Viziunea României pentru flancul estic al NATO și pentru spațiul european estic, articulată în Strategia Națională de Apărare 2025-2030 (adoptată CSAT la 24 noiembrie 2025), în deciziile politice ulterioare, în programele de înzestrare și cooperare regională, conturează o transformare strategică amplă pentru orizontul 2026-2035. Această viziune integrează șase direcții principale: consolidarea pivotului România pe flancul de sud-est al NATO, parteneriatul strategic durabil cu Ucraina (în timpul conflictului și post-conflict), cooperarea consolidată cu Republica Moldova (cu sprijin pentru aderarea la UE), cooperarea regională cu Polonia ca dublu pivot al flancului estic, dezvoltarea industriei de apărare ca actor european credibil, securitatea Mării Negre ca prioritate geopolitică. La 19 ani de la aderarea la UE (1 ianuarie 2007) și la 22 ani de la aderarea la NATO (29 martie 2004), România se află în punctul cel mai favorabil al consolidării strategice din istoria postdecembristă. Articolul de față oferă sinteza viziunii.
(a) PIVOT FLANC SUD-EST
Cadru strategic principal
Strategia Națională de Apărare 2025-2030
Buget MApN 2026
49,426 miliarde lei (2,45% PIB)
Țintă buget MApN 2035
5% PIB (Summit Haga 2025)
Personalul Forțelor Armate 2026
Aproximativ 76.500 militari activi
Țintă personal 2030
Aproximativ 90.000 militari activi
Comandament aliat găzduit
MNC-SE Sibiu (operațional august 2024)
Battle Group multinațional
Sud-Est Cincu (Franța lider)
Frontiera estică critică
RO-UA (614 km), RO-MD (681 km)
Cooperare strategică principală
Polonia, Ucraina, Republica Moldova
Industrie apărare 2026
Romarm cu 15 filiale + sector privat
Proiecte SAFE depuse de RO
Piranha UMB, Cugir, Sadu
Acord drone cu Ucraina
Cotroceni martie 2026
Centru Mării Negre
Portul Constanța, Marea Neagră consolidată
Formate regionale active
B9, Trilaterala RO-PL-UA, Black Sea Trilateral
Pivot flanc sud-est reprezintă obiectivul strategic central. România, ca singurul stat NATO cu frontieră directă atât cu Ucraina (614 kilometri) cât și cu Republica Moldova (681 kilometri), ocupă poziție geostrategică unică. Această poziționare cere capabilități defensive consolidate, cooperare aliată intensă, programe regionale dezvoltate. Comandamentul Multinațional Sud-Est (MNC-SE) cu sediul la Sibiu, operațional din august 2024 sub comanda generalului-locotenent Cristian-Daniel Dan, oferă cadrul aliat. Coordonarea cu 23 brigăzi multinaționale din 8 state aliate, oferă cadre operative.
Modernizarea Forțelor Armate Române consolidează cadrele naționale. Bugetul MApN 2026 (49,426 miliarde lei, 2,45% PIB), cu creșteri programate până la 5% PIB până 2035, oferă resurse. Programe majore de înzestrare cuprind: F-35 (32 aparate, livrări 2030-2035, valoare 6,5 miliarde dolari), F-16 (49 modernizate, integrare aliată), Patriot (7 sisteme, dintre care unul donat Ucrainei), Abrams (54 tancuri M1A2 SEPv3), Piranha V (peste 200 vehicule), Cobra II (1.059 vehicule), HIMARS (54 lansatoare cu radare Q-53), NSM (sistem maritim Kongsberg), MISTRAL 3, Oerlikon CRAM.
Personal și recrutare reprezintă dimensiune critică. Forțele Armate Române dispun de aproximativ 76.500 militari activi în 2026 (cu 12.500 rezerviști activi), cu țintă 90.000 militari activi până 2030. Programe consolidate de recrutare (cu salariale competitive, cu programe de carieră atractive, cu beneficii sociale extinse), oferă cadre. Cooperarea cu instituțiile de învățământ superior militar (Universitatea Națională de Apărare Carol I, Academia Tehnică Militară Ferdinand I, Academia Forțelor Aeriene Henri Coandă, Academia Navală Mircea cel Bătrân, Academia Forțelor Terestre Nicolae Bălcescu), oferă cadrele formării.
(b) PARTENERIATUL CU UCRAINA
Sprijin intensificat post-2022
Parteneriatul strategic cu Ucraina, intensificat substanțial post-februarie 2022, oferă dimensiune transformatoare. Sprijin militar și umanitar cumulat peste 2 miliarde euro, găzduirea Centrului European pentru Formare F-16 la Baza 86 Aeriană Borcea, donația sistemului Patriot, coridorul cerealier prin România (cu peste 30 milioane tone tranzitate), reprezintă cadre concrete. Acordul Cotroceni din martie 2026, semnat de Nicușor Dan și Volodimir Zelenski pentru cooperarea în domeniul drone, oferă cadre industriale.
Cooperare post-conflict
Post-conflict, parteneriatul va consolida cadrele strategice fundamentale. Participarea companiilor românești la reconstrucția Ucrainei (cu valoare cumulată estimată peste 500 miliarde dolari), va genera oportunități economice substanțiale. Cooperarea pentru integrarea Ucrainei în UE (cu țintă 2030), prin schimburi de experiență din propriul proces de aderare, oferă cadre. Cooperarea în arhitectura aliată post-conflict (cu Ucraina integrată în formate de securitate aliate), va consolida cadrele regionale.
Cooperare industrială
Cooperarea industrială cu Ucraina, deja inițiată prin acordul Cotroceni martie 2026, oferă cadre transformatoare pentru industria de apărare. Producția drone ucrainene pe teritoriul românesc (cu transfer de tehnologie ucraineană către parteneri români), poate genera consolidare substanțială. Companii românești cu profil dual (cu sectoare civile și militare), pot beneficia de programe specifice. Cooperarea cu BRAVE1 (cluster ucrainean pentru industria de apărare), oferă cadre operative.
(c) COOPERAREA CU REPUBLICA MOLDOVA
Sprijin pentru parcursul european
Cooperarea cu Republica Moldova reprezintă a treia dimensiune strategică principală. Sprijinul pentru parcursul european (cu țintă aderare 2030), prin schimburi de experiență, prin cooperare cu instituțiile europene, oferă cadre durabile. Cooperare economică amplă (cu comerț bilateral aproximativ 1,5 miliarde euro anual), cu sprijin energetic prin Transgaz, cu investiții românești diverse, oferă cadre concrete. Cooperare culturală și educațională (cu burse pentru studenți moldoveni, cu programe culturale, cu cooperare instituțională), oferă cadrele fundamentelor istorice comune.
Cooperare defensivă
Cooperarea cu Serviciul de Informații și Securitate (SIS) al Republicii Moldova, cu Forțele Armate moldovenești, oferă cadre defensive. Sprijinul cibernetic român pentru contracararea operațiunilor de ingerință rusești (confirmat de Nicușor Dan în 2026), oferă cadre tehnice. Programe de formare pentru personalul militar moldovean la instituțiile românești, donații de echipamente non-letale, cooperare cu programe UE European Peace Facility, oferă cadre cumulate. Aceste cadre, conforme cu neutralitatea constituțională a Republicii Moldova, oferă cadre defensive substanțiale.
Provocări cumulate
Provocări ale cooperării cuprind multiple dimensiuni. Operațiuni hibride rusești continuate (cu campanii dezinformare ample, cu finanțări ilegale pentru partide proruse, cu presiuni energetice ocazionale), cer răspuns cumulat aliat. Cazul Transnistria, regiune separatistă proruvistă cu populație aproximativ 350.000 locuitori, cu prezență militară rusă (cu aproximativ 1.500 militari ruși și depozit de muniție de la Cobasna), reprezintă provocare specifică. Cooperarea cu autoritățile moldovenești pentru rezolvarea cu cadre pașnice, oferă cadre durabile.
(d) COOPERAREA CU POLONIA
Dublu pivot al flancului estic
Cooperarea cu Polonia ca dublu pivot al flancului estic reprezintă a patra dimensiune strategică principală. Parteneriatul strategic româno-polonez, formalizat prin acord bilateral cu dezvoltări succesive, oferă cadre dedicate. Formatul B9 (București-9), inițiat în 2015 prin Declarația de la București semnată de Klaus Iohannis și Andrzej Duda, oferă cadre regionale ample. Trilaterala Polonia-România-Ucraina, format informal cu importanță crescătoare, oferă cadre tripartite. Vizite oficiale frecvente, schimburi militare, programe industriale comune, oferă cadre operative.
Cooperare militară
Cooperarea militară cu Polonia oferă cadre cu valoare strategică. Programe comune de înzestrare (cu Polonia ca lider continental al achizițiilor militare), oferă cadre de cooperare industrială. Exerciții comune ample, cooperare prin formate aliate (Battle Group polonez la baza Bemowo Piskie are participare românească), oferă cadre operative. Cooperarea cu industria poloneză (cu PGZ Polska Grupa Zbrojeniowa ca operator principal), oferă cadre industriale.
Cooperare politică
Cooperarea politică cu Polonia, mai ales pe teme aliate și europene, oferă cadre strategice. Coordonarea poziției față de Federația Rusă, sprijinul comun pentru Ucraina, cooperarea pentru consolidarea cadrelor aliate, oferă cadre durabile. Cooperarea în formate europene (cu Polonia ca actor cu pondere crescătoare în UE, cu România ca aliat regional), oferă cadre comune. Această dimensiune polono-română oferă unul dintre cele mai consistente cadre regionale ale spațiului european estic.
(e) INDUSTRIA DE APĂRARE
Romarm și sectorul privat
Industria de apărare reprezintă a cincea dimensiune strategică principală. Romarm SA, holdingul național cu 15 filiale operative (Cugir, Moreni, Sadu, alte filiale), cu CECDI București (Centrul de Cercetare-Dezvoltare-Inovare pentru Industria de Apărare, înființat octombrie 2022), oferă cadrul principal. Sectorul privat, cu aproximativ 90 companii active cu profil de apărare, oferă cadre complementare. Cooperarea cu industria europeană (prin programe SAFE), cu industria americană (prin programe FMS), cu industria ucraineană (prin acord Cotroceni martie 2026), oferă cadre integrate.
Programe prioritare
Programe industriale prioritare pentru deceniul 2026-2035 cuprind: producția modernizată de armament la Cugir (cu accent pe muniție și pe arme individuale moderne), producția de muniție la Sadu (cu modernizarea capacităților de muniție de artilerie), producția de vehicule blindate la Moreni (Piranha V cu peste 200 unități, Piranha UMB cu capabilități contradrone), producția dronelor ucrainene la facilități noi (prin acordul Cotroceni). Cifra de afaceri industrială cumulată poate atinge 5-7 miliarde euro anual până la 2030.
Cooperarea cu sectorul IT
Cooperarea cu sectorul privat IT pentru aplicații duale oferă cadre suplimentare. Bitdefender (lider mondial cybersecurity), UiPath (lider RPA), Safetech Innovations, alte companii, oferă expertiza tehnică. Cooperarea cu universitățile tehnice (Politehnica București, Politehnica Timișoara, Tehnica Cluj-Napoca, Tehnica Iași), oferă cadre de cercetare. Programe de fonduri publice pentru cercetare cu aplicații duale, prin Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării, prin programe europene Horizon Europe, oferă finanțare. Această ecosistem industrial reprezintă activ strategic durabil.
(f) SECURITATEA MĂRII NEGRE
NATO Black Sea Strategy
Securitatea Mării Negre reprezintă a șasea dimensiune strategică principală. Strategia NATO Black Sea Strategy adoptată în 2024, alături de Black Sea Strategic Trilateral (RO, Bulgaria, Turcia, din 2024), oferă cadrele aliate. Modernizarea Forțelor Navale Române (cu programul corvete multifuncționale, cu sistem NSM Kongsberg, cu drone maritime, cu modernizarea fregatelor Tip 22), oferă cadre. Cooperarea cu Bulgaria și Turcia pentru securitatea regională, cooperarea cu Ucraina pentru protejarea infrastructurii maritime, oferă cadre operative.
Neptun Deep din 2027
Exploatarea câmpurilor Neptun Deep din 2027 transformă fundamental dimensiunea energetică a Mării Negre. Producția gazelor naturale românești va crește de la aproximativ 8 miliarde metri cubi anual (2025) la peste 15 miliarde metri cubi anual (din 2028), oferind autonomie energetică națională și capacități de export către statele învecinate (Republica Moldova, Ucraina, Bulgaria). Această dimensiune transformă România în actor energetic regional. Investiții complementare pentru câmpuri off-shore suplimentare oferă cadrele de creștere durabilă.
Viziune regională 2035
Pe orizont lung, viziunea conturează spațiul Mării Negre ca regiune cu securitate consolidată, cu cooperare aliată sofisticată, cu industrii dezvoltate (energetică, logistică, turistică). Către 2035, România va consolida poziționarea ca pivot regional. Cooperarea cu Ucraina post-conflict, cu Republica Moldova post-aderare UE, cu Bulgaria și Turcia, cu Georgia ca partener apropiat, va consolida arhitectura regională. Această dimensiune reprezintă transformarea cea mai semnificativă a geopolitității regionale a României din ultimele decenii. Viziunea integrată oferă cadrele durabile ale securității nationale și ale prosperității economice.
SURSE PRINCIPALE
● Strategia Națională de Apărare 2025-2030, adoptată CSAT 24 noiembrie 2025.
● Decizia Summit NATO Haga (iunie 2025): țintă 5% PIB până 2035.
● Comandamentul Multinațional Sud-Est (MNC-SE), Sibiu (august 2024).
● Brigada Multinațională Sud-Est, Cincu (Franța ca stat-cadru).
● Acord cooperare drone Cotroceni (Nicușor Dan-Zelenski, martie 2026).
● Programul SAFE european (150 miliarde euro pentru 2025-2030).
● 3 proiecte SAFE depuse de România (Piranha UMB, Cugir, Sadu).
● Acord parteneriat strategic apărare RO-MD (2023).
● Formatul București-9 (B9), inițiat 4 noiembrie 2015.
● Trilaterala Polonia-România-Ucraina (format informal).
● Câmpurile off-shore Neptun Deep (OMV Petrom și Romgaz).
● NATO Black Sea Strategy (adoptată 2024).