Pe 8 august 2025, la Casa Albă, Președintele american Donald Trump a coordonat semnarea Declarației de Pace dintre Armenia (Premierul Nikol Pashinyan) și Azerbaidjan (Președintele Ilham Aliyev). Acordul include lansarea TRIPP (Trump Route for International Peace and Prosperity), un coridor rutier și feroviar de 42 de kilometri prin teritoriul armean care conectează Azerbaidjanul continental cu Nakhchivan, sub gestionare americană. TRIPP este considerat veriga lipsă a Coridorului Mijlociu (Trans-Caspian International Transport Route), arteră trans-continentală de 4.000 km care leagă vestul Chinei de Europa Centrală și de Est prin Asia Centrală, Marea Caspică, Caucazul de Sud, Marea Neagră și Turcia. Volumul de marfă pe Coridorul Mijlociu prin Marea Caspică a crescut cu peste 63% în 2024, atingând 4,1 milioane tone (versus 500.000 tone pre-2022). În prima jumătate a lui 2025, volumul a continuat să crească cu aproximativ 7% (2,3 milioane tone).
Romania este parte a Coridorului Mijlociu prin portul Constanța, terminus european al rutei care străbate Bulgaria și România prin Marea Neagră. Romania menține ambasade în Azerbaidjan (Baku), Georgia (Tbilisi) și Armenia (Erevan), plus parteneriate sectoriale prin Strategia Națională Multimodală 2024 și 2027. Articolul 10 al acestei serii a tratat Coridorul Mijlociu ca pârghie strategică majoră. Articolul de față se concentrează pe relațiile bilaterale cu cele trei state caucaziene.
Caucazul de Sud reprezintă, în 2026, una dintre regiunile cu cea mai mare transformare structurală din arhitectura euroasiatică. Acordul Armenia și Azerbaidjan din august 2025, sub gestionare americană, deschide perspectiva conectării integrale a Coridorului Mijlociu cu portul Constanța. Pentru România, acest moment reprezintă oportunitate strategică majoră: poziționarea ca terminus european principal al traficului trans-caspic. Trei direcții definesc agenda imediată: parteneriat trilateral cu Georgia, Azerbaidjan, Turcia pe Coridorul Mijlociu, cooperare bilaterală consolidată cu Armenia post-conflict, plus poziționarea României ca punct de intrare european prin Constanța.
BILANȚUL TRANSFORMĂRII REGIONALE
Trei dinamici structurale definesc Caucazul în 2026:
Prima. Acordul Armenia și Azerbaidjan și TRIPP. Conflictul Nagorno-Karabakh, exercitat din anii 1990, a generat tensiuni recurente. Acordul de la Washington din 8 august 2025 a marcat încheierea formală. TRIPP, cu 42 km prin teritoriul armean, oferă conectivitate trans-caspică Azerbaidjan și Turcia, fără diversiuni prin Iran sau Rusia. Gestiunea americană a TRIPP creează interdependență strategică cu Washington. Implementarea rămâne progresivă, cu deschiderea limitată în 2026 ca measure de încredere.
A doua. Tensiunile Georgia. Georgia, sub guvernarea Visul Georgian, a derivat din pozițiile pro-occidentale din 2022 și 2024. Legea privind ONG-urile finanțate extern (aprilie 2025) a ridicat criticism european. Georgia a impus în decembrie 2025 taxe foarte mari pe tranzitul de carburanți între Azerbaidjan și Armenia. Tensiunile creează provocări pentru fluxurile pe Coridorul Mijlociu, care depind tradițional de tranzitul georgian.
A treia. Armenia post-conflict și Crossroads of Peace. Inițiativa armeană Crossroads of Peace, anunțată de Pashinyan, propune Armenia ca hub de tranzit reciproc între Turcia, Azerbaidjan, Iran și Georgia, fără coridoare extra-teritoriale. Implementarea cere relații normalizate cu Turcia (proces de deschidere a frontierei) și Azerbaidjan. Ucraina, Iran, Rusia rămân variabile.
BILANȚUL RELAȚIILOR BILATERALE ALE ROMÂNIEI
Trei dimensiuni structurează relațiile cu cele trei state:
Cu Azerbaidjanul. Romania și Azerbaidjanul cooperează pe energie (BRUA, Trans-Balkan Pipeline pentru extinderea transportului de gaz azer), pe Coridorul Mijlociu, plus pe schimburi de armament. Volumul comerțului bilateral a depășit 600 milioane euro în 2024, dominat de hidrocarburi importate. SOCAR (compania de stat azeră) are operațiuni de retail energetic în Romania (50 de stații de carburanți).
Cu Georgia. Romania a sprijinit consecvent integrarea euroatlantică a Georgiei. Volumul comerțului bilateral este modest (sub 200 milioane euro). Cooperarea militară include programe de formare la Centrul Internațional de Pregătire de Pace din Brașov. Romania a votat pentru stafusul de candidat al Georgiei la UE în decembrie 2023, deși procesul stagnează din cauza derivelor interne.
Cu Armenia. Romania menține relații diplomatice tradiționale cu Armenia (din 1992, post-independență). Volumul comerțului bilateral este sub 80 milioane euro. Comunitatea armeană din Romania (aproximativ 1.500 cetățeni armeni, plus 30.000 cetățeni români de origine armeană) constituie o punte istorică. Cooperarea bilaterală în zona culturală (Catedrala Armenească din București, festivaluri culturale) este consolidată.
TREI PRIORITĂȚI STRATEGICE
Prima. Parteneriat trilateral Romania, Georgia, Azerbaidjan, plus Turcia (vezi Articolul 16) pe Coridorul Mijlociu. Componente concrete: reuniuni anuale ale ministrilor Transporturilor; cluster portuar Constanța, Poti, Baku, plus integrare cu Aktau (Kazahstan) prin Marea Caspică; coordonare digitală pe documentele de tranzit (sistem unificat ADB, plus EU TIR); investiții comune în logistica feroviară (linia Baku-Tbilisi-Kars extinsă spre Constanța). Buget proiectat: 50 milioane euro investiții portuare românești la Constanța pe 5 ani.
A doua. Cooperare bilaterală consolidată cu Armenia post-conflict. Componente: vizită oficială la nivel de Prim-Ministru în 2026 sau 2027; reuniunea Comisiei Mixte Economice la București; cooperare educațională extinsă (50 burse anuale pentru studenți armeni la universitățile româneşti); parteneriat industrial pe sectoarele complementare (IT, agroalimentar, tehnologie medicală). Modelul de referință: cooperarea cu Republica Moldova (vezi Articolul 3), adaptată la context caucazian.
A treia. Romania ca terminus european principal al Coridorului Mijlociu. Componente: investiții portuare la Constanța (extinderea capacității la 100 milioane tone anual până în 2030); zone economice speciale pentru lanțuri de aprovizionare trans-caspice (vezi Articolul 1 al acestei serii pe Marea Neagră); cluster industrial Constanța, Galați, Brăila pentru tranzit container și logistică; promovare la nivel european a rolului României ca punct de intrare. Buget total proiectat: 800 milioane euro pe 5 ani, finanțare combinată stat, fonduri UE, capital privat.
RISCURI ȘI PRUDENȚE
Trei prudențe structurale se impun. Prima: instabilitatea politică regională. Armenia-Azerbaidjan rămâne un dosar fragil, cu posibile reaprinderi. Georgia sub conducerea actuală creează blocaje. Romania trebuie să își calibreze poziționarea bilaterală pentru a evita captura agendei de tensiuni regionale.
A doua: competiția marilor puteri. SUA (TRIPP), Rusia (interese în Armenia), Turcia (poziționare regională), Iran (relații cu Armenia), China (BRI) competiționează pentru influență. Romania, ca actor european, ar trebui să se înscrie în arhitectura UE, în coordonare cu strategia Global Gateway pentru Caucaz.
A treia: capacitatea instituțională limitată. Romania are misiuni diplomatice modeste în Caucaz. Implementarea unei politici articulate cere consolidare (creșterea bugetului, atașați comerciali, formare diplomați specializați).
Caucazul de Sud reprezintă, în 2026, una dintre regiunile cu cea mai mare transformare structurală din arhitectura euroasiatică. Acordul Armenia și Azerbaidjan din august 2025, sub gestionare americană, plus consolidarea Coridorului Mijlociu (4,1 milioane tone 2024, +63% YoY), creează context strategic. Trei direcții definesc agenda imediată: parteneriat trilateral Romania, Georgia, Azerbaidjan plus Turcia pe Coridorul Mijlociu, cooperare bilaterală consolidată cu Armenia post-conflict, poziționarea României ca terminus european principal prin Constanța. Calitatea implementării transformă România într-un actor cheie al arhitecturii trans-caspice a deceniului 2030.
SURSE PRINCIPALE
● Carnegie Endowment (martie 2026), Rewiring the South Caucasus: TRIPP and the New Geopolitics of Connectivity.
● Carnegie Endowment (aprilie 2026), The Much-Touted Middle Corridor Transport Route Could Prove a Dead End.
● National Interest (septembrie 2025), What the Armenia-Azerbaijan Peace Deal Means for the Middle Corridor.
● Al Jazeera Centre for Studies (septembrie 2025), Azerbaijan-Armenia Agreement: US Entry Upsets Balance of Power.
● ECIPE (aprilie 2025), Navigating Geopolitical Realities: Caucasus and Middle Corridor.
● DGAP (mai 2025), Rethinking EU Strategy in Central Asia.
● Caucasus Watch (octombrie 2025), From War to Highways: How Armenia and Azerbaijan Could Reconnect the Region.
● Caucasus Watch (mai 2026), Johnny Melikyan: Armenia’s Place in the Middle Corridor.
● Euronews (aprilie 2026), US and Azerbaijan Begin Rollout of Key Projects after Trump Peace Deal.
● Caspianpost (septembrie 2025), Armenia-Azerbaijan Peace Deal Means for the Middle Corridor.
● Acordul de Pace Armenia și Azerbaidjan (8 august 2025), texte de bază.
● Strategia Națională Multimodală a României 2024 și 2027.