Agenda 2035 a politicii românești de securitate națională se conturează din suprapunerea mai multor decizii strategice luate în 2024-2025. Summitul NATO de la Haga din iunie 2025 a stabilit ținta colectivă de 5% din PIB pentru cheltuielile de apărare până în 2035, din care 3,5% pentru investiții directe în capabilități militare. Strategia Națională de Apărare 2025-2030, adoptată de CSAT la 24 noiembrie 2025, oferă cadrul pentru primul cincinal al acestei traiectorii. Programele de înzestrare ale Forțelor Armate, modernizarea serviciilor de informații, dezvoltarea capacității cibernetice, consolidarea rezilienței societale, parteneriatele aliate, contribuția la securitatea regională configurează orizontul deceniului următor. Pentru un cititor interesat de evoluția României ca actor pe scena europeană și transatlantică, agenda 2035 oferă reperele majore. Acest articol final al primei subsecțiuni a Seriei AS sintetizează viziunea integrată asupra următoarei etape a politicii românești de securitate. Articolul de față oferă o trecere în revistă a acestor componente.
(a) AGENDA NATO 2035
Document strategic central
Strategia Națională de Apărare 2025-2030
Ținta NATO Haga 2025
5% PIB pentru apărare până în 2035 (3,5% investiții directe)
Buget MApN 2026
49,426 miliarde lei (2,45% PIB)
Pondere înzestrare 2026
18,832 miliarde lei (38,10% din buget)
Program Înzestrare cumulat
Peste 10 miliarde euro pentru 2017-2026
Avioane F-35
Contract semnat 2024, livrări planificate până 2030
Tancuri Abrams M1A2
Contractate, livrări programate
HIMARS, Patriot, NSM
Sisteme strategice contractate
Piranha V
Peste 200 transportoare blindate contractate
Program voluntari 2026
3.000 soldați-gradați (primul ciclu)
Proiect Neptun Deep
Marea Neagră, intrare în producție 2027
Aliați-cheie
SUA, Regatul Unit, Franța, Germania, Polonia, Turcia
Formate regionale
București 9, Inițiativa celor Trei Mări
Parteneri principali
Republica Moldova, Ucraina
Summitul NATO de la Haga din iunie 2025 a marcat o decizie istorică pentru Alianța Nord-Atlantică. Liderii statelor membre au convenit creșterea graduală a cheltuielilor de apărare către 5% din PIB până în 2035, defalcate în 3,5% pentru investiții directe în capabilități militare și diferența pentru cheltuieli conexe (securitate cibernetică, infrastructură strategică, reziliență). Această țintă, inedită în istoria recentă a Alianței, reflectă concluzia liderilor occidentali privind necesitatea descurajării unei Rusii revizioniste și pregătirea pentru un mediu de securitate prelungit instabil.
România și-a asumat această traiectorie. Pentru 2026, bugetul MApN urcă la 49,426 miliarde lei (2,45% PIB), în creștere cu 16,62% față de execuția preliminară a anului 2025. Premierul Ilie Bolojan a anunțat o creștere treptată în anii următori, condiționată de capacitatea economică a țării și sprijinită de un credit dedicat apărării, care permite finanțarea cu presiune redusă asupra resurselor bugetare curente. Această abordare graduală, recomandată de experți pentru a evita supra-îndatorarea, presupune disciplină bugetară transversală politică, pe orizontul de un deceniu.
Implementarea agendei 2035 presupune coordonare aliată profundă. Programele NATO Force Model (NFM), planurile regionale de apărare, exercițiile multinaționale, dezvoltarea capabilităților comune oferă cadrul colectiv. România participă cu trupe la diverse formate, găzduiește prezența aliată consolidată la Mihail Kogălniceanu (aproximativ 5.000 militari NATO sub Brigada Multinațională Sud-Est, cu lead francez), Cincu, Câmpia Turzii, Deveselu. Această poziționare oferă României vizibilitate sporită în arhitectura aliată și un rol mai activ în deciziile strategice colective.
(b) MODERNIZAREA FORȚELOR ARMATE
Forțele Aeriene: tranziția F-16 către F-35
Modernizarea Forțelor Armate Române până în 2035 va atinge cea mai amplă transformare din epoca postdecembristă. Programul Înzestrare 2017-2026, cu o valoare cumulată de peste 10 miliarde euro, urmează să fie continuat cu un program 2027-2036 de amploare similară sau superioară. Pentru Forțele Aeriene, contractul F-35 semnat în 2024 deschide perioada operării avioanelor de generația a cincea, cu livrări programate până în 2030. Flota F-16 second-hand din Norvegia, completată cu avioane procurate ulterior, asigură tranziția. Modernizarea bazei aeriene de la Câmpia Turzii, declarată hub regional NATO, materializează această ambiție.
Forțele Terestre și Navale
Pentru Forțele Terestre, contractul pentru tancurile Abrams M1A2 reprezintă piesa centrală, alături de transportoarele blindate Piranha V (peste 200 contractate), sistemele de artilerie cu rachetă HIMARS, sistemele de apărare antiaeriană Patriot. Aceste achiziții reconfigurează capabilitățile terestre la standarde NATO. Pentru Forțele Navale, contractul celor patru corvete multifuncționale, în competiție între Naval Group și Fincantieri în 2025-2026, va consolida prezența pe Marea Neagră. Rachetele antinavă NSM (Naval Strike Missile) oferă capacitatea de descurajare maritime. Submarinele de patrulare reprezintă proiectul pe termen lung.
Capabilități cibernetice, SOF, voluntari
Capabilitățile cibernetice, atribute ale Comandamentului Cibernetic din cadrul MApN, urmează să fie semnificativ extinse. Investițiile în infrastructură IT, în formarea specialiștilor, în cooperarea cu sectorul privat și cu aliații sunt prioritare. Forțele pentru Operații Speciale (SOF) consolidează profilul lor regional, cu cooperare strânsă cu trupele americane, britanice și franceze. Programul de pregătire militară de bază în calitate de soldat-gradat voluntar, lansat în 2026 cu primul ciclu de 3.000 de voluntari, oferă o componentă nouă, care vizează creșterea bazei umane pentru apărare.
(c) SECURITATEA CIBERNETICĂ ȘI REZILIENȚA
DNSC, CyberInt, Comandamentul Cibernetic
Securitatea cibernetică reprezintă una dintre dimensiunile cu cea mai rapidă creștere a investițiilor pentru perioada 2026-2035. Direcția Națională de Securitate Cibernetică (DNSC), operațională din 2022 conform Legii 58/2022, urmează să fie consolidată semnificativ. Bugetul, infrastructura tehnologică, schema de personal, parteneriatele cu sectorul privat și cu aliații sunt obiectivele extinderii. CyberInt, structura specializată a SRI, beneficiază de investiții complementare. Comandamentul Cibernetic al MApN, Serviciul de Telecomunicații Speciale completează arhitectura. Această diversitate oferă reziliență sistemică.
Lecțiile alegerilor 2024
Lecțiile anulării alegerilor prezidențiale din decembrie 2024 au orientat agenda securității informaționale pentru deceniul următor. Investițiile în detectarea conturilor inautentice coordonate, în cooperarea cu platformele tehnologice mari (în cadrul Digital Services Act european), în formarea analiștilor de dezinformare reprezintă instrumente concrete. Strategia 2025-2030 atribuie acestei dimensiuni o prioritate marcată. România urmează să dezvolte capabilități la nivelul celor mai avansate state aliate, beneficiind și de cooperarea cu Centrul de Excelență NATO pentru Securitate Cibernetică de la Tallinn.
Reziliența societală până în 2035
Reziliența societală, dimensiune nouă a politicii românești de securitate, urmează să fie consolidată prin programe sistematice. Educația de securitate în școli, exercițiile de protecție civilă, voluntariatul, stocurile gospodărești, capacitatea de a discerne informația validă sunt componentele principale. Modelele aliate inspiratoare (Finlanda, Estonia, Polonia) oferă referințe concrete. Strategia 2025-2030 recomandă programe școlare adaptate, parteneriate cu organizațiile civice, investiții în Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (peste 30.000 de pompieri profesioniști și voluntari). Către 2035, reziliența urmează să devină un atu strategic al României.
(d) PARTENERIATE ȘI VECINĂTATE
Parteneriate strategice bilaterale
Parteneriatele strategice ale României se vor consolida în deceniul următor. Parteneriatul Strategic cu Statele Unite, evidențiat de Dialogul Strategic anual, oferă cadrul cel mai consistent pentru cooperarea în domenii precum apărare, securitate cibernetică, contraterorism. Bazele aeriene Mihail Kogălniceanu, Câmpia Turzii și scutul antirachetă de la Deveselu, alături de prezența militară permanentă, materializează această cooperare. Relațiile cu Regatul Unit (parteneriat strategic semnat în 2003, extins ulterior), Franța (cu prezența lead în Brigada Multinațională Sud-Est), Germania (parteneriat strategic 2024), Polonia (cooperare regională intensă), Turcia (formate de Marea Neagră) configurează rețeaua bilaterală.
Formate regionale și cooperare la Marea Neagră
Formatele regionale oferă canale suplimentare. București 9, lansat la București în 2015, reunește țările NATO de pe flancul estic al Alianței. Inițiativa celor Trei Mări, lansată în 2015-2016, conectează 12 state UE între Marea Baltică, Marea Neagră și Marea Adriatică, pe agenda infrastructurii, energiei și digitalizării. Aceste formate, complementare NATO și UE, oferă României vocea regională și agenda proprie. Cooperarea cu Bulgaria, Republica Moldova, Ucraina configurează vecinătatea imediată. Cooperarea cu Grecia, prin Marea Egee, Cipru, Israel, oferă perspective Mediterana Orientală.
Republica Moldova și Ucraina
Republica Moldova rămâne prioritate strategică a politicii românești externe. Sprijinul pentru parcursul european al Chișinăului, accesul la spațiul economic românesc, asistența tehnică, cooperarea de securitate, programele culturale și educaționale sunt instrumente. Aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, prioritate confirmată de Strategia 2025-2030, va modela arhitectura regională. Ucraina, partener-cheie după invazia din 2022, beneficiază de sprijin român pe paliere multiple: militar, umanitar (peste 80.000 refugiați rămași), economic (coridorul de cereale prin Constanța). Acest dublu sprijin definește profilul României ca furnizor regional de securitate.
(e) ECONOMIE, ENERGIE, INDUSTRIE DE APĂRARE
Bazele economice ale agendei
Bazele economice ale agendei 2035 includ creșterea sustenabilă a PIB-ului, eficientizarea cheltuielilor publice, atragerea investițiilor strategice. PIB-ul român, estimat la aproximativ 2.045 miliarde de lei pentru 2026, urmează să crească gradual, susținut de fondurile europene (PNRR, Politica de Coeziune 2021-2027), de investițiile private și de programele de modernizare a infrastructurii. Pentru securitate, calitatea economică reprezintă fundament: oferă resurse bugetare, sustine industria de apărare, conferă rezistență în fața șocurilor externe. Disciplina fiscală, deficitul redus, deciziile economice strategice configurează acest cadru.
Securitatea energetică
Securitatea energetică este pilon cheie al agendei. Proiectul Neptun Deep în Marea Neagră, programat să intre în producție în 2027, va transforma România în mare exportator de gaze naturale în regiune. Producția nucleară de la Cernavodă, cu reactoarele 1 și 2 operaționale și planurile pentru reactoarele 3 și 4 (proiect cu Korea Hydro Nuclear Power), oferă baza pentru tranziția energetică. Dezvoltarea regenerabilelor (eolian, fotovoltaic), interconexiunile cu Bulgaria, Ungaria, Republica Moldova, capacitatea de stocare subterană (Depogaz Ploiești) consolidează autonomia. Către 2035, România urmează să fie pol energetic regional.
Industria națională de apărare
Industria națională de apărare, reprezentată de holdingul ROMARM și de operatori precum IAR Brașov, Avioane Craiova (sub Aerostar), UM Cugir, Carfil Brașov, UM Plopeni, beneficiază de programele de înzestrare. Parteneriatele cu Leonardo (elicoptere), Lockheed Martin (F-16, F-35), General Dynamics (transportoare), Rheinmetall, MBDA, KMW oferă acces la tehnologie și la lanțuri globale de aprovizionare. Strategia 2025-2030 recomandă consolidarea industriei naționale, prin investiții în cercetare-dezvoltare, prin parteneriate cu industriile aliate, prin export controlat. Această dimensiune oferă României resurse complementare la achizițiile externe.
(f) VIZIUNEA INTEGRATĂ 2035
Forțele Armate și bugetul de apărare
Viziunea integrată asupra anului 2035 conturează o Românie consolidată ca actor relevant al arhitecturii euroatlantice. Forțele Armate moderne, interoperabile cu cele aliate, dotate cu generația F-35, sisteme antiaeriene Patriot, tancuri Abrams, transportoare Piranha V, alături de capabilități cibernetice și pentru operații speciale, oferă scutul militar credibil. Bugetul apărării la 5% PIB, în acord cu angajamentul aliat, susține această modernizare. Industria națională de apărare, integrată în lanțurile europene și transatlantice, contribuie cu producție internă.
Maturitatea instituțională
Pe plan instituțional, sistemul de securitate națională urmează să atingă maturitatea democrațiilor consolidate. Cadrul juridic actualizat, integrând securitatea cibernetică, spațială, inteligența artificială. Controlul parlamentar consolidat, prin proceduri transparente și prin expertiză sporită. Servicii de informații moderne, cu capacitate analitică ridicată și cu cooperare aliată intensă. Reziliență societală consolidată, prin educație de securitate, prin voluntariat, prin alfabetizare informațională. Această arhitectură instituțională va oferi cetățenilor încrederea că România este pregătită pentru provocările secolului 21.
România ca furnizor regional de securitate
Pe plan regional, România va fi furnizor de securitate pentru vecinătate. Sprijinul pentru Republica Moldova în parcursul european, cooperarea continuată cu Ucraina, parteneriatele cu Bulgaria, Polonia, Turcia, formatele București 9 și Trei Mări consolidează acest rol. Marea Neagră, regiune-cheie a securității europene, beneficiază de prezența activă a României, prin Forțele Navale modernizate, prin cooperarea aliată, prin diplomatie regională. Către 2035, România aspiră să fie un pivot al arhitecturii regionale, contribuind la stabilitate și la prosperitate pentru o parte vastă a Europei Centrale și de Est. Acesta este orizontul agendei.
SURSE PRINCIPALE
● Strategia Națională de Apărare 2025-2030, adoptată CSAT 24 noiembrie 2025.
● Decizia Summit NATO Haga, iunie 2025 (țintă 5% PIB până 2035, 3,5% investiții directe).
● Legea bugetului de stat 2026 (buget MApN 49,426 miliarde lei, 2,45% PIB).
● Programul Înzestrare 2017-2026 (valoare cumulată peste 10 miliarde euro).
● Contract F-35 semnat 2024, livrări programate până 2030.
● Brigada Multinațională Sud-Est NATO (lead francez, aproximativ 5.000 militari).
● Inițiativa București 9, lansată în 2015 la București.
● Inițiativa celor Trei Mări (12 state UE, lansată 2015-2016).
● Proiectul Neptun Deep, Marea Neagră, intrare în producție programată 2027.
● Reactoarele 3 și 4 Cernavodă, parteneriat Korea Hydro Nuclear Power.
● Program militar voluntari 2026 (3.000 soldați-gradați, primul ciclu).
● Holdingul ROMARM, IAR Brașov, Avioane Craiova, UM Cugir, Carfil Brașov, UM Plopeni.