Operațiunile contraterorism reprezintă misiunea cu cea mai înaltă prioritate operațională a Serviciului Român de Informații și, prin extensie, a sistemului național de securitate. Centrul de Coordonare Operativă Antiterorist (CCOA), structură specializată a SRI, coordonează la nivel național răspunsul la amenințările teroriste, integrând resursele tuturor instituțiilor competente: SRI cu unitățile sale specializate (printre care Brigada Antiteroristă), SIE pentru dimensiunea externă, MAI prin Jandarmeria Română și Inspectoratul General al Poliției Române, Brigada Antiteroristă Specială (BIA), MApN prin structuri specifice, Serviciul de Protecție și Pază (SPP) pentru protecția demnitarilor. Această arhitectură integrată, dezvoltată gradual după anul 2001 (în contextul atentatelor de la 11 septembrie) și consolidată după 2015 (în contextul valurilor de atentate jihadiste din Europa Occidentală), oferă cadrul de răspuns la spectrul divers al amenințărilor teroriste contemporane. Articolul de față oferă o trecere în revistă a acestor componente.
(a) ARHITECTURA SISTEMULUI
CCOA
Centrul de Coordonare Operativă Antiterorist (în SRI)
Cadru juridic
Legea 535/2004 privind prevenirea și combaterea terorismului
Sistem Național Prevenire Terorism
SNPCT, condus de SRI
Brigada Antiteroristă SRI
Unitate operativă SRI
BIA (Brigada Antiteroristă Specială)
Structură MAI specializată
Cooperare aliată cheie
EUROPOL, INTERPOL, Counter Terrorism Group
Cadre NATO
NATO Counter-Terrorism Task Force
Niveluri de alertă
Galben, portocaliu, roșu (codificate)
Telefon urgență anti-teror
112 cu opțiuni specializate
Coordonare interinstituțională
Sistem decizional prin CCOA
Jihadiste, dreapta extremă, hibride
Acte teroriste pe sol românesc
Nivel scăzut comparativ cu UE
Cetățeni români radicalizați
Cazuri ocazionale identificate
Programe de prevenire
Sociale, educaționale, cooperative
Arhitectura Sistemului Național de Prevenire și Combatere a Terorismului (SNPCT) s-a dezvoltat gradual din 2002, prin Hotărâre a Consiliului Suprem de Apărare a Țării, fiind consolidată prin Legea 535/2004 privind prevenirea și combaterea terorismului. SRI este autoritatea națională care coordonează tehnic și operativ acest sistem, prin Centrul de Coordonare Operativă Antiterorist (CCOA). Sistemul integrează toate instituțiile cu atribuții relevante: SRI, SIE, DGIA, MAI, MApN, Ministerul Justiției, Ministerul Public, Serviciul de Protecție și Pază (SPP), Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS), alte structuri.
Coordonarea operațională se realizează prin proceduri standardizate. CCOA primește și procesează informațiile colectate de toate componentele sistemului, le analizează în contextul amenințării globale și regionale, dezvoltă evaluări de amenințare, propune măsuri operative. În situații de criză, CCOA coordonează răspunsul integrat, mobilizând resursele necesare. Nivelurile de alertă (galben, portocaliu, roșu), codificate în acord cu sistemele aliate, oferă cadre clare pentru acțiuni preventive și reactive. Acestea pot fi declarate general (pentru întregul teritoriu) sau zonal (pentru regiuni specifice).
Structurile operative reflectă specializarea funcțională. Brigada Antiteroristă a SRI, unitate de intervenție specializată cu pregătire la cele mai înalte standarde aliate, oferă capacitatea de intervenție rapidă în situații complexe (operațiuni cu ostatici, neutralizarea atacatorilor înarmați, asanarea unor obiective). BIA (Brigada Antiteroristă Specială) din cadrul Jandarmeriei Române, oferă cadrul de cooperare cu autoritățile de aplicare a legii. Structurile MApN specializate (Detașamentul de Cercetare în Adâncime, Forțele pentru Operații Speciale), oferă cooperarea pentru scenarii cu dimensiuni militare.
(b) PREVENIREA RADICALIZĂRII
Programe multidisciplinare
Prevenirea radicalizării reprezintă componenta strategică cu cea mai mare valoare pe termen lung. Programele de prevenire vizează identificarea precoce a persoanelor vulnerabile la radicalizare, intervenția prin cooperare cu specialiști sociali și religioși, deradicalizarea celor deja afectați. Aceste programe, dezvoltate în cooperare cu instituții similare din statele aliate (mai ales prin Counter Terrorism Group și prin Radicalisation Awareness Network al UE), au profil multidisciplinar: psihologic, social, religios, juridic.
Cooperarea cu comunitățile religioase
Cooperarea cu comunitățile religioase oferă cadre esențiale ale prevenirii. Comunitatea musulmană din România (aproximativ 70.000 persoane conform recensământului 2021, concentrată în Constanța, Tulcea, Brașov, București), prin Muftiyatul Cultului Musulman din România, cooperează activ cu autoritățile pentru identificarea elementelor problematice. Această cooperare, bazată pe încrederea reciprocă acumulată în decenii, oferă cadrul de protecție a comunității contra exploatării de elemente extremiste. Programe educaționale, oferite în moschei și centre comunitare, contribuie la prevenirea radicalizării.
Programe educaționale
Programele educaționale în școli și universități, dezvoltate prin cooperarea cu Ministerul Educației și Cercetării, oferă cadre suplimentare. Aceste programe vizează educația civică, gândirea critică, identificarea propagandei extremiste online, recunoașterea semnelor de radicalizare la colegi sau prieteni. Cooperarea cu ONG-uri specializate (cum sunt cele active în prevenirea extremismului), oferă cadre comunitare. Programe specifice pentru personalul din învățământ și sănătate, frecvent primul contact cu persoanele radicalizate, oferă cadre profesionale.
(c) AMENINȚĂRILE CONTEMPORANE
Jihadism
Amenințările jihadiste, deși cu profil mai modest pe teritoriul românesc decât în statele cu populații musulmane mai numeroase (Franța, Belgia, Germania), reprezintă prioritate operativă. Cetățenii români radicalizați, identificați ocazional prin canale de informații, sunt monitorizați. Cazuri celebre includ persoanele care au călătorit în Siria sau Irak pentru a se alătura Statului Islamic (aproximativ 12-15 cetățeni români identificați, conform datelor publice), persoanele cu activități online de propagandă extremistă, persoanele cu interacțiuni problematice în diaspora.
Extrema dreaptă
Amenințările de extrema dreaptă au crescut în importanță în ultimii ani, conform tendințelor europene. Identificarea grupurilor extremiste online, cu retorica anti-democratică și frecvent cu dimensiuni anti-semite, oferă cadre operative. Cazul autointitulatului Comandament Vlad Țepeș, structură paramilitară descoperită în 2024-2025 prin cooperarea SRI cu DGIA și DIICOT, ilustrează gravitatea acestor amenințări. Veteranul Radu Theodoru (decedat ulterior) a fost folosit ca imagine a acestei structuri care urmărea schimbarea ordinii constituționale. Dosarul a fost trimis în judecată la Curtea de Apel București în decembrie 2025.
Amenințări hibride
Amenințările hibride, integrând dimensiuni teroriste cu cele de propagandă și de subminare instituțională, reprezintă a treia categorie principală. Operațiuni de tip lone-wolf (atacatori solitari), inspirate online dar fără apartenență organizațională directă la grupuri identificate, prezintă provocări specifice. Atacuri asupra unor obiective simbolice (instituții politice, comunități religioase, instituții ale partenerilor internaționali), reprezintă scenarii frecvent analizate în exerciții de simulare. Cooperarea cu structurile aliate, mai ales prin Counter Terrorism Group, oferă schimburi de informații tactice asupra acestor amenințări.
(d) OPERAȚIUNI EMBLEMATICE
Neutralizări preventive
Operațiuni emblematice ale anti-terorismului românesc, declasificate parțial, oferă cadre de înțelegere a capacităților operative. În 2017, SRI a anunțat neutralizarea preventivă a unei celule formate din câțiva cetățeni români radicalizați care planificau atacuri asupra unor obiective publice. Operațiunea, conduse în cooperare cu autoritățile judiciare, s-a finalizat prin trimiteri în judecată și condamnări. În 2019, mai mulți cetățeni români au fost arestați pentru implicarea în finanțarea activităților Statului Islamic, după investigații complexe cu cooperare aliată.
Evenimente majore protejate
În contextul evenimentelor majore găzduite de România (vizite diplomatice de înalt nivel, summit-uri internaționale, evenimente sportive mari), CCOA coordonează măsuri preventive complexe. Summit-ul B9 de la București (13 mai 2026), cu participarea președintelui Nicușor Dan, secretarului general NATO Mark Rutte, președintelui polonez Karol Nawrocki, președintelui Volodimir Zelenski, alți lideri aliați, a impus măsuri excepționale de securitate. Coordonarea cu serviciile aliate pentru protecția demnitarilor (Counter-Terrorism Liaison Office al US Department of State, structurile similare ale statelor aliate), a fost integrată.
Cooperare pentru investigații transfrontaliere
Cooperarea cu autoritățile aliate pentru investigații transfrontaliere oferă alte cadre operative. Cazul atentatelor de la Atena din martie 2025 (atacuri asupra centrelor culturale ale unor state aliate), atacul de la Crocus City Hall de la Moscova din martie 2024 (cu 145 morți, atribuit Statului Islamic-Khorasan), atacurile de la Bratislava din ianuarie 2026 (asupra unor instituții pro-UE), au generat schimburi de informații intensive cu autoritățile române. Aceste schimburi vizează identificarea conexiunilor potențiale cu cetățeni români, cu rețele criminale active în România, cu rute de tranzit utilizate de operatori teroriști.
(e) COOPERAREA ALIATĂ
Cooperări bilaterale
Cooperarea aliată antiteroristă a SRI s-a dezvoltat substanțial după aderarea la NATO din martie 2004 și la UE din ianuarie 2007. Cooperarea bilaterală cu Federal Bureau of Investigation (FBI, Statele Unite) și cu Direction Générale de la Sécurité Intérieure (DGSI, Franța), oferă canalele principale. Cooperarea cu Security Service (MI5, Marea Britanie) și cu Bundesamt für Verfassungsschutz (BfV, Germania), completează rețeaua occidentală. Cooperarea cu serviciile italiene (AISI), spaniole (CNI), olandeze (AIVD), oferă alte canale operative. Aceste cooperări, formalizate prin protocoale specifice, oferă schimburi de informații, exerciții comune, programe de formare.
Counter Terrorism Group
Cadre multilaterale completează cooperarea bilaterală. Counter Terrorism Group (CTG), format al șefilor serviciilor de informații din 26 state UE plus Norvegia, Elveția, Marea Britanie, oferă cooperarea antiteroristă consolidată. Reuniunile periodice la nivelul șefilor de servicii, ale adjuncților operativi, ale experților sectoriali, oferă cadre operaționale. Platforma securizată CTG, sistem informatic dedicat schimburilor de informații tactice, oferă accesul rapid la datele aliate. Această cooperare a contribuit la prevenirea unor atacuri majore în spațiul european, conform comunicatelor periodice.
EUROPOL și INTERPOL
Cooperarea cu EUROPOL (Oficiul European de Poliție) și INTERPOL (Organizația Internațională a Poliției Criminale) oferă cadre judiciare. Centrul European pentru Combaterea Terorismului (ECTC) din cadrul EUROPOL, cu sediu la Haga, oferă coordonarea investigațiilor transfrontaliere. INTERPOL, prin baza de date Stolen and Lost Travel Documents (SLTD) și prin alte instrumente, oferă cadre globale. Aceste structuri, deși cu profil judiciar mai accentuat decât cele de intelligence, oferă cadre operative consolidate prin care SRI și alte servicii românești participă activ.
(f) PERSPECTIVE 2026-2030
Reapariția Statului Islamic
Perspectivele operațiunilor contraterorism pentru intervalul 2026-2030 sunt configurate de evoluția mediului de amenințare. Reapariția Statului Islamic prin variante regionale (Statul Islamic-Khorasan în Asia Centrală, Statul Islamic-Provincia Africii de Vest, alte structuri), cu capacități demonstrate de atentate majore (Crocus City Hall martie 2024), reprezintă amenințare crescătoare. Cooperarea aliată consolidată, schimburi de informații intensificate, programe comune de prevenire a recrutării, oferă cadre de răspuns.
Extremism de dreapta
Extremismul de dreapta, cu tendințe ascendente în multe state aliate, reprezintă a doua dimensiune principală. Identificarea grupurilor cu retorica anti-democratică, monitorizarea online a propagandei extremiste, cooperarea cu autoritățile judiciare pentru cazurile concrete (cum a fost cel al Comandamentului Vlad Țepeș), reprezintă cadre operative. Programe de prevenire focalizate pe tinerii vulnerabili la mesajele extremiste, alături de cooperarea cu mediul educațional, oferă perspective preventive.
Sistem consolidat aliat
Pe orizont lung, viziunea conturează sistemul național de prevenire și combatere a terorismului consolidat, integrat profund cu cele aliate, capabil să răspundă spectrului divers al amenințărilor secolului 21. Către 2030, în acord cu obiectivele Strategiei Naționale de Apărare 2025-2030, SNPCT va atinge maturitatea operațională comparabilă cu cele mai consolidate sisteme aliate. Cooperarea cu societatea civilă, cu comunitățile religioase, cu mediul academic, oferă cadrele democratice ale acestei consolidări. Această dimensiune democratică este fundamentală pentru legitimitatea și eficiența operațiunilor.
SURSE PRINCIPALE
● Legea 535/2004 privind prevenirea și combaterea terorismului.
● Hotărâri CSAT privind Sistemul Național de Prevenire și Combatere a Terorismului.
● Centrul de Coordonare Operativă Antiterorist (CCOA), SRI.
● Brigada Antiteroristă a SRI.
● Brigada Antiteroristă Specială (BIA), Jandarmeria Română.
● Counter Terrorism Group (CTG), cooperare 29 state.
● EUROPOL (Oficiul European de Poliție), Centrul European pentru Combaterea Terorismului.
● INTERPOL (Organizația Internațională a Poliției Criminale).
● Radicalisation Awareness Network (RAN), Comisia Europeană.
● Cazul Comandamentului Vlad Țepeș, dosar Curtea de Apel București (decembrie 2025).
● Atacul Crocus City Hall (Moscova, martie 2024, 145 morți).
● Strategia Națională de Apărare 2025-2030, adoptată CSAT 24 noiembrie 2025.