Cooperare europeană (Europol, Frontex, CEPOL)

Cooperarea europeană în domeniul securității interne, dimensiune fundamentală a integrării României în spațiul European de Libertate, Securitate și Justiție, oferă cadre instituționale ample post-aderarea la UE (2007) și post-Schengen (2024-2025). Cu cooperarea sofisticată prin Europol pentru combaterea criminalității, prin Frontex pentru gestionarea frontierelor externe, prin CEPOL pentru formare comună, prin EMPACT pentru combaterea criminalității organizate, prin eu-LISA pentru sistemele IT comune, prin EUAA pentru azil, prin EPPO pentru procuratura europeană, prin EMCDDA pentru combaterea drogurilor, prin Eurojust pentru cooperarea judiciară, sistemul oferă cadre cumulate europene. Cu ofițeri români detașați la structurile europene (cu aproximativ 200-300 cumulat la nivel european), cu finanțări europene cumulate (peste 1 miliard euro pentru 2021-2027), cooperarea oferă cadre operative. Articolul de față oferă o trecere în revistă a acestor componente.

(a) EUROPOL

Europol

Cooperarea Aplicare a Legii (Haga)

Frontex

Poliția Frontieră și Garda de Coastă (Varșovia)

CEPOL

Formare Aplicare a Legii (Budapesta)

EMPACT

Combaterea Criminalității Organizate

eu-LISA

Sisteme IT Spațiu LSJ (Tallinn)

EUAA

Agenția pentru Azil (Malta)

EPPO

Procurorul European (Luxembourg)

EMCDDA

Centrul Drogurilor (Lisabona)

Eurojust

Cooperare Judiciară Penală (Haga)

ENISA

Cybersecurity Europeană (Atena)

FRA

Drepturilor Fundamentale (Viena)

Sediu Europol

Eisenhowerlaan 73, Haga, Olanda

Pondere ofițeri români detașați

Aproximativ 200-300 cumulat

Programe europene finanțare

Peste 1 miliard euro pentru 2021-2027

Europol (Agenția Uniunii Europene pentru Cooperarea în Materie de Aplicare a Legii), cu sediul la Eisenhowerlaan 73 în Haga (Olanda), reprezintă principala agenție europeană pentru cooperarea polițienească. Înființată inițial în 1999 cu mandat extins post-2010 (cu Regulamentul UE 2016/794), Europol oferă cadre pentru combaterea criminalității organizate transfrontaliere, terorismului, criminalității cibernetice. Cu personal european permanent de aproximativ 1.500 (cu cadre din toate statele membre, cu cooperare cu state partenere), cu buget anual de aproximativ 200-220 milioane euro (date 2024), Europol oferă cadre. Director executiv din 2018: Catherine De Bolle (din Belgia, cu mandat consolidat).

Cooperarea României cu Europol oferă cadre operative ample. Cu Biroul Național Europol din România (BNE), cu sediul la București (parte a Inspectoratului General al Poliției Române), oferă cadrele de comunicare cu sediul Europol Haga. Cu ofițeri români detașați permanent la Haga (cu aproximativ 5-7 ofițeri ELO - Europol Liaison Officers), oferă cadre operative directe. Cooperarea prin Sistemul de Informații Europol (EIS) pentru schimburi de date, prin SIENA (Secure Information Exchange Network Application) pentru comunicări securizate, oferă cadre.

Centre tematice ale Europol oferă cadre specifice. European Cybercrime Centre (EC3, din 2013), cu cadre pentru combaterea criminalității cibernetice, oferă cadre. European Counter Terrorism Centre (ECTC, din ianuarie 2016), cu cadre pentru combaterea terorismului, oferă cadre. European Migrant Smuggling Centre (EMSC, din 2016), cu cadre pentru combaterea traficului de migranți, oferă cadre. European Financial and Economic Crime Centre (EFECC, din 2020), cu cadre pentru combaterea criminalității financiare, oferă cadre. Cooperarea românească cu fiecare structură, oferă cadre tematice.

(b) FRONTEX

Mandate consolidate

Frontex (Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă), cu sediul la Plac Europejski 6 în Varșovia (Polonia), reprezintă principala agenție europeană pentru gestionarea frontierelor. Înființată în 2004 cu mandat extins succesiv (cu Regulamentul UE 2016/1624 și cu Regulamentul UE 2019/1896 ca cele mai semnificative reforme), Frontex oferă cadre operative pentru frontierele externe ale UE. Cu personal european permanent de aproximativ 10.000 (cu țintă progresivă către 10.000 până 2027, cu cadre din toate statele membre), cu buget anual cumulat de aproximativ 850-900 milioane euro, Frontex oferă cadre.

Operațiuni în România

Operațiuni Frontex în România post-Schengen oferă cadre specifice. Cu operațiuni la frontierele externe Schengen (cu Serbia, Republica Moldova, Ucraina), Frontex oferă cadre. Operațiunile Joint Operation Terra (cu accent pe frontierele terestre cu Serbia și Republica Moldova), Joint Operation Poseidon (cu accent pe Marea Mediterană dar cu cooperare maritimă cu România), Joint Operation Themis (cu cadre maritime în Marea Neagră post-2022), oferă cadre. Operațiuni Frontex în România cu personal european cumulat (cu aproximativ 100-200 ofițeri europeni cu cadre operative continui), oferă cadre.

Cooperare cu RO

Cooperarea României cu Frontex oferă cadre profesionale. Cu ofițeri români detașați permanent la Frontex (cu aproximativ 100-150 polițiști de frontieră români la operațiuni europene anuale), cu cooperarea pentru programe comune de pregătire (cu cadre standardizate europene), cu sistemele europene comune (cu Eurosur pentru monitorizarea frontierelor), oferă cadre. Cooperarea prin Frontex European Border and Coast Guard Pool (cu personal permanent cu cadre operative), oferă cadre. Cooperarea cu cadre pentru returnări asistate de Frontex (cu cadre pentru returnarea migranților iliciți), oferă cadre.

(c) CEPOL ȘI FORMARE

CEPOL Budapesta

CEPOL (Agenția Uniunii Europene pentru Formare în Materie de Aplicare a Legii), cu sediul la Budapesta (Ungaria) din 2014 (cu sediu anterior la Bramshill, Marea Britanie), oferă cadre pentru formarea comună a personalului european de aplicare a legii. Cu cursuri tematice diverse (cu cadre pentru combaterea criminalității organizate, terorismului, criminalității cibernetice, traficului de persoane, cu cadre pentru leadership și management), CEPOL oferă cadre profesionale. Cu peste 30.000 participanți anual la programe CEPOL (cu cadre online și offline), CEPOL oferă cadre ample.

Cooperare română

Cooperarea României cu CEPOL oferă cadre. Punctul Național de Contact (PNC) CEPOL din România (parte a Academiei de Poliție Alexandru Ioan Cuza din București), oferă cadrele de cooperare cu sediul CEPOL. Cu cadre pentru personal MAI (Poliție, Jandarmerie, Poliție de Frontieră, IGSU, IGI), pentru personalul DIICOT, pentru personalul SRI cu cadre civile, oferă cadre cumulate. Programe specifice cu cadre pentru limba engleză (cea mai amplă categorie), cu cadre pentru limba franceză și germană suplimentar, oferă cadre.

Programe specifice

Programe CEPOL specifice pentru România oferă cadre tematice. Cu programe pentru combaterea criminalității cibernetice (cu cooperarea cu EC3 al Europol), pentru combaterea terorismului (cu cooperarea cu ECTC), pentru gestionarea migrației (cu cooperarea cu EUAA), pentru formarea în drepturilor omului, pentru cooperarea cu drepturilor minorităților, oferă cadre. Cooperarea cu Academia de Poliție Alexandru Ioan Cuza pentru programe duale (cu cadre românești la Budapesta și cu cadre europene la București), oferă cadre adiționale.

(d) EMPACT ȘI EU-LISA

EMPACT ciclu strategic

EMPACT (European Multidisciplinary Platform Against Criminal Threats), platforma europeană pentru combaterea criminalității organizate prin ciclu strategic multi-anual, oferă cadre operative. Cu cicluri de 4 ani (cu ciclul anterior 2018-2021, cu ciclul actual 2022-2025, cu ciclul următor în pregătire pentru 2026-2029), EMPACT integrează multiple priorități tematice. Cu 10 priorități pentru ciclul 2022-2025 (trafic de droguri sintetice, trafic de cocaină, trafic de cannabis și opioide, trafic de migranți, trafic de persoane, fraudă fiscală, trafic de arme de foc, criminalitate cibernetică, spălare de bani, trafic de mărfuri ilegale), EMPACT oferă cadre.

Cooperare RO la EMPACT

Cooperarea României cu EMPACT oferă cadre cumulate. Cu participarea la 9 din 10 priorități tematice pentru ciclul 2022-2025 (cu pondere amplă), cu rol de lider pentru anumite priorități (cu cadre specifice pentru România cu profil regional), cu cadre operative continui prin Operational Task Forces europene, oferă cadre operative. Cooperarea cu structuri naționale principale (cu DIICOT, IGPR, IGPF, alte structuri), oferă cadre instituționale.

eu-LISA Tallinn

eu-LISA (Agenția Uniunii Europene pentru Gestionarea Operațională a Sistemelor IT pe Scară Largă în Spațiul de Libertate, Securitate și Justiție), cu sediul operațional la Tallinn (Estonia) și cu sediu tehnic la Strasbourg (Franța), oferă cadre. Cu gestionarea Sistemelor IT principale europene: SIS II (Schengen Information System), VIS (Visa Information System), Eurodac (cu cadre azil), ETIAS (cu cadre pentru autorizații călătorie), EES (Entry/Exit System), eu-LISA oferă cadre. Cooperarea românească cu sistemele europene, oferă cadre.

(e) EPPO ȘI EUROJUST

EPPO Luxembourg

European Public Prosecutor’s Office (EPPO), Procurorul European cu sediul la Luxembourg, operațional din 1 iunie 2021, oferă cadre judiciare europene unice. Cu mandate pentru cazurile cu prejudicii pentru bugetul UE (cu fraudă cu fonduri europene, cu corupție cu profil european, cu evaziune transfrontalieră a TVA, cu spălare de bani cu cadre europene), EPPO oferă cadre. Cu Laura Codruța Kövesi ca procuror-șef European (cetățean român, cu carieră ca procuror-șef DNA înainte, cu numire ca primă procuror European), oferă cadre cu poziție românească de prim rang la structurile europene.

Cooperare RO la EPPO

Cooperarea României cu EPPO oferă cadre. Cu procurori europeni delegați români (procurori români cu detașare la EPPO pentru cazuri specifice), cu participarea la operațiuni complexe transfrontaliere, oferă cadre judiciare. Cu Camera de Investigare Centrală la Luxembourg, cu Camere Locale în statele participante, EPPO oferă cadre. Cazuri specifice gestionate de EPPO cu implicații românești (cu cazuri ample de fraudă cu fonduri UE), oferă cadre cazuistice.

Eurojust Haga

Eurojust (Agenția Uniunii Europene pentru Cooperarea Judiciară Penală), cu sediul la Haga, oferă cadre judiciare adiționale. Cu magistrați europeni delegați (cu unul din fiecare stat membru), cu Joint Investigation Teams (JIT) coordonate, cu schimbul de informații judiciare, Eurojust oferă cadre. Cu magistrat român permanent la Eurojust (cu cooperare strânsă cu Parchetul General și DIICOT), oferă cadre. Cooperarea cu European Judicial Network (EJN), oferă cadre. Aceste cadre cumulate oferă cooperare judiciară europeană sofisticată.

(f) PERSPECTIVE 2026-2030

Implementare Pact European

Perspectivele cooperării europene în securitate internă pentru intervalul 2026-2030 sunt configurate de mai multe dinamici. Implementarea Pactului European pentru Migrație și Azil (cu intrarea în vigoare graduală până în iunie 2026), oferă cadre transformatorii. Cooperarea cu cadrele europene consolidate substanțial (cu Europol, Frontex, CEPOL, EMPACT, eu-LISA, EUAA, EPPO, Eurojust), oferă cadre cumulate. Programe specifice prin programe europene (cu Internal Security Fund, BMVI, AMIF), oferă cadre financiare consolidate.

Modernizare digitală

Modernizarea cadrelor pentru cooperare digitală reprezintă obiectivul prioritar. Programe specifice pentru cooperarea cu eu-LISA (cu sisteme IT europene modernizate), pentru cooperarea cu ENISA pentru cybersecurity europeană, oferă cadre. Cooperarea cu cadre AI europene (cu Centrul European pentru Competențe Cibernetice ECCC cu sediul la București, cu AI Office al Comisiei Europene), oferă cadre. Programe specifice prin Digital Europe Programme, prin Horizon Europe, oferă cadre suplimentare.

Cadre mature 2030

Pe orizont lung, viziunea conturează cadre mature pentru cooperare europeană în securitatea internă. Către 2030, în acord cu programele europene și cu reformele instituționale, sistemul român va atinge cadre profesionale comparabile cu cele ale aliaților principali din UE. Cooperarea cu cadrele europene aliate (Europol, Frontex, CEPOL, EMPACT, eu-LISA, alte structuri), va consolida cadrele. Cooperarea cu structurile globale (Interpol, FATF, alte agenții), va completa cadrele europene. Această dimensiune oferă fundamentul cooperării europene moderne pentru securitatea internă românească.

EMCDDA (European Monitoring Centre for Drugs and Drug Addiction), centrul european pentru monitorizarea drogurilor și a adicției cu sediul la Lisabona (Portugalia) din 1995, oferă cadre tematice specifice. Cu cadre pentru monitorizarea consumului de droguri în statele europene, pentru evaluarea politicilor antidrog, pentru cercetarea științifică, EMCDDA oferă cadre. Cooperarea cu Agenția Națională Antidrog (ANA) românească, înființată în 2002, oferă cadrele bilaterale. ANA, cu sediul la București, oferă cadre pentru coordonarea cadrelor antidrog la nivel național, pentru monitorizarea consumului în România, pentru programe de prevenire în școli și comunități. Cooperarea continuă oferă cadre profesionale moderne.

Agenția pentru Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene (FRA), cu sediul la Viena (Austria), oferă cadre pentru drepturile fundamentale ale cetățenilor europeni. Cu cooperarea cu structurile românești pentru cadre de drepturi (cu Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării - CNCD, cu Avocatul Poporului, cu Institutul Român pentru Drepturile Omului - IRDO), FRA oferă cadre. Programe specifice ale FRA pentru monitorizarea drepturilor minorităților, pentru combaterea discriminării, pentru programe de cooperare cu structurile naționale de aplicare a legii, oferă cadre. Aceste cadre cumulate oferă fundamentul cooperării europene în drepturile fundamentale.

SURSE PRINCIPALE

● Europol (Cooperarea Aplicare Lege), sediu Haga.

● Regulamentul UE 2016/794 privind Europol.

● Frontex (Poliția Frontieră), sediu Varșovia.

● Regulamentul UE 2019/1896 privind Frontex.

● CEPOL (Formare Aplicare Lege), sediu Budapesta.

● EMPACT (priorități 2022-2025, 10 categorii).

● eu-LISA (Sisteme IT LSJ), sedii Tallinn și Strasbourg.

● EUAA (Agenția pentru Azil), sediu Malta.

● EPPO (Procurorul European), sediu Luxembourg, din 1 iunie 2021.

● Laura Codruța Kövesi, procuror-șef EPPO (cetățean român).

● Eurojust (Cooperare Judiciară), sediu Haga.

● Pactul European pentru Migrație și Azil (14 mai 2024).