Visegrad Group (V4), reunind Polonia, Cehia, Slovacia și Ungaria, sărbătorește în 2026 a 35-a aniversare. Format constituit pe 15 februarie 1991 la castelul Visegrád, ca platformă de coordonare pentru tranziția post-comunistă și aderarea la NATO și UE, V4 a oscilat între perioade de cooperare intensă și paralizie politică. Slovacia preia președinția rotativă din iulie 2026, după Ungaria (iulie 2025 și iunie 2026), Polonia (ianuarie 2024 și iunie 2025), Cehia (iulie 2023 și iunie 2024). Schimbarea politică din Ungaria, cu victoria Tisza Magyar a lui Péter Magyar la alegerile din aprilie 2026, deschide perspectiva resetării relațiilor intra-V4 și a apropierii pe poziții consensuale față de Ucraina.
Romania nu este membru V4, dar participă regulat la formatul V4+, în întâlniri ad hoc pe agende specifice (securitate, migrație, energie, transport). Bilanțul economic al V4 ca grup arată ponderi semnificative: dacă ar fi un singur stat, V4 ar avea PIB-ul al patrulea în UE, populație de 65 milioane, pondere de 12,46% din voturile Consiliului UE. Sub președinția slovacă (iulie 2026 și iunie 2027), prioritățile anunțate includ interconectările transfrontaliere (transport, energie, nuclear), dezvoltarea economică (PMM, digitalizare, inovare verde) și cooperarea cu Coreea de Sud, Japonia, Israel.
Schimbarea politică din Ungaria, plus consolidarea poziției României ca actor major al flancului estic, plus reanimarea V4 sub președinția slovacă din 2026, deschid o fereastră structurală pentru transformarea formatului Visegrad+ într-un cluster regional Europa Centrală extins. Trei direcții definesc agenda imediată: instituționalizarea participării româneşti la V4+ ca format permanent (V4+1), parteneriat tematic pe agenda industrială și energetică, plus arbitraj regional pe agenda Ucrainei post-război.
BILANȚUL V4 ȘI RELEVANȚA PENTRU ROMÂNIA
Patru elemente structurale definesc V4 în 2026:
Configurarea instituțională. V4 este un format informal interguvernamental, fără structuri permanente, fără secretariat fix. Lucrările sunt centrate pe președinția rotativă anuală (Polonia, Cehia, Slovacia, Ungaria), cu reuniuni la nivel de șefi de stat, prim-miniștri, miniștri sectoriali. Singurul element instituționalizat este International Visegrad Fund, cu sediul la Bratislava, finanțator al cooperării culturale, educaționale, civile cu buget anual de aproximativ 8 milioane euro.
Capacitatea economică. PIB cumulat aproximativ 1,9 trilioane USD (2024), populație 65 milioane, pondere comerț internațional între cei mai mari din lume. V4 atrage anual peste 50 miliarde euro investiții directe străine, predominant industriale (auto, electronice, chimie). Cehia (US$40.858 PIB pe cap PPP), Slovacia ($38.321), Ungaria ($35.941), Polonia ($35.651).
Tensiunile interne. Războiul din Ucraina a creat fracturi semnificative: Polonia și Cehia au sprijinit ferm Ucraina, Ungaria sub Orbán a menținut linie pro-Rusia, Slovacia sub Fico a oscilat. Aceste divergențe au paralizat parțial agenda comună. Schimbarea politică din Ungaria (aprilie 2026) și consolidarea Cehiei sub Babiš creează context de resetare.
V4+ ca format extins. V4 invită ad hoc state din afara grupului în formate +1, +2, +3, etc. Romania, Bulgaria, Slovenia, Croația, Austria, Germania, Statele Baltice, Ucraina, Statele Balcanice de Vest sunt parteneri frecvenți. Visegrad+ scheme dedicate finanțează proiecte cu Eastern Partnership și Vest-Balcani.
SCHIMBAREA POLITICĂ DIN UNGARIA ȘI CONTEXTUL NOU
Victoria Tisza Magyar la alegerile din aprilie 2026 marchează cea mai semnificativă schimbare politică din V4 ultimului deceniu. Trei consecințe structurale:
Prima. Reorientarea Ungariei pro-Ucraina și pro-UE. Tisza Magyar, sub conducerea Péter Magyar, a anunțat poziție clar pro-Kiev, plus susținere fermă a aderării Ucrainei la UE. Aceasta elimină principalul blocaj din interiorul V4 pe agenda de est. Pentru România, schimbarea înseamnă oportunitate de cooperare consolidată cu Budapesta pe agenda comună.
A doua. Consolidarea cooperării V4 pe agenda economică. Tisza Magyar a anunțat focus pe modernizarea economică (educație, IT, infrastructură, energie), apropiindu-se de prioritățile Cehiei (Babiš), Slovaciei (Fico, post-pragmatizare) și Poloniei (Tusk, succedată de noua administrație). Romania, ca actor industrial regional, are interes direct.
A treia. Arbitrajul regional pe Ucraina post-război. Romania, Polonia, Ungaria (post-aprilie 2026) sunt cele trei state UE care vor avea cea mai mare contribuție la reconstrucția Ucrainei. Coordonarea trilaterală sau cuadrilaterală (cu Cehia adăugată) ar amplifica influența colectivă pe procesul de aderare al Ucrainei.
TREI DIRECȚII PENTRU ROMÂNIA PE FORMATUL VISEGRAD+
Prima. Instituționalizarea participării româneşti la V4+ ca format permanent (V4+1). Componente concrete: cerere oficială transmisă în 2026 către președinția slovacă; angajament de participare la toate reuniunile tematice ale V4; contribuție financiară la International Visegrad Fund; reuniuni anuale la București pentru agenda regională (a treia categorie, după reuniunea de iarnă V4+1 și cea de vară V4+1). Modelul de referință: Austria, care participă la majoritatea formatelor V4+ ca partener regional consolidat.
A doua. Parteneriat tematic V4 plus România pe agenda industrială și energetică. Componente: cluster industrial regional pentru baterii electrice (Polonia, Cehia, Slovacia, Ungaria, România au ecosisteme de complementare); cooperare nucleară extinsă (Cehia Dukovany, Slovacia Mochovce, Ungaria Paks II, România Cernavodă - reactor cu valoare acumulată de aproximativ 60 GWh anual prin extindere); coordonare pe coridoarele de transport (Via Carpathia, Rail2Sea); coordonare pe diversificarea gazelor naturale (Polonia LNG Świnoujście, România Neptun Deep, Slovacia transit, Ungaria stocare).
A treia. Arbitraj regional pe agenda Ucrainei post-război. Componente: declarație comună V4 plus România pentru sprijin la aderarea Ucrainei la UE până în 2030 (cu Polonia ca lider, România și Ungaria post-aprilie 2026 ca aliați activi); coordonare pe contribuțiile la fondul Ukraine Facility (peste 50 miliarde euro UE); cluster industrial al apărării regional (Polonia, România, Cehia, Slovacia, Ungaria) integrat în SAFE; mecanism trilateral România-Polonia-Ucraina (vezi Articolul 22) ca nucleu operațional al unui format mai larg.
RISCURI ȘI PRUDENȚE
Trei prudențe structurale se impun:
Prima. Heterogenitatea politică internă a V4. Chiar și după aprilie 2026, V4 rămâne grup cu orientări politice diverse. Romania trebuie să își calibreze poziționarea pentru a fi partener constructiv, fără a ajunge în mijlocul tensiunilor interne (de exemplu, dintre Polonia și Cehia pe agenda eutanasiei sau dintre Slovacia și Ungaria pe minorități).
A doua. Concurența cu alte formate. Romania participă la B9 (vezi Articolul 11), Bucharest Format, Three Seas Initiative (vezi Articolul 6), trilateralul cu Polonia și Ucraina (vezi Articolul 22), triunghi cu Polonia și Turcia (vezi Articolul 16). V4+1 ar fi al cincilea format regional pentru București. Capacitatea de coordonare a MAE și Cancelariei Prim-Ministru cere consolidare proporțională.
A treia. Sensibilități cu Ungaria pe agenda minorităților. Relația bilaterală cu Hungary (vezi Articolul 8) include sensibilități recurente pe Transilvania și statutul minorității maghiare. Schimbarea politică din aprilie 2026 oferă oportunitate de resetare, dar prudență trebuie menținută pentru a evita capturarea agendei V4+1 de către aceste sensibilități.
Schimbarea politică din Ungaria în aprilie 2026, plus reanimarea V4 sub președinția slovacă, plus consolidarea poziției României ca actor major al flancului estic, deschid fereastră structurală pentru transformarea Visegrad+ într-un cluster regional Europa Centrală extins. Trei direcții definesc agenda imediată: instituționalizarea participării româneşti la V4+ ca format permanent (V4+1), parteneriat tematic pe agenda industrială și energetică, arbitraj regional pe agenda Ucrainei post-război. Calitatea decisiilor de poziționare în 2026 și 2027 va defini ponderea Bucureștiului în arhitectura Europei Centrale a deceniului 2030.
SURSE PRINCIPALE
● Visegrad Group (visegradgroup.eu), profilul instituțional.
● International Visegrad Fund (visegradfund.org), buget și mecanisme.
● Visegrad Insight (mai 2026), V4 and the Moment of Opportunity for Central Europe.
● Prague Centre for Transatlantic Relations (decembrie 2025), How to Restart Regional Cooperation: V4 and Beyond.
● France Diplomatie (aprilie 2026), Visegrád Group profile.
● Council of the EU, The Visegrad Group V4, profil documentar.
● Wikipedia (mai 2026), Visegrád Group, profile and history.
● Visegrad Fund, Visegrad Grants și Strategic Grant Programme.
● Westernbalkans Visegrad Fellowship Program, profilul programului.
● OECD Economic Outlook 2025 și 2026, capitolele V4 și România.
● Comisia Europeană, Country reports 2025 pentru V4 și România.
● Eurostat, Statistici regionale Europa Centrală 2024.
● Three Seas Initiative (3si.eu), profilul instituțional, vezi Articolul 6.