Statul Major al Apărării reprezintă organul de planificare, organizare și conducere a Armatei României, structura centrală a Ministerului Apărării Naționale, cu rol decisiv în transpunerea politicilor de apărare în acțiune militară concretă. Cunoscut în vorbirea curentă prin acronimul SMG (Statul Major General, denumire folosită până la reorganizarea din 2017), această instituție concentrează expertiza strategică și operațională a Forțelor Armate. Șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad, deține una dintre cele mai înalte funcții militare ale statului român. Vlad a participat alături de ministrul Radu Miruță la Reuniunea Consiliului Afaceri Externe al UE în formatul miniștrilor apărării, desfășurată la Bruxelles în mai 2026, alături de Comandantul Comandamentului Forțelor Întrunite Aliate de la Napoli, amiralul George Wikoff, în aprilie 2026, și a vizitat în mai 2026, alături de președintele Comitetului Militar NATO, amiralul Giuseppe Cavo Dragone, Comandamentul Corpului Multinațional de Sud-Est de la Sibiu. Articolul de față oferă o trecere în revistă a acestor componente.
(a) MISIUNE ȘI POZIȚIE ÎN ARHITECTURĂ
Denumire actuală
Statul Major al Apărării (anterior Statul Major General)
Cadru juridic
Legea 346/2006 privind organizarea și funcționarea MApN
Sediu central
Strada Izvor nr. 110, Sector 5, București
Subordonare
Ministerul Apărării Naționale (Radu Miruță, din decembrie 2025)
Șef SMG (2026)
Generalul Gheorghiță Vlad
Comandant superior
Președintele României, în calitate de comandant suprem
Forul de coordonare strategică
Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT)
Categorii de forțe
Forțe Terestre, Forțe Aeriene, Forțe Navale
Comandamente operaționale
Forțe Întrunite, Forțe pentru Operații Speciale, Cibernetic, Logistic
Buget MApN 2026
49,426 miliarde lei (2,45% PIB)
Efective armate active
Aproximativ 70.000 militari
Înzestrare 2026
18,832 miliarde lei (38,10% din bugetul total)
Cooperare aliată
NATO Allied Joint Force Command Naples, JFC Brunssum
Atașați militari
Reprezentanți permanenți la NATO, UE și state partenere
Statul Major al Apărării ocupă poziția centrală în arhitectura militară românească. Răspunde direct ministrului apărării naționale și, prin acesta, autorităților supreme ale statului. Constituția României, prin articolul 92, atribuie Președintelui calitatea de comandant suprem al Forțelor Armate, ceea ce face din SMG instrumentul principal al exercitării acestei autorități. Misiunile sale cuprind planificarea strategică a apărării, conducerea operațiilor militare în timp de pace și de criză, organizarea înzestrării, instrucția trupelor, cooperarea aliată, gestionarea contribuțiilor românești la misiuni internaționale.
Reorganizarea din 2017, prin care Statul Major General a fost redenumit Statul Major al Apărării, a reflectat alinierea la modelele aliate consolidate. În SUA, instituția echivalentă se numește Joint Chiefs of Staff. În Franța, Etat-major des armées. În Regatul Unit, Defence Staff. Această reorganizare a adus și o restructurare internă, prin consolidarea funcțiilor de planificare strategică, integrarea operațiilor întrunite și fluidizarea cooperării cu aliații. Procesul reflectă maturitatea instituțională acumulată după aderarea României la NATO în 2004 și după experiența misiunilor în Afganistan, Irak și pe flancul estic al Alianței.
Relațiile cu celelalte instituții ale sistemului de securitate națională sunt configurate prin Legea 415/2002 (privind CSAT), Legea 346/2006 (organizarea MApN) și prin actele normative complementare. Șeful Statului Major al Apărării este membru permanent al Consiliului Suprem de Apărare a Țării, alături de Președinte, Prim-ministru, miniștrii de profil, directorii serviciilor de informații. Această poziție îi conferă o voce directă în deciziile strategice ale statului român, oferind expertiza militară necesară. Cooperarea cu Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Afacerilor Externe, serviciile de informații se desfășoară prin protocoale și prin participare la mecanisme interinstituționale.
(b) STRUCTURĂ INTERNĂ ȘI CATEGORII DE FORȚE
Departamentele Statului Major al Apărării
Structura internă a Statului Major al Apărării cuprinde mai multe direcții și departamente specializate. Departamentul Planificare Strategică elaborează documentele programatice ale armatei, contribuie la formularea Strategiei Militare și a planurilor multianuale de înzestrare. Departamentul Operații conduce planificarea și executarea operațiilor militare, gestionează contribuțiile la misiunile NATO, UE și ONU. Departamentul Informații pentru Apărare, prin Direcția Generală de Informații a Apărării (DGIA), oferă componenta militară de intelligence. Departamentul Logistic asigură suportul material al întregii armate.
Forțele Terestre, Aeriene, Navale
Categoriile de forțe operează în subordinea SMG, fiecare cu propriul Stat Major. Forțele Terestre, conduse de generalul-locotenent Ciprian Marin, reprezintă componenta principală a armatei, cu aproximativ 35.500 de militari activi. Forțele Aeriene, conduse de generalul-locotenent Leonard-Gabriel Baraboi (din mai 2024), operează aviația de luptă, transportul aerian, apărarea antiaeriană, cu aproximativ 11.700 de militari. Forțele Navale, cu sediul la Constanța, gestionează componenta maritimă și fluvială, cu aproximativ 6.800 de militari. Această tripartiție clasică, alături de comandamentele transversale, configurează arhitectura.
Comandamentele transversale
Comandamentele transversale, dezvoltate gradual din 2010 încoace, integrează capabilități specifice. Comandamentul Forțelor pentru Operații Speciale (SOF) gestionează unitățile de elită ale armatei, cu cooperare strânsă cu trupele americane, britanice, franceze. Comandamentul Cibernetic, înființat pentru a răspunde noilor amenințări digitale, dezvoltă capacități defensive și ofensive cibernetice. Comandamentul Logistic Întrunit centralizează funcțiile de suport material. Comandamentul Comunicații și Informatică asigură infrastructurile de comandă-control. Această structură transversală permite armatei să fie interoperabilă cu forțele aliate moderne.
(c) RELAȚIA CU NATO
Reprezentanța la NATO și cooperarea cu Napoli
Relația cu NATO este unul dintre pilonii definitorii ai activității Statului Major al Apărării. Din momentul aderării României la Alianță în 2004, integrarea cu structurile aliate s-a aprofundat continuu. Reprezentanța Militară a României la NATO, condusă de un general în funcție, asigură legătura cu Comitetul Militar al Alianței. Cooperarea cu Comandamentul Forțelor Întrunite Aliate de la Napoli (Allied Joint Force Command Naples), responsabil pentru sectorul sud al teritoriului NATO, este intensă. În aprilie 2026, generalul Vlad a primit la București pe amiralul George Wikoff, comandant al acestui comandament, pentru întrevederi privind cooperarea operațională.
Brigada Multinațională Sud-Est și HQ MNC-SE Sibiu
Brigada Multinațională Sud-Est, sub conducere franceză, staționată la Craiova și Cincu, cu aproximativ 5.000 de militari aliați, materializează la nivel teritorial prezența NATO. Comandamentul Corpului Multinațional de Sud-Est (HQ MNC-SE) de la Sibiu, vizitat în mai 2026 de generalul Vlad alături de amiralul Giuseppe Cavo Dragone, președintele Comitetului Militar NATO, oferă structura de comandă a forțelor aliate pe flancul estic. Centrul Național de Instruire Întrunit Getica de la Cincu este principalul centru de antrenament aliat din regiune. Aceste structuri reflectă investiția României în descurajarea aliată.
Exerciții multinaționale 2026
Exercițiile multinaționale sunt componenta vizibilă a interoperabilității. Exercițiul SEA SHIELD 2026, deschis în martie la Constanța, exercițiul Eastern Phoenix 2026 din aprilie de la Capu Midia, exercițiul Neptune Strike 26-2 al Forțelor Aeriene, exercițiul multinațional BLUE DANUBE 2026 al Forțelor Navale, alături de STEADFAST DETERRENCE 2026 desfășurat la Joint Warfare Centre din Stavanger (aprilie-mai 2026), exemplifică ritmul intens al cooperării. Exercițiul Scorpions Legacy 2026 de la Cincu, deși marcat de un incident regretabil cu răniri ale unor militari din Batalionul 325 Artilerie, reflectă scara antrenamentelor.
(d) COOPERAREA BILATERALĂ
Parteneriatul Strategic cu Statele Unite
Cooperarea bilaterală cu Statele Unite ocupă un loc privilegiat. Parteneriatul Strategic, semnat în 1997 și consolidat ulterior, integrează apărarea cu securitatea cibernetică, contraterorismul, apărarea antirachetă. Baza aeriană Mihail Kogălniceanu, cu prezență americană permanentă, hub-ul logistic regional. Scutul antirachetă de la Deveselu, operațional din 2016, cu sistemul Aegis Ashore. Cooperarea în formare profesională, prin participarea ofițerilor români la Colegiul de Război al US Air Force și la alte instituții americane, oferă cadrul intens al schimbului de experiență. Generalul Baraboi, șeful Forțelor Aeriene, este absolvent al acestor instituții.
Marii aliați europeni
Cooperarea cu Franța, Germania, Polonia, Regatul Unit, Italia, Spania configurează relațiile cu marii aliați europeni. Cu Franța, prezența lead în Brigada Multinațională Sud-Est, cooperarea în formare prin École de Guerre. Cu Germania, achizițiile de transportoare Piranha V, cooperarea în industria de apărare prin Rheinmetall, parteneriatul strategic semnat în 2024. Cu Polonia, cooperarea regională intensă prin formatul București 9, schimburile de personal, exercițiile comune. În martie 2026, șeful Statului Major General al Forțelor Armate Polone a vizitat conducerea MApN.
Cooperarea regională la Marea Neagră
Cooperarea regională cu Bulgaria, Republica Moldova, Ucraina, Turcia, Grecia, Cipru oferă canale suplimentare. Cu Moldova, asistența tehnică și schimbul de experiență au crescut după 2022. Cu Ucraina, sprijinul oferit după invazia rusă include formarea în România a militarilor ucraineni pe sisteme F-16, drone, sisteme de apărare antiaeriană. Cu Turcia, cooperarea în Marea Neagră prin formatul trilateral cu Bulgaria. În martie 2026, șeful SMG s-a întâlnit cu generalul-locotenent Arben Kingji, șeful Statului Major al Forțelor Armate din Albania, ilustrând extinderea cooperării regionale.
(e) MOBILIZARE, EXERCIȚII, PREGĂTIRE
Exercițiul MOBEX 2026 și pregătirea pentru criză
Pregătirea pentru situații de criză și mobilizare reprezintă una dintre responsabilitățile esențiale ale Statului Major al Apărării. Exercițiul MOBEX AB-HD-26, desfășurat în perioada 11-15 mai 2026 simultan în județele Alba și Hunedoara, a vizat verificarea stadiului pregătirii populației, economiei și teritoriului pentru apărare. Aceste exerciții, prevăzute prin Legea 446/2006 (pregătirea populației) și Legea 477/2003 (pregătirea economiei), testează coordonarea dintre autoritățile militare și cele civile, capacitatea autorităților locale de a sprijini efortul de apărare, fluxurile logistice.
Programul soldaților-gradați voluntari
Programul soldaților-gradați voluntari, lansat în 2024 și extins în 2026 la 3.000 de tineri, reprezintă o componentă esențială pentru consolidarea bazei umane a apărării. Acest program oferă tinerilor români oportunitatea de a contribui prin pregătire militară de bază, urmată de încadrarea în rezervă sau, opțional, de continuarea carierei militare. Adaptarea la modelele aliate (Wojska Obrony Terytorialnej din Polonia, Kaitseliit din Estonia, Garda Civică din Statele Unite) inspiră evoluția acestor structuri. Pe orizont mediu, dezvoltarea unei componente teritoriale dedicate este în discuție.
Centrul Național de Instruire Întrunit Getica
Centrul Național de Instruire Întrunit Getica de la Cincu reprezintă cea mai importantă infrastructură de antrenament a Armatei României. Cu o suprafață de circa 30.000 hectare, poligonul Cincu permite exerciții de mari dimensiuni, cu trupe terestre, sprijin aerian și componentă logistică. Aici se desfășoară exercițiile multinaționale ale Brigăzii Multinaționale Sud-Est, ale forțelor americane rotaționale, ale aliaților europeni. Modernizarea Centrului Getica, cu investiții în infrastructură și echipamente de simulare, reprezintă o prioritate pentru deceniul următor, în acord cu rolul său regional.
(f) PERSPECTIVE 2026-2030
Adaptarea la noile dimensiuni ale conflictului
Perspectivele Statului Major al Apărării pentru intervalul 2026-2030 includ trei direcții majore. Prima vizează adaptarea continuă la noile dimensiuni ale conflictului: război hibrid, drone autonome, inteligență artificială pentru analiza câmpului de luptă, război cognitiv. Programe de cercetare, parteneriate cu mediul universitar și industria, schimburi cu aliații pe aceste teme reprezintă instrumentele. Strategia Națională de Apărare 2025-2030 atribuie acestor dimensiuni o prioritate marcată, iar bugetul MApN 2026 reflectă această orientare.
Programele de înzestrare în curs
A doua direcție privește continuarea programelor de înzestrare. Pentru 2026, alocarea de 18,832 miliarde lei (38,10% din bugetul MApN) susține achizițiile-cheie: F-35 (livrări programate până 2030), tancuri Abrams M1A2, transportoare Piranha V (peste 200), Cobra II (1.059 contractate), HIMARS, Patriot, NSM, MISTRAL 3, drone Bayraktar și Watchkeeper. Coordonarea acestor programe cere expertiză tehnică sporită, capacitate de absorbție a tehnologiilor moderne, parteneriate strategice cu producători occidentali. Recent, decizia privind achiziția de nave militare prin programul SAFE, versus oferta Damen Galați, a fost obiectul precizărilor ministrului Miruță.
Consolidarea bazei umane
A treia direcție conturează consolidarea bazei umane. Profesionalizarea armatei, dezvoltată gradual după suspendarea serviciului militar obligatoriu în 2007, atinge maturitatea. Programul soldaților-gradați voluntari, perfecționarea sistemului educațional militar (Liceul Militar Dimitrie Cantemir, Academia Forțelor Terestre Nicolae Bălcescu, Academia Tehnică Militară, Academia Forțelor Aeriene Henri Coandă, Academia Navală Mircea cel Bătrân), atragerea tinerilor specialiști IT, reprezintă agenda concretă. Către 2030, Armata României aspiră să atingă efective active de aproximativ 80.000 de militari, dotate complet la standarde aliate moderne.
SURSE PRINCIPALE
● Legea 346/2006 privind organizarea și funcționarea Ministerului Apărării Naționale.
● Constituția României, art. 92 (Președintele ca comandant suprem al Forțelor Armate).
● Strategia Națională de Apărare 2025-2030, adoptată CSAT 24 noiembrie 2025.
● Statul Major al Apărării, comunicate oficiale 2025-2026 (defense.ro).
● Ministerul Apărării Naționale, comunicate (mapn.ro), 2025-2026.
● Generalul Gheorghiță Vlad, șef Statul Major al Apărării (numiri și activități 2025-2026).
● Reuniunea Consiliului Afaceri Externe al UE, Bruxelles, 12 mai 2026.
● Vizita amiralului George Wikoff (Comandamentul Forțelor Întrunite Aliate Napoli), aprilie 2026.
● Exercițiul MOBEX AB-HD-26, județele Alba și Hunedoara, 11-15 mai 2026.
● Comandamentul Corpului Multinațional de Sud-Est (HQ MNC-SE) Sibiu, vizita amiralului Cavo Dragone, mai 2026.
● Centrul Național de Instruire Întrunit Getica, Cincu, județul Brașov.
● Brigada Multinațională Sud-Est NATO, Craiova (lead francez, ~5.000 militari aliați).