Formatul București 9, cunoscut prin acronimul B9, reprezintă cea mai importantă inițiativă diplomatică românească dezvoltată în deceniul postdecembrist al consolidării apartenenței la NATO. Lansat în 2015 la inițiativa comună a României și Poloniei, ca răspuns la anexarea ilegală a Crimeei de către Federația Rusă în martie 2014, formatul reunește cele 9 state NATO de pe flancul estic al Alianței: România, Polonia, Bulgaria, Ungaria, Cehia, Slovacia, Estonia, Lituania, Letonia. Această platformă oferă coordonarea politică și strategică între aliații cu interese de securitate comune, articulând contribuții colective la procesele aflate în derulare la nivelul Alianței. Bucureștiul a găzduit la 13 mai 2026 cea de-a 11-a ediție a Summitului B9, găzduită de președintele Nicușor Dan, cu participarea președintelui polonez Karol Nawrocki, secretarului general al NATO Mark Rutte, președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, reprezentanților Statelor Unite și ai statelor nordice. Tema reuniunii a fost Delivering More for Transatlantic Security. Articolul de față oferă o trecere în revistă a acestor componente.
(a) GENEZA INIȚIATIVEI
Denumire
Formatul București 9 (B9)
Lansare
2015 (inițiativa România și Polonia)
Context lansare
După anexarea Crimeei de Rusia (martie 2014)
State membre
9: România, Polonia, Bulgaria, Cehia, Slovacia, Ungaria, Estonia, Letonia, Lituania
Format extins
B9 + Aliații Nordici (din 2025)
State nordice participante
Danemarca, Finlanda, Islanda, Norvegia, Suedia
Nivel de reuniuni
Șefi de stat, miniștri de externe și ai apărării
Summit B9 anul 2026
11-a ediție, București, 13 mai 2026
Gazdă summit 2026
Președintele Nicușor Dan
Co-prezident summit
Președintele polonez Karol Nawrocki
Participanți cheie 2026
Mark Rutte (SG NATO), Volodimir Zelenski (Ucraina)
Tema 2026
Delivering More for Transatlantic Security
Summit B9 anul 2025
Vilnius, 2 iunie 2025 (primul cu Nicușor Dan)
Următor Summit NATO
Ankara, Turcia, 7-8 iulie 2026
Geneza Inițiativei București 9 se înscrie în răspunsul aliat la criza de securitate generată de acțiunile Federației Ruse din 2014. Anexarea Peninsulei Crimeea, prima încălcare gravă a integrității teritoriale a unui stat european din Europa de Est după al Doilea Război Mondial, a transformat fundamental perceperea amenințării rusești. Statele NATO din zona Europei Centrale și de Est, cu istoria lor recentă marcată de dominația sovietică, au resimțit cu acuitate aceste evoluții. Discuțiile bilaterale între autoritățile române și poloneze, intensificate pe parcursul anului 2015, au identificat necesitatea unui format consolidat de coordonare regională.
Lansarea oficială a formatului B9 a avut loc la București la 4 noiembrie 2015, sub forma unei reuniuni a președinților celor 9 state. Klaus Iohannis (România) și Andrzej Duda (Polonia), președinții celor două state inițiatoare, au găzduit împreună evenimentul. Participanții au fost completați de șefii de stat din celelalte 7 state: Rosen Plevneliev (Bulgaria), Miloš Zeman (Cehia), Andrej Kiska (Slovacia), János Áder (Ungaria), Toomas Hendrik Ilves (Estonia), Andris Bērziņš (Letonia), Dalia Grybauskaitė (Lituania). Declarația comună adoptată cu acea ocazie a definit principiile fundamentale ale cooperării: solidaritate, indivizibilitate a securității, contribuție specifică a flancului estic la procesele aliate.
Filosofia formatului reflectă o abordare pragmatică, distinctă de structurile NATO formale. B9 funcționează ca platformă consultativă, oferind statelor membre cadrul de armonizare a pozițiilor naționale înaintea reuniunilor oficiale ale NATO. Această coordonare prealabilă permite aliaților flancului estic să prezinte poziții consolidate, oferindu-le o influență mai mare decât suma contribuțiilor individuale. Reuniunile B9 se desfășoară periodic, la nivelul șefilor de stat, miniștrilor de externe și ai apărării, reprezentând oportunități pentru pregătirea coordonată a sumiturilor și reuniunilor NATO.
(b) EVOLUȚIA FORMATULUI 2015-2024
Consolidarea graduală 2015-2018
Anii 2015-2018 au consolidat gradual formatul, prin reuniuni ministeriale regulate și prin sumituri ale șefilor de stat. Summitul de la Varșovia din 2017, cu participarea președintelui Donald Trump, a marcat o etapă importantă, oferind reasigurări americane pentru flancul estic. Anul 2021 a fost remarcabil prin participarea președintelui american Joe Biden la summitul virtual B9, gest care a confirmat angajamentul Statelor Unite față de securitatea regiunii. Această participare a marcat și începutul cooperării mai strânse cu administrația americană sub conducerea democraților.
Transformarea radicală post-2022
Anul 2022 a transformat radical agenda formatului. Invazia Ucrainei de către Federația Rusă, declanșată la 24 februarie 2022, a impus refocalizarea discuțiilor pe sprijinul pentru Ucraina, pe consolidarea posturii defensive aliate, pe creșterea cheltuielilor pentru apărare. Summitul B9 din 22 iunie 2022, găzduit de România, cu participarea în format online a secretarului general al NATO Jens Stoltenberg, a marcat o repoziționare strategică. Statele B9 au reafirmat angajamentul față de articolul 5, au cerut consolidarea Forward Presence pe flancul estic, au exprimat solidaritatea cu Ucraina.
Anii 2023-2024: agenda practică
Anii 2023-2024 au consolidat tematic agenda B9 pe apărarea aeriană, pe producția militară aliată, pe sprijinul concret pentru Kiev. Programe noi de cooperare în industria de apărare, achiziții comune de muniție prin programe NATO și UE (ASAP, EDIRPA), exerciții multinaționale extinse, au reflectat această orientare practică. Atributul de voce coerentă a flancului estic, atribuit formatului B9, s-a consolidat ca rezultat al acestor evoluții. Cele zece sumituri organizate până în 2025 au confirmat statutul B9 ca platformă regională influentă.
(c) EXTINDEREA B9 + ALIAȚII NORDICI
Aderarea Finlandei și Suediei
Aderarea Finlandei la NATO la 4 aprilie 2023 și a Suediei la 7 martie 2024 a transformat geografia flancului nordic al Alianței. Cu noile aderări, frontiera directă cu Federația Rusă în Europa de Nord și de Est a crescut substanțial, integrând Finlanda (1.340 km de frontieră cu Rusia) și consolidând prezența aliată în Baltică. Această extindere a creat necesitatea unei coordonări extinse, depășind cadrul tradițional al B9. Conceptul B9 + Nordic a fost dezvoltat gradual, materializându-se prima dată la Summitul de la Vilnius din 2 iunie 2025.
Summit Vilnius iunie 2025
Summitul de la Vilnius din iunie 2025, primul cu participarea președintelui Nicușor Dan (preluat funcția la 26 mai 2025), a fost prima reuniune formală în format extins B9 + Nordic. Statele nordice NATO (Danemarca, Finlanda, Islanda, Norvegia, Suedia) s-au alăturat celor 9 state B9, alături de secretarul general NATO Mark Rutte și de președintele ucrainean Volodimir Zelenski. Această extindere a creat un spațiu integrat de securitate de la Marea Baltică la Marea Neagră, traversând întregul flanc estic al NATO. Declarația comună a stabilit țintă de 5% PIB pentru cheltuielile de apărare, anticipând decizia Summitului de la Haga din iunie 2025.
Beneficiile cooperării extinse
Cooperarea extinsă cu statele nordice oferă beneficii substanțiale flancului estic. Statele nordice contribuie cu tehnologie modernă (industria suedeză de apărare cu SAAB Gripen, sistemele Bofors, industria finlandeză cu Patria), cu reziliență instituțională demonstrată, cu cultură de cooperare regională matură. Cooperarea cu Norvegia, prin furnizarea sistemelor NSM (Naval Strike Missile) către România, exemplifică această sinergie. Statele baltice, prin disciplina strategică și prin viteza de reacție dovedite, completează contribuția. Ucraina, prin experiența dură a războiului modern, oferă lecții directe pentru toate statele participante.
(d) SUMMIT-UL DE LA BUCUREȘTI 13 MAI 2026
A 11-a ediție și a 4-a găzduită de România
Summitul B9 din 13 mai 2026, găzduit la Palatul Cotroceni de președintele Nicușor Dan, a fost cea de-a 11-a ediție a formatului și a patra reuniune găzduită de România (după 2015, 2022 și sumituri anterioare). Participanții au inclus 16 delegații străine de înalt nivel: șefi de stat, premieri, miniștri ai apărării și ai externelor. Co-prezident a fost președintele polonez Karol Nawrocki, ales în iunie 2025. Au participat secretarul general al NATO Mark Rutte, președintele ucrainean Volodimir Zelenski (însoțit de prima doamnă Olena Zelenska), reprezentanți ai Statelor Unite, lideri ai statelor nordice.
Tema Delivering More for Transatlantic Security
Tema centrală a reuniunii, Delivering More for Transatlantic Security, a reflectat preocuparea consolidării cooperării transatlantice într-un context cu presiuni multiple. Agenda a integrat patru direcții majore: creșterea cheltuielilor de apărare conform deciziei de la Haga din 2025 (5% PIB până în 2035) și consolidarea bazei industriale transatlantice; coerența strategică pe flancul estic, cu abordare omogenă de la nord la sud, cu accent pe coordonare și interoperabilitate; sprijinul pentru Ucraina, considerat esențial pentru securitatea europeană și transatlantică; pregătirea Summitului NATO de la Ankara, programat pentru 7-8 iulie 2026.
Declarația NATO 3.0
Declarația comună a sumitului a confirmat angajamentul pentru construirea NATO 3.0, prin promovarea unei Europe mai puternice într-un NATO mai puternic. Federația Rusă a fost reconfirmată ca cea mai semnificativă și directă amenințare pe termen lung la adresa securității aliate. Statele participante au reafirmat angajamentul pentru dotarea completă a planurilor de apărare NATO, pentru îndeplinirea obiectivelor privind capabilitățile militare, mobilitatea, infrastructura strategică, inclusiv extinderea Sistemului de Conducte NATO către estul Alianței. Sprijinul deplin pentru independența și integritatea teritorială a Ucrainei a fost reconfirmat.
(e) IMPACTUL STRATEGIC AL B9
Influența asupra agendei NATO
Impactul strategic al formatului B9 asupra politicii NATO se materializează prin mai multe componente. Coordonarea politică prealabilă oferă aliaților flancului estic capacitatea de a prezenta poziții consolidate la deciziile aliate. Deciziile fundamentale ale ultimului deceniu (Forward Presence Varșovia 2016, Conceptul Strategic Madrid 2022, ținta 5% PIB Haga 2025) au beneficiat de pregătire în formatul B9. Această contribuție, deși mai puțin vizibilă mediatic decât deciziile finale, este semnificativă. Influența flancului estic asupra agendei NATO a crescut substanțial datorită acestei coordonări.
Beneficii pentru România
Pentru România, formatul B9 oferă o platformă strategică cu utilizări multiple. Vizibilitate diplomatică ridicată prin sumiturile găzduite la București (2015, 2022, 2026, alături de altele). Influență politică prin coordonarea cu Polonia, principalul aliat regional. Cooperare practică în industria de apărare, în programele aliate de cooperare militară, în pregătirea pozițiilor pentru sumiturile NATO. Această dimensiune practică, alături de cea simbolică, conferă formatului B9 valoare strategică substanțială pentru politica externă românească.
Provocări și propuneri de relansare
Provocările formatului sunt și ele reale. Critici recente, exprimate de analiști români, au evidențiat riscul ca B9 să rămână o scenă pentru fotografii oficiale, declarații previzibile și formule diplomatice corecte, fără inițiative concrete cu impact durabil. Propuneri pentru relansarea formatului includ lansarea unei inițiative Black Sea Air Shield (mecanism comun de apărare împotriva dronelor și rachetelor în zona Mării Negre, conectat cu Polonia, statele baltice și Ucraina), un pachet B9 pentru drone, radare, muniție, apărare aeriană și mobilitate militară. Aceste idei reflectă potențialul incomplet valorificat al formatului.
(f) PERSPECTIVE 2026-2030
Pregătirea sumiturilor NATO succesive
Perspectivele formatului B9 pentru intervalul 2026-2030 sunt configurate de mai multe dinamici. Continuarea sumiturilor anuale, alternate între capitale ale statelor membre, oferă cadrul de continuitate. Pregătirea pentru Summitul NATO de la Ankara din iulie 2026 a fost obiectivul principal al reuniunii din 13 mai 2026. Sumituri ulterioare vor pregăti deciziile aliate succesive. Direcțiile prioritare pentru deceniul următor includ implementarea efectivă a țintei 5% PIB, consolidarea industriei de apărare aliate, sprijinul susținut pentru Ucraina, contracararea amenințărilor hibride.
Evoluția spre o platformă operațională
Evoluția formatului spre o platformă mai operațională, dincolo de coordonarea diplomatică, este o direcție de dezvoltare. Inițiative comune în domeniul apărării antiaeriene, în mobilitatea militară (cu accent pe coridoarele de transport est-vest), în securitatea cibernetică, în protejarea infrastructurilor critice (cabluri submarine, conducte energetice, sistemul GPS), ar oferi formatului substanță practică suplimentară. Cooperarea cu industria europeană de apărare, prin programe precum European Defence Fund, ReArm Europe, Readiness 2030, oferă instrumentele financiare.
Platformă regională influentă
Pe orizont lung, viziunea conturează formatul B9 + Nordic ca o platformă regională influentă, integrată profund în arhitectura NATO, oferind statelor flancului estic și nordic o voce coerentă în deciziile aliate. Către 2030, în acord cu obiectivele Strategiei Naționale de Apărare 2025-2030 și ale Conceptului Strategic NATO 2022, formatul ar putea fi consolidat printr-o agendă operațională practică, prin proiecte comune, prin cooperare industrială. Pentru România, B9 rămâne unul dintre cele mai valoroase instrumente ale politicii externe, oferind cadrul pentru afirmarea regională alături de aliații cei mai apropiați.
SURSE PRINCIPALE
● Formatul București 9 (B9), lansat 4 noiembrie 2015 la inițiativa României și Poloniei.
● Anexarea Crimeei de Federația Rusă, martie 2014 (context lansare B9).
● Summitul B9 din 4 noiembrie 2015, București (lansare oficială, 9 președinți).
● Summitul B9 din 22 iunie 2022, București (cu Jens Stoltenberg online).
● Summitul B9 din 2 iunie 2025, Vilnius (primul cu Nicușor Dan, format B9+Nordic).
● Summitul B9 din 13 mai 2026, București (11-a ediție, cu Mark Rutte, Karol Nawrocki, Volodimir Zelenski).
● Tema 2026: Delivering More for Transatlantic Security.
● Declarația comună B9+Nordic 2026 (construirea NATO 3.0).
● Decizia Summit NATO Haga, 24-25 iunie 2025 (țintă 5% PIB pentru apărare până 2035).
● Summit NATO Ankara programat pentru 7-8 iulie 2026.
● Aderarea Finlandei la NATO (4 aprilie 2023) și a Suediei (7 martie 2024).
● State nordice participante: Danemarca, Finlanda, Islanda, Norvegia, Suedia.