Pe 29 ianuarie 2025, Burkina Faso, Mali și Niger au finalizat oficial procesul de retragere din Comunitatea Economică a Statelor din Africa de Vest (ECOWAS), încheind un an de proceduri inițiate în ianuarie 2024. Cele trei state, conduse de junte militare ajunse la putere prin lovituri de stat, au format Alianța Statelor Sahelului (AES) ca organizație de apărare colectivă în septembrie 2023, transformată în confederație în iulie 2024. În martie 2025, statele AES au anunțat retragerea din Organisation Internationale de la Francophonie. Coastei de Fildeș și Senegalului au cerut, în 2024, retragerea forțelor militare franceze. Vidul strategic creat de declinul rapid al influenței franceze în Sahel reformulează arhitectura africană post-colonială.

România a fost donor activ de cooperare pentru dezvoltare în Africa în perioada 1960 și 1989, cu programe de asistență tehnică în Algeria, Egipt, Tanzania, Kenya, Nigeria, Mozambic. Post-1990, prezența s-a contractat semnificativ. În noiembrie 2023, Președintele Klaus Iohannis a vizitat patru state africane (Kenya, Tanzania, Senegal, Capul Verde) pentru relansarea relațiilor bilaterale. Strategia Multianuală de Cooperare pentru Dezvoltare 2024 și 2027 a RoAid include patru state africane prioritare: Etiopia, Mauritania, Senegal, Tanzania.

Politica față de Africa a României a oscilat istoric între angajament puternic (anii 1960 și 1980) și retragere semnificativă (post-1990). Vidul strategic creat de declinul influenței franceze în Sahel, plus consolidarea Acordului African Continental Free Trade Area (AfCFTA), oferă oportunități structurale de repoziționare. Trei direcții definesc agenda imediată: politică agro-alimentară și de IT cu accent pe statele Africii de Vest și de Est, parteneriate de formare militară și de securitate cu statele Golfului Guineei, plus diplomație culturală activă (educație, schimburi academice, francofonie alternativă pentru statele post-AES).

BILANȚUL ACTUAL AL RELAȚIILOR

Patru elemente structurale definesc poziția curentă a României:

Prezența diplomatică modestă. Romania are ambasade în 14 state africane: Algeria, Egipt, Maroc, Tunisia, Etiopia, Kenya, Nigeria, Senegal, Africa de Sud, Sudan, Tanzania, Zimbabwe, Republica Democratică Congo, Libia. Comparativ, Polonia are 18 ambasade în Africa, Cehia 17. Birourile consulare onorifice și corespondenții diplomatici extind acoperirea, dar masa critică pentru o politică africană articulată lipsește.

Comerțul bilateral. Volumul comerțului România și Africa este de aproximativ 2,5 miliarde de euro anual (2024), predominant cu Egipt (peste 800 milioane), Algeria (350 milioane), Maroc (250 milioane), Africa de Sud (200 milioane). Sectoarele majore: produse agroalimentare exportate, energie și materii prime importate. Investițiile directe românești în Africa sunt de sub 100 milioane de euro cumulat, pe sectoarele construcții, tehnologie informațională și agroalimentar.

Cooperarea pentru dezvoltare. RoAid (vezi Articolul 28 al acestei serii) include patru state africane prioritare: Etiopia, Mauritania, Senegal, Tanzania. Bugetul alocat Africii este modest, sub 5% din bilateral aid total. FIIAPP (Fundația Internațională și pentru Iberoamerică, partener al RoAid) implementează proiecte în Congo, Zambia, Tanzania, Malawi, Zimbabwe.

Diaspora românească în Africa este redusă (sub 5.000 de persoane), concentrată în Africa de Sud, Egipt, Maroc, Kenya. Comparativ, prezența unor state din Europa Centrală este mai consolidată (Polonia 12.000 în Africa de Sud, Cehia 8.000 în diverse state).

VIDUL STRATEGIC POST-FRANȚA ÎN SAHEL

Trei dinamici structurale definesc reformularea spațiului politic în Africa de Vest:

Prima. Retragerea Franței din Sahel. Operation Barkhane (2014 și 2022) și Misiunea EUCAP Sahel s-au încheiat sub presiunea juntelor militare din Burkina Faso, Mali, Niger. Forțele franceze au fost expulzate sau retrase din Niger (2023), Burkina Faso (2023), Mali (2022). În 2024 și 2025, Coasta de Fildeș și Senegalul au cerut retragerea forțelor franceze. Tendința este structurală, mai degrabă decât conjuncturală.

A doua. Expansiunea actorilor non-occidentali. Africa Corps (fostă Wagner Group) operează în Mali, Burkina Faso, Niger, Republica Centrafricană, Libia. China extinde Belt and Road Initiative cu accent pe energie, minerit, infrastructură. Turcia (vezi Articolul 16) operează prin TÜRASAŞ în industria feroviară africană, plus Baykar pentru drone. Iran, India, Coreea de Sud își dezvoltă inițiative bilaterale.

A treia. Pivot-ul european. Uniunea Europeană repoziționează ajutorul către statele Golfului Guineei, mai ales Coasta de Fildeș, Ghana, Benin, Togo. Prin European Peace Facility, EU a alocat 33 milioane de euro pentru Ghana, 40 milioane pentru Benin, 15 milioane pentru Coasta de Fildeș, plus 10 milioane potențial pentru Togo. Suedia, Danemarca, Belgia, Spania, Germania extind cooperarea bilaterală în Golful Guineei.

TREI DIRECȚII PENTRU O POLITICĂ ROMÂNEASCĂ ACTIVĂ

Prima. Cluster agro-alimentar și IT România și Africa, cu accent pe statele AfCFTA. Componente concrete: misiuni economice anuale conduse de Camera de Comerț și Industrie a României, în parteneriat cu RoAid și Ministerul Economiei. Sectoare prioritare: produse agroalimentare procesate (Romania este al cincilea producător agricol UE), tehnologie informațională (UiPath, Bitdefender, profil tehnologic recunoscut), formare profesională, sănătate (medicamente generice). Buget propus pentru promovare: 25 milioane de euro pe 5 ani.

A doua. Programul de formare militară și de securitate cu Golful Guineei. Componente: 100 de poziții anuale de formare la Academia Tehnică Militară pentru ofițeri din Ghana, Coasta de Fildeș, Senegal, Togo, Benin, plus formare specializată pe contraterorism la Centrul Naval din Constanța. Modelul de referință: programele similare ale Poloniei și Cehiei. Buget: 15 milioane de euro pe 5 ani, finanțare combinată din MAE, Ministerul Apărării și European Peace Facility.

A treia. Diplomația culturală și academică. Componente: 200 de burse anuale pentru studenți africani la universitățile româneşti (medicină, inginerie, IT), institut cultural român cu sediul la Nairobi sau Dakar, parteneriat cu Organizația Internațională a Francofoniei pentru promovarea limbii române ca alternativă culturală în statele post-AES, dialog interreligios cu BOR (vezi Articolul 26). Buget: 35 milioane de euro pe 5 ani.

RISCURI ȘI PRUDENȚE

Trei prudențe structurale se impun:

Prima. Capacitatea instituțională limitată a MAE și a RoAid. Implementarea unei politici africane articulate cere consolidare instituțională (creșterea bugetului African Affairs Department, recrutarea de specialiști africaniști, reanimarea programului de formare a diplomaților români specializați).

A doua. Coordonarea cu UE. Romania, ca stat membru, ar trebui să se înscrie în cadrul Global Gateway și al strategiei UE și UA, evitând duplicarea sau competiția cu inițiative europene majore.

A treia. Sensibilitățile politice. Cooperarea cu juntele militare (Burkina Faso, Mali, Niger) este chestiune contestată în UE. Romania ar trebui să-și calibreze prudent angajamentele, distingând între cooperarea umanitară (acceptabilă în orice context) și cooperarea de stat (rezervată pentru state cu standarde democratice acceptabile).

Politica față de Africa a României se află la un moment de oportunitate structurală. Vidul lăsat de declinul influenței franceze în Sahel, consolidarea Acordului AfCFTA, plus cererea africană de parteneriate diversificate creează spațiu strategic. Trei direcții definesc agenda imediată: cluster agro-alimentar și IT cu statele AfCFTA, program de formare militară cu Golful Guineei, diplomație culturală și academică prin burse, institut cultural, dialog interreligios. Calitatea implementării transformă Africa dintr-un teren de absență strategică într-un partener de dezvoltare structurată.

SURSE PRINCIPALE

● Security Council Report (aprilie și noiembrie 2025), West Africa and the Sahel Monthly Forecasts.

● European Council on Foreign Relations (mai 2025), Aligned in the Sand: How Europeans Can Help Stabilise the Sahel.

● Policy Center for the New South (aprilie 2025), West Africa at a Crossroads of Partnerships.

● ICDS Estonia (octombrie 2025), Europe’s Forthcoming Sahel Strategy.

● Council of the EU, EU and Africa Relations 2025, anniversary 25 years EU and AU partnership.

● RoAid Romanian Agency for International Development, Multiannual Strategic Programme 2024 și 2027.

● FIIAPP, Romania foreign policy priorities and African projects, profilul instituțional.

● Cancelaria Prezidențială a României (noiembrie 2023), Vizita Președintelui Iohannis în Kenya, Tanzania, Senegal, Capul Verde.

● African Continental Free Trade Area (AfCFTA), profilul instituțional și statele membre.

● European Peace Facility (EPF), alocările pentru Ghana, Benin, Coasta de Fildeș, Togo.

● Global Gateway initiative al UE, profilul investițional în Africa.

● INS Romania, Statistici comerț bilateral cu Africa 2024.