercetare aplicată, pentru sprijinul pacienților români din diaspora. Cu peste 4 milioane diaspora românească activă în statele europene (predominant Italia, Spania, Germania, Marea Britanie din afara UE, Franța, Belgia, Austria), cooperarea bilaterală cuprinde dimensiuni semnificative pentru protecția cetățenilor români aflați la muncă sau la studii în alte state UE. Acordurile bilaterale cu fiecare stat partener, plus programele operaționale specifice, oferă cadre pentru cooperarea consolidată. Articolul de față oferă o trecere în revistă a acestor componente.
(a) COOPERARE CU GERMANIA
Diaspora românească totală UE
Peste 4 milioane cetățeni
Diaspora Italia
Peste 1,1 milioane cetățeni
Diaspora Spania
Peste 1 milion cetățeni
Diaspora Germania
Peste 950 mii cetățeni
Diaspora Franța
Peste 200 mii cetățeni
Diaspora Austria
Peste 150 mii cetățeni
Diaspora Belgia
Peste 130 mii cetățeni
Acord bilateral Germania
Cu BMG Berlin
Acord bilateral Franța
Cu Ministerul Solidarității
Acord bilateral Italia
Cu Ministerul Sănătății Roma
Acord bilateral Olanda
Cu VWS Haga
Programe Erasmus+ studenți medicină
Mii anual
Cooperare pe boli rare
Prin ERNs cu state UE
Cooperare pe pacient transfrontalier
Directiva 2011/24/UE
Cooperarea cu Germania reprezintă una dintre cele mai consistente parteneriate bilaterale ale României în sectorul sanitar. Germania, cu sistemul sanitar avansat (cheltuieli sanitare per capita peste 6.500 euro în 2024 conform datelor OECD, peste 11 la sută din PIB), oferă cadrul unei cooperări strategice. Diaspora românească în Germania (peste 950.000 cetățeni conform datelor consolidate 2024-2025), reprezintă comunitate semnificativă în multiple regiuni (predominant Berlin, München, Stuttgart, Frankfurt, Köln, Düsseldorf, Hamburg). Acordurile bilaterale între Ministerul Sănătății român și Bundesministerium für Gesundheit (BMG) cu sediul la Berlin, plus între structurile specializate, oferă cadre pentru cooperarea instituțională.
Cooperarea profesională cu Germania cuprinde multiple dimensiuni. Mii de medici români activează în sistemul sanitar german (cu peste 5.000 medici români estimat conform datelor Bundesärztekammer 2024), oferind contribuții semnificative la sistemul sanitar german în condițiile deficitelor locale de personal. Schimburile profesionale prin programele specifice (predominant prin Deutscher Akademischer Austauschdienst - DAAD pentru schimburi academice, prin programele Goethe-Institut pentru aspecte lingvistice, prin parteneriatele între spitale prin Twinning), oferă cadre. Cooperarea între universitățile medicale (UMF Carol Davila București cu Charité Berlin, UMF Iuliu Hațieganu Cluj-Napoca cu Universitatea Heidelberg, plus alte parteneriate), oferă cadre academice.
Cooperarea pe aspecte tehnice cu Germania cuprinde multiple componente. Pentru aspectele de digitalizare sanitară, cooperarea cu Gematik (Gesellschaft für Telematikanwendungen der Gesundheitskarte) cu sediul la Berlin, plus cu Robert Koch Institute (RKI) pentru aspectele de epidemiologie, oferă cadre. Pentru aspectele de pregătire la urgențe, cooperarea cu Bundesinstitut für Arzneimittel und Medizinprodukte (BfArM) pentru aspectele farmaceutice, cu Paul-Ehrlich-Institut pentru aspectele de vaccinuri, oferă cadre. Cooperarea cu industria farmaceutică germană (predominant Bayer, Boehringer Ingelheim, Merck KGaA), prin investiții și prin programe specifice în România, oferă cadre comerciale.
(b) COOPERARE CU FRANȚA
Acorduri și diaspora
Cooperarea cu Franța reprezintă altă parteneriat strategic important. Franța, cu sistemul sanitar bine dezvoltat (cheltuieli sanitare per capita peste 5.000 euro în 2024, peste 10 la sută din PIB), oferă cadre semnificative. Diaspora românească în Franța (peste 200.000 cetățeni, predominant în Paris și în împrejurimi, plus în Lyon, Marseille, Toulouse), reprezintă comunitate consolidată. Acordurile bilaterale între Ministerul Sănătății român și Ministère du Travail, de la Santé, des Solidarités et des Familles cu sediul la Paris, oferă cadre instituționale. Cooperarea istorică tradițională între România și Franța în sectorul medical (datând din secolul XIX prin influența medicilor francezi formatori ai școlii medicale române), continuă consolidat.
Cercetare aplicată
Cooperarea cu Franța pe aspecte de cercetare aplicată cuprinde multiple componente. Cooperarea cu Institut Pasteur cu sediul la Paris (renumit mondial pentru cercetarea în microbiologie și în imunologie), oferă cadre pentru cercetare aplicată în România. Cooperarea cu Institut national de la santé et de la recherche médicale (Inserm), cu sediul la Paris, oferă cadre pentru cercetare biomedicală. Cooperarea cu Agence nationale de sécurité du médicament et des produits de santé (ANSM) cu sediul la Saint-Denis, oferă cadre pentru aspectele farmaceutice. Cooperarea între universitățile medicale (UMF Carol Davila București cu Universitatea Sorbona Paris, UMF Iuliu Hațieganu Cluj-Napoca cu Universitatea Lyon, plus alte parteneriate), oferă cadre academice.
Aspecte oncologice
Cooperarea cu Franța pe aspecte oncologice cuprinde dimensiune importantă. Gustave Roussy Cancer Campus cu sediul la Villejuif (lângă Paris), unul dintre cele mai mari centre europene de oncologie, oferă cadre pentru pacienții români cu cazuri complexe. Pentru pacienții pediatrici români cu cancere rare, transferul la Gustave Roussy prin Directiva 2011/24/UE oferă acces la tratamente specifice. Cooperarea cu Institut Curie cu sediul la Paris (renumit pentru cercetarea în oncologie, fondat de Marie Curie), oferă cadre suplimentare. Industria farmaceutică franceză (predominant Sanofi cu sediul la Paris, Servier cu sediul la Suresnes, plus alți producători), cooperează cu sistemul sanitar românesc prin investiții și prin programe specifice.
(c) COOPERARE CU ITALIA
1,1 milioane diaspora
Cooperarea cu Italia reprezintă parteneriat cu intensitate semnificativă datorită diasporei mari. Italia, cu sistemul sanitar caracterizat prin descentralizare regională (cheltuieli sanitare per capita peste 3.500 euro în 2024, peste 9 la sută din PIB), oferă cadre semnificative. Diaspora românească în Italia (peste 1,1 milioane cetățeni, cea mai mare diaspora românească în UE conform datelor ISTAT 2024), reprezintă comunitate cu nevoi semnificative. Acordurile bilaterale între Ministerul Sănătății român și Ministero della Salute cu sediul la Roma, oferă cadre instituționale. Cooperarea cu Istituto Superiore di Sanità (ISS) cu sediul la Roma, instituția italiană pentru cercetare biomedicală și pentru sănătate publică, oferă cadre pentru cooperare tehnică.
Protecția pacienților
Cooperarea cu Italia pentru protecția pacienților români din diaspora cuprinde multiple componente. Pentru milioanele de români activi în Italia (predominant în Roma, Milano, Torino, Veneto, Lombardia, Emilia-Romagna), accesul la servicii sanitare prin sistemul italian Servizio Sanitario Nazionale (SSN), oferă cadre. Pentru pacienții români angajați legal cu plata contribuțiilor de asigurări sociale, accesul la pachetul italian de servicii sanitare este similar cu al cetățenilor italieni. Pentru pacienții fără locuri de muncă legale (deși număr redus), accesul la serviciile de urgență prin SSN rămâne garantat. Cooperarea cu Ambasada României la Roma plus cu consulatele românești în Italia pentru aspectele consulare, oferă cadre pentru protecția cetățenilor.
Cooperare AIFA și industrie
Cooperarea pe aspecte specifice cu Italia cuprinde multiple componente. Cooperarea cu Agenzia Italiana del Farmaco (AIFA), agenția farmaceutică italiană cu sediul la Roma, oferă cadre pentru aspectele farmaceutice. Cooperarea cu Centro Nazionale per la Prevenzione e il Controllo delle Malattie (CCM) pentru aspectele de prevenție și control, plus cu Istituto Superiore di Sanità (ISS) pentru aspectele de sănătate publică, oferă cadre. Industria farmaceutică italiană (predominant Menarini cu sediul la Florența, Recordati cu sediul la Milano, Chiesi cu sediul la Parma, plus alți producători), cooperează cu sistemul sanitar românesc prin investiții și prin distribuție. Cooperarea cu universitățile medicale italiene (Universitatea Sapienza Roma, Universitatea Milano, Universitatea Bologna), oferă cadre academice.
(d) OLANDA ȘI AUSTRIA
Olanda lider digitalizare
Cooperarea cu Olanda reprezintă parteneriat strategic în domeniul transformării digitale sanitare. Olanda, cu sistemul sanitar avansat și cu lider european în telemedicină și în digitalizarea sectorului sanitar (cheltuieli sanitare per capita peste 5.500 euro în 2024, peste 10 la sută din PIB), oferă cadre exemplare. Diaspora românească în Olanda (estimat peste 100.000 cetățeni, predominant în Amsterdam, Rotterdam, Haga, Eindhoven), reprezintă comunitate moderată dar consolidată. Acordurile bilaterale între Ministerul Sănătății român și Ministerie van Volksgezondheid, Welzijn en Sport (VWS) cu sediul la Haga, oferă cadre instituționale. Cooperarea cu Rijksinstituut voor Volksgezondheid en Milieu (RIVM) cu sediul la Bilthoven, instituția olandeză pentru sănătate publică, oferă cadre tehnice.
eHDSI și transfer bune practici
Cooperarea cu Olanda pe aspecte de digitalizare cuprinde multiple componente. Olanda, lider european în implementarea telemedicinei și a dosarelor medicale electronice, oferă cadre exemplare pentru România. Cooperarea cu Nictiz (Nationaal ICT Instituut in de Zorg) pentru aspectele de standardizare a datelor medicale, cu Vereniging van Zorgaanbieders voor Zorgcommunicatie (VZVZ) pentru schimbul de date între furnizorii de servicii medicale, oferă cadre. Pentru aspectele specifice ale European Health Data Space (EHDS), modelul olandez de implementare prin Health Data Access Body național, oferă cadre pentru România. Cooperarea cu European Medicines Agency (EMA) cu sediul la Amsterdam, prin reprezentanții români ai ANMDMR, oferă cadre suplimentare europene.
Eurotransplant Leiden
Cooperarea cu Olanda pe aspecte specifice de transplant cuprinde dimensiune importantă. Cooperarea cu Eurotransplant cu sediul la Leiden (organizația europeană pentru alocarea organelor între state participante: Austria, Belgia, Croația, Germania, Ungaria, Olanda, Luxemburg, Slovenia), oferă cadre pentru pacienții români cu nevoi de transplant. Deși România nu participă direct la Eurotransplant, cooperarea prin Agenția Națională de Transplant pentru cazurile specifice (predominant cu Ungaria și cu Austria ca state vecine), oferă cadre. Cooperarea cu Erasmus University Medical Center din Rotterdam, cu Academisch Medisch Centrum (AMC) din Amsterdam, cu University Medical Center Utrecht (UMCU), oferă cadre academice.
Austria și pacienții vestici
Cooperarea cu Austria reprezintă parteneriat strategic important datorită apropierii geografice plus istoricului partajat. Austria, cu sistemul sanitar bine dezvoltat (cheltuieli sanitare per capita peste 5.500 euro în 2024, peste 11 la sută din PIB), oferă cadre semnificative. Diaspora românească în Austria (peste 150.000 cetățeni, predominant la Viena, Linz, Graz, Salzburg, Innsbruck), reprezintă comunitate consolidată. Acordurile bilaterale între Ministerul Sănătății român și Bundesministerium für Soziales, Gesundheit, Pflege und Konsumentenschutz cu sediul la Viena, oferă cadre instituționale. Cooperarea cu Österreichische Agentur für Gesundheit und Ernährungssicherheit (AGES) pentru aspectele de siguranță alimentară și de medicamente, oferă cadre.
Spitale austriece
Cooperarea cu Austria pentru pacienții români din vestul țării cuprinde aspecte specifice. Datorită apropierii geografice (cu state de frontieră vestică Timiș, Arad, Bihor, Satu Mare), pacienții români din vestul țării accesează frecvent servicii medicale la spitalele austriece (predominant la Viena, dar și la Linz și la Graz). Cooperarea bilaterală pentru aspectele administrative de rambursare prin Directiva 2011/24/UE și prin Regulamentul UE 883/2004, oferă cadre. Cooperarea cu Wiener Krankenanstaltenverbund (rețeaua spitalelor publice din Viena), cu Universitätsklinikum AKH Wien (spitalul universitar), oferă cadre pentru pacienții români specifici.
Transplant și universități
Cooperarea cu Austria pe aspecte de transplant cuprinde dimensiune relevantă. Pentru pacienții români cu nevoi specifice de transplant (predominant transplant hepatic, renal, cardiac), cooperarea cu MedUni Wien (Universitatea Medicală Viena) și cu Allgemeines Krankenhaus AKH Wien, oferă cadre prin cooperarea Agenției Naționale de Transplant român. Cooperarea cu universitățile medicale austriece (MedUni Wien, MedUni Graz, MedUni Innsbruck, JKU Linz), prin programele Erasmus+ pentru schimburi studențești, oferă cadre academice. Cooperarea cu industria farmaceutică austriacă (predominant Boehringer Ingelheim RCV Viena, Sandoz Kundl pentru medicamente generice și biosimilare), oferă cadre comerciale.
(e) SPANIA, BELGIA ȘI ALTE STATE
Spania 1 milion diaspora
Cooperarea cu Spania reprezintă parteneriat important datorită diasporei mari. Spania, cu sistemul sanitar caracterizat prin descentralizare regională puternică (cu 17 comunități autonome gestionând independent serviciile sanitare regionale, cheltuieli sanitare per capita peste 3.500 euro în 2024, peste 9 la sută din PIB), oferă cadre semnificative. Diaspora românească în Spania (peste 1 milion cetățeni, a doua cea mai mare diaspora românească în UE conform datelor INE 2024), reprezintă comunitate cu nevoi semnificative. Acordurile bilaterale între Ministerul Sănătății român și Ministerio de Sanidad cu sediul la Madrid, oferă cadre instituționale. Cooperarea cu Instituto de Salud Carlos III (ISCIII) pentru aspectele de cercetare biomedicală, oferă cadre tehnice.
Cooperare AEMPS și telemedicină
Cooperarea cu Spania pentru aspectele de pregătire la urgențe cuprinde multiple componente. Centrul de Coordonare Alerte și Urgențe Sanitare (CCAES) al Ministerului Sănătății spaniol, plus Agencia Española de Medicamentos y Productos Sanitarios (AEMPS) cu sediul la Madrid, oferă cadre pentru cooperarea pe aspecte specifice. Pentru aspectele de telemedicină și de transformare digitală, cooperarea cu comunitățile autonome avansate (predominant Catalonia prin TicSalut, Madrid prin Servicio Madrileño de Salud), oferă cadre exemplare. Cooperarea cu industria farmaceutică spaniolă (predominant Almirall cu sediul la Barcelona, Grifols cu sediul la Sant Cugat del Vallès), oferă cadre comerciale.
Protecția pacienților români
Cooperarea cu Spania pentru protecția pacienților români din diaspora cuprinde componente specifice. Pentru milioanele de români activi în Spania (predominant în Madrid, Barcelona, Valencia, Sevilla, Castellón, plus alte zone), accesul la servicii sanitare prin Sistema Nacional de Salud spaniol, oferă cadre. Pentru aspectele specifice de îngrijiri pediatrice, programele bilaterale pentru aspecte specifice ale familiilor de români (predominant pentru copii născuți în Spania de părinți români), oferă cadre. Cooperarea cu Ambasada României la Madrid plus cu consulatele românești în Spania (Madrid, Barcelona, Valencia, Castellón, Sevilla, Bilbao), oferă cadre pentru protecția consulară a cetățenilor români.
Belgia și REPER Bruxelles
Cooperarea cu Belgia reprezintă parteneriat cu importanță instituțională datorită Bruxelles ca centru european. Diaspora românească în Belgia (peste 130.000 cetățeni, predominant la Bruxelles, Anvers, Liège), reprezintă comunitate consolidată. Pentru aspectele de cooperare instituțională, prezența REPER (Reprezentanța Permanentă a României pe lângă UE) la Bruxelles, plus prezența multiplelor structuri europene (Comisia Europeană, Parlamentul European, Consiliul UE, HERA, EHTEL, EFPIA, COCIR, plus altele), oferă cadre pentru cooperarea zilnică cu structurile europene. Acordurile bilaterale cu Service Public Fédéral Santé Publique, plus cu structurile regionale (Wallonia, Flandra, Bruxelles-Capitală), oferă cadre instituționale.
Polonia, Cehia, Ungaria, Slovacia
Cooperarea cu alte state UE cuprinde multiple componente. Cooperarea cu Polonia (state similare în multiple aspecte, cu sistem sanitar comparabil, cu populație și cu PIB similare), oferă cadre pentru schimburi de bune practici prin grupul Visegrad+ (V4+ când participă state precum România). Cooperarea cu Cehia, Ungaria, Slovacia (state vecine sau apropiate cu sisteme sanitare similare), oferă cadre pentru cooperarea regională. Cooperarea cu Bulgaria (state membre UE vecină cu provocări sanitare similare), prin acorduri bilaterale specifice, oferă cadre. Cooperarea cu Suedia (lider european în sănătate publică cu Karolinska Institutet), cu Danemarca (sediu OMS Europe), cu Finlanda, oferă cadre.
Estonia eHealth model
Cooperarea cu statele baltice (Estonia, Letonia, Lituania) cuprinde aspecte specifice. Estonia, lider european în e-Government cu sistem complet digitalizat al sectorului public inclusiv sanitar, oferă cadre exemplare pentru România. Cooperarea cu eHealth Estonia, Estonian National Institute for Health Development (TAI), oferă cadre pentru transferul de bune practici în transformarea digitală. Letonia și Lituania, cu provocări similare în multiple aspecte cu România, oferă cadre pentru cooperare regională. Pentru proiectele specifice prin EU4Health și prin Horizon Europe Cluster 1 Health, consorții cu state baltice oferă cadre pentru participare la programele europene.
(f) ACORDURI ȘI PROGRAME
Erasmus+ pentru educația medicală
Programele Erasmus+ pentru educația medicală și pentru cercetarea aplicată, finanțate de Comisia Europeană prin Direcția Generală Educație și Cultură (DG EAC), oferă cadre semnificative pentru cooperarea bilaterală. Mii de studenți români la medicină participă anual la schimburi semestrale sau anuale prin Erasmus+ la universități europene partenere (predominant universități germane, franceze, italiene, olandeze, austriece, spaniole). Pentru România, peste 5.000 studenți români la medicină participă cumulat la programe Erasmus+ pentru perioada 2021-2024 conform datelor Agenției Naționale pentru Programe Comunitare în Domeniul Educației și Formării Profesionale (ANPCDEFP).
MSCA pentru cercetători
Programele Marie Skłodowska-Curie Actions (MSCA), parte a Horizon Europe pentru mobilitatea cercetătorilor, oferă cadre suplimentare pentru cooperarea bilaterală. Pentru cercetători români (predominant doctoranzi, post-doctoranzi, cercetători cu experiență), programele MSCA (Postdoctoral Fellowships, Doctoral Networks, Staff Exchanges, COFUND) oferă cadre pentru schimburi cu universități europene partenere. Pentru perioada 2021-2024, peste 200 cercetători români au beneficiat de finanțări MSCA pentru proiecte specifice cu universități partenere din state UE. Cooperarea cu UEFISCDI pentru aspectele administrative naționale, asigură cadrul.
Twinning Projects
Twinning Projects, programul european pentru cooperarea instituțională între administrațiile publice ale statelor membre, oferă cadre pentru consolidarea capacităților administrative românești. Pentru sectorul sanitar, proiecte Twinning între Ministerul Sănătății român și ministere similare din alte state UE (predominant Germania, Franța, Olanda, Suedia), au oferit cadre pentru reforme specifice. Pentru perioada 2021-2024, multiple proiecte Twinning au consolidat capacități în multiple direcții (predominant pentru aspecte de digitalizare, pentru pregătire la urgențe, pentru combaterea AMR, pentru aspecte farmaceutice).
Structura acordurilor
Acordurile interministeriale bilaterale cu statele UE cuprind multiple componente. Pentru fiecare acord, structurile tipice cuprind preambul cu obiective generale, definirea autorităților competente, domeniile de cooperare (predominant schimburi profesionale, cooperare în cercetarea aplicată, cooperare pentru aspectele de pregătire la urgențe, cooperare pe aspecte specifice), modalitățile de implementare prin grupuri comune de lucru, prevederi financiare, durata, modificarea, denunțarea. Pentru România, acordurile bilaterale cu Germania, Franța, Italia, Olanda, Austria, Spania, Belgia, plus alte state, oferă cadrul juridic. Cooperarea cu Ministerul Afacerilor Externe pentru aspectele de negociere și de semnare, completează cadrul.
Grupuri comune de lucru
Implementarea acordurilor bilaterale prin grupuri comune de lucru, oferă cadre operaționale. Grupurile, formate din experți ai ambelor părți, se reunesc periodic (tipic anual sau bianual) pentru identificarea priorităților comune, pentru evaluarea progreselor, pentru planificarea activităților viitoare. Pentru cooperarea cu Germania prin Grupul Comun de Lucru România-Germania, cu Franța prin Grupul Comun de Lucru România-Franța, cu Italia prin Grupul Comun de Lucru România-Italia, plus cu alte state, oferă cadre operaționale. Pentru aspectele specifice de cooperare regională, întâlnirile bilaterale ale miniștrilor sănătății prin agenda Consiliilor EPSCO (Configurația Employment, Social Policy, Health and Consumer Affairs a Consiliului UE), oferă cadre suplimentare.
Cooperare cu organizații culturale
Acordurile cu organizațiile internaționale pentru cooperare bilaterală pe sectoarele specifice, oferă cadre suplimentare. Cooperarea cu Goethe-Institut (Germania) pentru aspectele lingvistice ale medicilor români care lucrează sau studiază în Germania, cu Institut français (Franța), cu Istituto Italiano di Cultura, cu Cervantes Institute (Spania), oferă cadre pentru pregătirea profesională. Cooperarea cu camerele de comerț bilaterale (predominant Camera de Comerț Româno-Germană AHK, Camera de Comerț Franceză CCIFER, plus altele), pentru aspectele de investiții în sectorul sanitar românesc, oferă cadre comerciale.
Migrația profesioniștilor
Provocările cooperării bilaterale cu statele UE cuprind multiple dimensiuni. Migrația sanitară semnificativă a profesioniștilor români către state cu salarii și condiții superioare, generează provocări structurale pentru România. Cu zeci de mii de medici români activi în alte state UE (cu peste 5.000 în Germania, peste 3.000 în Franța, plus mii în Italia, Spania, Belgia, Olanda, Austria), deficitul de personal medical în România se accentuează. Programele specifice pentru retenția profesioniștilor (predominant prin salarii crescute prin Legea 153/2017, prin condiții de muncă îmbunătățite, prin recunoașterea profesională extinsă), sunt esențiale pentru abordarea problemei.
Diferențe între sisteme
Diferențele între sistemele sanitare ale statelor UE generează provocări pentru cooperarea bilaterală. Pentru aspectele de calitate a îngrijirilor (cu standardele diferite între state), pentru aspectele administrative (cu proceduri diferite), pentru aspectele financiare (cu costuri diferite ale serviciilor), armonizarea oferă provocări. Cooperarea cu European Observatory on Health Systems and Policies pentru aspectele comparative, oferă cadre. Pentru pacienții români tratați în alte state UE prin Directiva 2011/24/UE, diferențele între pachetele de servicii medicale de bază pot limita rambursarea.
Provocări bugetare
Provocările bugetare ale cooperării bilaterale, deși cu programe europene semnificative, rămân importante. Pentru participarea la programe Erasmus+ și MSCA cu cofinanțare națională, pentru proiectele Twinning cu cheltuieli administrative, pentru schimburile profesionale cu costuri de cazare și de transport, generează presiune asupra bugetului public. Cooperarea cu Ministerul Educației pentru aspectele studențești, cu Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării (MCID) pentru aspectele de cercetare, plus prin programele europene Erasmus+ și Horizon Europe, oferă cadre pentru cofinanțare.
Cooperare cu Comisia Europeană
Cooperarea cu Comisia Europeană pentru aspectele de cooperare bilaterală, oferă cadre integrate. Direcția Generală pentru Sănătate și Siguranța Alimentară (DG SANTE) pentru aspectele specifice sanitare, Direcția Generală Educație, Tineret, Sport și Cultură (DG EAC) pentru programele Erasmus+, Direcția Generală Cercetare și Inovare (DG RTD) pentru programele Horizon Europe MSCA, oferă cadre operaționale. Cooperarea cu Parlamentul European prin Comisia ENVI pentru aspectele sanitare, cu Comisia CULT pentru aspectele educaționale, oferă cadre democratice. Pentru proiectele specifice, finanțarea cumulată prin programele europene oferă cadre semnificative pentru cooperarea bilaterală română.
Cooperare cu OMS și OECD
Cooperarea cu Organizația Mondială a Sănătății (OMS) prin Biroul Regional pentru Europa cu sediul la Copenhaga, oferă cadre globale complementare. Programele OMS pentru cooperarea bilaterală (predominant prin WHO Twinning Projects pentru aspecte specifice, prin schimburile profesionale prin programele OMS specifice), oferă cadre globale. Cooperarea cu OECD prin programele specifice (predominant prin OECD Health Policy Studies care includ analize bilaterale), oferă cadre comparative. Pentru aspectele de pregătire pandemică, cooperarea bilaterală în context global oferă cadre.
Structuri profesionale
Cooperarea cu structurile profesionale europene pentru aspectele bilaterale, completează cadrul. Standing Committee of European Doctors (CPME) pentru aspecte medicale, European Federation of Nurses Associations (EFN) pentru aspecte asistente medicale, Pharmaceutical Group of the European Union (PGEU) pentru aspecte farmaciști, oferă cadre pentru schimburile profesionale între statele membre. Pentru România, cooperarea prin Colegiul Medicilor din România (CMR), prin OAMGMAMR, prin Colegiul Farmaciștilor din România (CFR), prin asocierea cu structurile europene, oferă cadre instituționale. Cooperarea cu European Hospital and Healthcare Federation (HOPE), oferă cadre pentru managerii spitalelor.
Modernizare 2026-2030
Perspectiva pentru perioada 2026-2030 vizează consolidarea cooperării bilaterale cu statele UE. Modernizarea acordurilor bilaterale prin actualizări cu prioritățile post-pandemie, va consolida cadrele juridice. Extinderea programelor Erasmus+ pentru educația medicală (cu peste 10.000 studenți români la medicină participanți cumulat până în 2030, de la 5.000 cumulat în 2024), va consolida formarea profesională. Extinderea programelor MSCA pentru cercetători români (cu peste 500 beneficiari cumulat până în 2030, de la 200 cumulat în 2024), va consolida cercetarea aplicată. Modernizarea Twinning Projects pentru consolidarea capacităților administrative, va consolida reformele structurale.
Protecția diasporei consolidată
Pentru protecția pacienților români din diaspora, perspectiva cuprinde multiple componente. Consolidarea cooperării cu autoritățile sanitare ale statelor cu diaspora românească semnificativă (Italia, Spania, Germania, Franța, Belgia, Austria), prin acorduri specifice și prin programe operaționale, va consolida cadrul. Extinderea consulatelor românești pentru sprijinul cetățenilor (cu personal specializat în aspecte sanitare, cu cooperare cu Ambasadele române), va consolida protecția. Cooperarea cu organizațiile române din diaspora pentru aspectele specifice (predominant prin Departamentul pentru Românii de Pretutindeni - DRP), va consolida cadrele.
Cooperare bilaterală matură
Pe orizontul lung, viziunea conturează o cooperare bilaterală matură a României cu statele UE în sectorul sanitar, contribuind la beneficii multiple pentru cetățenii români (atât cei din România cât și cei din diaspora). Către 2030, indicatorii principali (numărul de medici români activi în alte state UE versus medici români retornați în România, numărul de studenți români la medicină participanți la Erasmus+, numărul de cercetători români beneficiari ai MSCA, satisfacția cu cooperarea bilaterală, eficacitatea programelor Twinning), ar trebui să se apropie de standardele europene avansate. Cooperarea cu Comisia Europeană prin DG SANTE și DG EAC, cu Parlamentul European prin Comisia ENVI, cu OMS prin Biroul Regional Copenhaga, cu OECD prin programele specifice, cu structurile profesionale europene, va consolida cadrul. Această evoluție va îmbunătăți semnificativ accesul cetățenilor români la cooperarea europeană bilaterală.
SURSE PRINCIPALE
● Diaspora românească UE: peste 4 milioane cetățeni.
● Acorduri bilaterale Ministerul Sănătății român cu BMG, ANSM, AIFA, VWS.
● Charité Berlin, Sorbona Paris, Sapienza Roma, Heidelberg.
● Programe Erasmus+ pentru educație medicală.
● Marie Skłodowska-Curie Actions (MSCA).
● Twinning Projects pentru capacitate administrativă.
● Eurotransplant Leiden (Austria, Belgia, Germania, plus altele).
● Gustave Roussy Paris, Institut Curie Paris, Institut Pasteur.
● Estonia eHealth - lider european digitalizare.
● Visegrad+ - cooperare regională centrală europeană.
● Departamentul pentru Românii de Pretutindeni (DRP).
● Directiva 2011/24/UE - cadru pacient transfrontalier.