Pe 18 februarie 2026, miniștrii de Externe ai Albaniei, Bulgariei, Italiei, Macedoniei de Nord și României s-au întâlnit la Tirana pentru a evalua progresul și potențialul Coridorului VIII pan-european de transport. Întâlnirea, găzduită de Albania, a marcat unul dintre puținele momente recente în care Romania a avut prezență vizibilă într-un forum dedicat Balcanilor de Vest. Pe 12 ianuarie 2026, Comisia Europeană a aprobat prima eliberare de fonduri pentru Serbia sub Reform and Growth Facility for the Western Balkans.

Pachetul de extindere 2025 al Comisiei Europene, adoptat pe 4 noiembrie 2025, a confirmat traiectoriile diferențiate ale celor șase state din Balcanii de Vest (WB6). Montenegro vizează închiderea negocierilor de aderare la sfârșitul lui 2026 și aderarea în 2028. Albania, cu 28 de capitole de negociere deschise până în octombrie 2025, vizează 2027. Macedonia de Nord, Serbia, Bosnia și Herțegovina și Kosovo înregistrează parcursuri mai lente, marcate de instabilitate politică internă, blocaje juridice sau orientări multivectoriale față de Federația Rusă și China.

Romania a fost, în ultimii zece ani, un actor periferic în arhitectura UE pentru Balcanii de Vest. Cu agenda estică (Moldova, Ucraina) acum prioritară pentru Bruxelles și cu schimbarea politică din Ungaria, Bucureștiul are oportunitatea unei resetări strategice. Romania poate articula un rol coerent în Balcanii de Vest pe trei direcții: Coridorul VIII (axa Albania, Macedonia de Nord, Bulgaria, România), expertiza de aderare oferită Macedoniei de Nord și BiH, leadership-ul european pe dosarul Serbia.

TABLOUL ACTUAL AL BALCANILOR DE VEST

Cele șase state ale WB6 au traiectorii contrastante:

● Montenegro: cel mai avansat candidat, cu obiectiv de închidere a negocierilor la sfârșitul lui 2026. Singurul stat care a atins reperele intermediare pentru capitolele 23 și 24 (justiție și drepturi fundamentale);

● Albania: 28 de capitole deschise până în octombrie 2025, traiectorie ascendentă, ținta 2027 pentru închiderea negocierilor. Lider regional pe reforma justiției;

● Macedonia de Nord: negocieri deschise oficial în iulie 2022, dar progresul rămâne lent din cauza disputelor cu Bulgaria privind identitatea, limba și istoria. Capacitatea instituțională solidă;

● Serbia: candidat din 2014, dar Comisia exprimă constant îngrijorare privind alinierea la sancțiunile UE împotriva Rusiei. În martie 2026, Serbia a extins acordul de aprovizionare cu gaz rusesc, paralel cu Parteneriatul Strategic UE pe minerale critice. Traiectorie multivectorială;

● Bosnia și Herțegovina: status de candidat din decembrie 2022, negocieri deschise oficial în martie 2024. Progres limitat din cauza crizei politice interne (Republika Srpska sub Milorad Dodik a respins repetat parcursul european);

● Kosovo: aplicat în decembrie 2022, considerat candidat potențial. Recunoașterea internațională rămâne incompletă (cinci state UE refuză să recunoască independența).

Bugetul european dedicat: Reform and Growth Facility for the Western Balkans, instrument de 6 miliarde de euro pentru perioada 2024 și 2027. Cel puțin 50% din total finanțează investiții prioritare în transport, energie, digital și capital uman, prin Western Balkans Investment Framework (WBIF). Comisia a anunțat în 2026 un pachet adițional de 171 milioane de euro pentru infrastructură și sector privat.

PROFILUL ACTUAL AL IMPLICĂRII ROMÂNIEI

Romania are profil moderat în arhitectura UE pentru Balcanii de Vest. Bucureștiul a susținut consecvent extinderea, a participat la formatul Berlin Process, are relații bilaterale stabile cu toate WB6, dar lipsește o strategie articulată proprie pe regiune.

Componentele active ale prezenței românești:

● Programul de cooperare bilaterală cu Macedonia de Nord și Albania pe asistență tehnică pentru aderare;

● Reprezentare diplomatică în toate WB6 capitalele;

● Participare la Coridorul VIII pan-european de transport, axa Durrës (Albania), Skopje (Macedonia de Nord), Sofia (Bulgaria), Constanța (România);

● Memorandumuri de cooperare militară cu Serbia, Albania, Macedonia de Nord, Muntenegru;

● Sprijin pentru programul Erasmus și pentru schimburile academice cu universități din regiune.

Lipsesc elemente comparative cu profilurile Italiei (forte pe BiH, Albania), Greciei (forte pe Cipru și Macedonia de Nord) sau Sloveniei (forte pe Croatia și Serbia, deși din afara WB6). Romania nu are un proiect emblematic de profil înalt în Balcanii de Vest care să o asocieze public cu agenda de extindere.

TREI DIRECȚII STRATEGICE PENTRU ROMÂNIA

Prima. Coridorul VIII ca proiect emblematic de leadership infrastructural. Coridorul VIII conectează portul Durrës (Albania) cu Constanța (România) prin Macedonia de Nord și Bulgaria. Romania este punctul terminus european continental al coridorului. Investițiile în partea românească (autostrăzi A1, A3, conexiuni Constanța, segmentul Calafat și Vidin) sunt parte din rețeaua TEN-T. O strategie românească explicită pentru Coridorul VIII, cu fonduri europene angajate și calendar predictibil, ar consolida poziționarea României ca poartă a Balcanilor în UE.

A doua. Hub regional de expertiză privind aderarea, cu sediul la București. Romania are experiență recentă (2007) și relevantă în domeniile critice ale aderării: capitolele de justiție, agricultură, fonduri structurale, transpunerea acquis-ului. Un Centru de Excelență în Asistența Pre-Aderare, finanțat de Romania și UE, ar oferi training pentru funcționarii publici din WB6, asistență tehnică pentru ministerele de Externe, programe de schimb pentru juriști și economiști. Modele similare: TAIEX (Bruxelles), SIGMA (Paris), GIZ (Germania). Avantajul comparativ românesc: experiența recentă, costurile competitive, limba comună neutră (engleza), proximitatea geografică.

A treia. Leadership european pe dosarul Serbia. Serbia este cazul cel mai dificil al extinderii. Statele membre UE au poziții diferite: Germania presează pentru aliniere, Ungaria și Slovacia au menținut canale separate pre-2026, Italia a susținut tradițional. Romania, cu istoric de relații pragmatic-corecte cu Belgrad, în absența unor diferende structurale (spre deosebire de Croatia sau Bulgaria), poate avansa o poziție românească articulată: condiționalitate fermă pe sancțiuni Rusia și pe stat de drept, dar deschidere pentru parteneriat economic și cultural. O astfel de poziție ar consolida vocea României în Consiliul UE pe extinderea sudică, paralel cu vocea pe extinderea estică (Moldova, Ucraina).

RISCURI ȘI CONTEXTE

Trei prudențe se impun. Prima: Romania are resurse instituționale limitate. Extinderea simultană a profilului diplomatic pe Balcanii de Vest, plus eforturile pe Moldova, Ucraina și Coridorul Mijlociu, riscă diluarea calității. Selecția priorităților este esențială. A doua: dosarul Serbia rămâne politic sensibil. Progresul depinde de evoluții interne sârbe (alegeri, schimbare de leadership) și de disponibilitatea Belgrad-ului de a alinia politica externă la UE. Așteptările trebuie calibrate. A treia: arhitectura europeană pentru extindere este în transformare rapidă. Pachetele de tip Growth Plan, Reform and Growth Facility, mecanismele de condiționalitate sunt încă în testare. Romania ar trebui să adopte o postură de evaluare continuă, mai degrabă decât de poziții fixate.

România a fost, timp de un deceniu, actor periferic în arhitectura UE pentru Balcanii de Vest. Combinația dintre prioritizarea estică, schimbarea politică din Ungaria și fereastra de extindere deschisă pe Montenegro și Albania creează o oportunitate de repoziționare. Trei direcții se conturează clar: leadership infrastructural prin Coridorul VIII, hub de expertiză pre-aderare la București, voce articulată pe Serbia. Calitatea exploatării depinde de selecția priorităților și de alocarea adecvată a resurselor diplomatice.

SURSE PRINCIPALE

● Comisia Europeană (noiembrie 2025), 2025 Enlargement Package shows Progress towards EU Membership.

● Comisia Europeană, Growth Plan for the Western Balkans, decizii de implementare 2025 și 2026.

● Western Balkans Investment Framework, profilul instrumentului WBIF.

● Wikipedia (mai 2026), Potential Enlargement of the European Union.

● Parlamentul European, The Western Balkans, fact sheet oficial.

● European Western Balkans (decembrie 2025), EU and the Western Balkans: Five Things to Watch in 2026.

● Atlas Institute for International Affairs (mai 2026), Europe and the Western Balkan’s Multipolar Moment.

● House of Commons Library, Marea Britanie (mai 2026), EU Enlargement: Ukraine, the Western Balkans and the Accession Process.

● Western Balkans Infohub (noiembrie 2025), 2025 Enlargement Package Adopted by the European Commission.

● Întâlnirea Tirana (februarie 2026), Coridorul VIII pan-european, comunicat oficial.

● Comisia Europeană, Implementing Decision (ianuarie 2026), prima eliberare de fonduri pentru Serbia.

● Berlin Process Summit, declarații și parteneriate 2024 și 2025.