În aprilie 2025, Uniunea Europeană și statele Asiei Centrale (Kazahstan, Uzbekistan, Kîrgîzstan, Tadjikistan, Turkmenistan) au organizat la Samarkand primul Summit EU și Asia Centrală la nivel de șefi de stat și de guvern, marcând o nouă etapă în arhitectura cooperării bilaterale. Pachetul investițional anunțat: 12 miliarde euro, dintre care 3 miliarde dedicate transportului (Coridorul Mijlociu) și 2,5 miliarde dedicate materialelor critice. În martie 2025, Comisarul European pentru Parteneriate Internaționale Jozef Síkela a coordonat turneul regional, semnând acorduri de investiții pentru transport, energie, conectivitate digitală, plus materii prime critice. EBRD a investit 938 milioane euro în Uzbekistan și 913 milioane euro în Kazahstan în 2024.

Asia Centrală cumulează aproximativ 80 milioane de locuitori și deține rezerve semnificative de petrol, gaz, plus materii prime critice (cupru, litiu, nichel, uraniu, grafit, cobalt, plumb, zinc, antimoniu, tungsten, aurum, argint, pământuri rare). Kazahstan este producător-cheie pentru 18 din cele 34 materii prime critice ale UE. Uzbekistan are a doua cea mai mare rezervă de materii prime critice din regiune. China importă 70% din toate materiile prime critice extrase în Asia Centrală în 2024, controlând aproximativ 85% din capacitățile globale de procesare a materiilor prime critice. Romania menține relații diplomatice cu toate cele cinci state, cu ambasade în Kazahstan (Astana), Uzbekistan (Tașkent), Turkmenistan (Așgabat); Kîrgîzstan și Tadjikistan sunt acoperiți prin ambasadele de la Astana și Tașkent.

Asia Centrală reprezintă, în 2026, una dintre regiunile cu cea mai mare oportunitate strategică pentru România. Coridorul Mijlociu (vezi Articolul 10), plus pachetul UE de 12 miliarde euro, plus poziționarea regiunii ca furnizor alternativ la China pentru materii prime critice, creează cadrul material. Trei direcții definesc agenda imediată: integrarea României în arhitectura EU și Asia Centrală pentru materii prime critice, parteneriat instituțional bilateral cu Kazahstan și Uzbekistan, plus poziționarea Constanței ca terminus principal european al fluxurilor trans-caspice. Calitatea implementării transformă o regiune marginalizată într-o pârghie strategică majoră a deceniului 2030.

BILANȚUL ACTUAL AL COOPERĂRII EU ȘI ASIA CENTRALĂ

Patru elemente structurale definesc relațiile EU și Asia Centrală în 2026:

Cadrul instituțional. Acordurile de Cooperare Reînnoite EU și Asia Centrală (Enhanced Partnership and Cooperation Agreements) au fost semnate cu Kazahstan (2015, în vigoare din 2020), Uzbekistan (2024), Kîrgîzstan (2024). Pe agenda: comerț, investiții, drepturile omului, securitate. EU și Kazahstan au semnat în noiembrie 2022 (la COP27) parteneriat strategic pe materii prime critice, baterii și hidrogen verde. EU și Uzbekistan au semnat în aprilie 2024 Memorandum similar. Comisia Europeană a anunțat în iunie 2025 cele 13 proiecte strategice extra-UE pentru securizarea accesului la materii prime critice, dintre care unul este în Kazahstan (Sarytogan, grafit pentru baterii).

Investițiile europene. Germania a anunțat în 2023 prin HMS Bergbau AG investiție de 8 milioane USD pentru explorare litiu în Kazahstan, cu potențial de creștere la 500 milioane USD. EBRD a achiziționat în august 2024 o cotă de 17,36% în Sarytogan Graphite. Franța, prin Orano, a semnat în martie 2025 acord cu Navoiyuran din Uzbekistan pentru proiect uraniu. KfW IPEX și AKA, băncile germane, au alocat 146 milioane euro pentru complexul de topire a cuprului de la Almalyk Mining (Uzbekistan). Danemarca, prin FLSmidth, are MoU cu Tadjikistan.

Coridorul Mijlociu. Volumul de marfă pe Coridorul Mijlociu prin Marea Caspică a crescut cu peste 63% în 2024 (4,1 milioane tone, comparativ cu 500.000 tone pre-2022). Capacitatea actuală rămâne sub 6 milioane tone, comparativ cu peste 100 milioane tone pe ruta nordică prin Rusia. EBRD estimează necesare 18,5 miliarde euro pentru modernizarea infrastructurii de transport în Asia Centrală. EU a alocat în 2025 împrumut soft de 200 milioane euro prin EIB pentru Banca de Dezvoltare a Kazahstanului, plus 288 milioane euro EBRD pentru Kazakhstan Temir Zholy.

Competiția globală. C5+1 Critical Minerals Dialogue lansat de SUA în februarie 2024 pentru cooperare cu cele cinci state Asia Centrală. China importă 70% din materiile prime critice ale regiunii. Russia menține relații istorice de comerț și investiții. Statele Golfului (UAE, Saudita) au exprimat interes (vezi Articolul 35). Indonezia, Coreea de Sud, Japonia se poziționează prin acorduri bilaterale.

BILANȚUL ACTUAL AL RELAȚIILOR ROMÂNIEI

Trei dimensiuni structurează relațiile bilaterale ale României:

Comerțul bilateral. Volumul total Romania și Asia Centrală este de aproximativ 850 milioane euro anual (2024), predominant cu Kazahstan (550 milioane), Uzbekistan (180 milioane), Turkmenistan (70 milioane), Kîrgîzstan (35 milioane), Tadjikistan (15 milioane). Sectoarele majore: importuri româneşti de hidrocarburi (Kazahstan), uraniu, cupru, plus exporturi româneşti automotive (Dacia), echipamente industriale, IT, produse chimice.

Cooperarea instituțională. Romania are ambasade în Kazahstan (Astana), Uzbekistan (Tașkent), Turkmenistan (Așgabat), plus oficiu consular onorific în Almaty. Kîrgîzstanul și Tadjikistanul sunt acoperiți prin ambasada de la Tașkent. Comisii Mixte Economice operaționale cu Kazahstan, Uzbekistan, Turkmenistan. Camera de Comerț și Industrie a României are reprezentări regionale.

Diaspora și legături istorice. Comunitatea românească din Asia Centrală este modestă (sub 3.000 persoane). Comunitățile etnice ale Asiei Centrale în România (uzbece, kazahe, tadjik) sunt și ele restrânse. Legătura istorică o constituie participarea inginerilor români la proiecte sovietice de infrastructură în anii 1960 și 1980.

TREI DIRECȚII PENTRU O POLITICĂ ROMÂNEASCĂ ACTIVĂ

Prima. Integrarea României în arhitectura EU și Asia Centrală pentru materii prime critice. Componente concrete: alocare 100 milioane euro investiții româneşti cumulative în proiecte de materii prime critice până în 2030 (parteneriat cu UE Global Gateway); cluster industrial de procesare a materiilor prime critice la Constanța (cupru, litiu, grafit, cobalt) ca terminus al fluxurilor trans-caspice; cooperare științifică cu universități din Almaty, Tașkent, Bișkek pe geologie, mining, prelucrare metalurgică; participare activă a României în Minerals Security Partnership Forum.

A doua. Parteneriat instituțional bilateral consolidat cu Kazahstan și Uzbekistan. Componente: vizită oficială la nivel de Președinte sau Prim-Ministru la Astana și Tașkent în 2026 sau 2027; reuniunea Comisiilor Mixte Economice cu agendă extinsă (transport, energie, materii prime critice, IT); programe de schimburi educaționale (200 burse anuale pentru studenți kazahi, uzbeci la universitățile româneşti); cooperare militară prin programe NATO și Parteneriat pentru Pace; cluster regional cu Polonia, Cehia, Ungaria pentru abordare comună (sinergie cu V4+1, vezi Articolul 29).

A treia. Constanța ca terminus principal european al Coridorului Mijlociu. Componente: investiții portuare la Constanța pentru creșterea capacității la 100 milioane tone anual până în 2030 (vezi Articolul 34); zone economice speciale dedicate fluxurilor trans-caspice; cluster industrial Constanța, Galați, Brăila pentru tranzit container și logistică; promovare la nivel european a rolului României ca punct de intrare. Buget total proiectat: 800 milioane euro pe 5 ani, finanțare combinată stat, UE, capital privat.

RISCURI ȘI PRUDENȚE

Trei prudențe structurale se impun. Prima: complexitatea politică regională. Statele Asiei Centrale mențin sisteme politice cu standarde democratice variabile. Romania ar trebui să își calibreze cooperarea bilaterală pentru a fi pragmatic-economic-strategică, în coordonare cu pozițiile europene pe drepturile omului.

A doua: competiția chineză și rusă. China și Rusia rămân actorii dominanți în Asia Centrală. Romania, ca actor european, ar trebui să se înscrie în arhitectura UE Global Gateway, evitând competiția directă cu actorii dominanți, dar consolidând nișele de avantaj comparativ (Constanța, IT, agroalimentar).

A treia: capacitatea instituțională. Romania are personal limitat în Asia Centrală. Implementarea unei politici articulate cere consolidare proporțională (Departamentul Asia al MAE, atașați comerciali specializați, formare diplomați).

Asia Centrală reprezintă, în 2026, una dintre regiunile cu cea mai mare oportunitate strategică pentru România. Coridorul Mijlociu (4,1 milioane tone 2024, +63% YoY), pachetul UE de 12 miliarde euro, plus poziționarea regiunii ca furnizor alternativ la China pentru materii prime critice, creează cadrul material. Trei direcții definesc agenda imediată: integrarea României în arhitectura EU și Asia Centrală pentru materii prime critice, parteneriat instituțional bilateral cu Kazahstan și Uzbekistan, Constanța ca terminus principal european. Calitatea implementării transformă o regiune marginalizată într-o pârghie strategică majoră a deceniului 2030.

SURSE PRINCIPALE

● The Diplomat (mai 2025), Risk and Reward in Central Asia’s Critical Raw Materials Boom.

● Caspianpost (mai 2025), Central Asia’s Critical Raw Materials Boom: Balancing Risk and Reward.

● TRENDS Research and Advisory (2025), EU-Central Asia Cooperation on Critical Minerals.

● DGAP (mai 2025), Rethinking EU Strategy in Central Asia.

● Carnegie Endowment (ianuarie 2025), Can Central Asia Secure Growth With Rising Critical Minerals Investments?

● Friedrich-Ebert-Stiftung (2025), Start Slow to Go Fast: Unlocking EU-Central Asia Cooperation.

● EU Reporter (aprilie 2024), EU Expands International Cooperation on Critical Raw Materials.

● MINEX Central Asia Forum 2025, Tașkent profilul.

● Summit EU-Asia Centrală Samarkand (aprilie 2025), comunicate finale.

● Comisia Europeană, Critical Raw Materials Act (martie 2023) și implementări 2025.

● EU Global Gateway Strategy, profil Asia Centrală.

● EBRD, Investiții 2024 în Uzbekistan și Kazahstan.

● Acordurile EU și Kazahstan pe Materii Prime Critice (noiembrie 2022).