Format trilateral România, Polonia, Ucraina

Pe 12 martie 2026, la București, Președintele Volodymyr Zelensky și Președintele Nicușor Dan au semnat Declarația de Parteneriat Strategic România și Ucraina. Cele două capitale au convenit producția comună de drone, finanțată prin programul SAFE cu o alocare estimată la 200 milioane de euro. Acordul reflectă un model nou de cooperare: Ucraina contribuie cu know-how tehnologic testat în luptă, dezvoltat pe parcursul războiului, iar România furnizează standardele NATO și acces la lanțurile europene de aprovizionare. La aceeași dată, cele două state au discutat despre cooperarea pe importul LNG-ului american în Ucraina și dezvoltarea comună a câmpurilor de gaz ucrainene.

Pe 19 ianuarie 2026, ministrul Apărării Radu Miruță a avut o videoconferință cu omologul polonez Władysław Kosiniak-Kamysz. Cele două capitale au reconfirmat parteneriatul strategic, cu accent pe contribuția poloneză la structurile aliate de pe teritoriul român, în special Comandamentul Brigăzii Multinaționale Sud-Est de la Craiova. Miruță a subliniat angajamentul României de a contribui cu forțe în NATO Battle Group Poland.

Coloana vertebrală a flancului estic NATO se desenează prin trei capitale: București, Varșovia, Kiev. Cele trei state au cele mai mari capacități militare ale flancului (Polonia 4,7% PIB apărare, Ucraina aflată în război total cu Rusia, România 2,81% PIB cu țintă 5% până în 2035), cele mai lungi granițe cu Rusia și Belarus, cele mai consecvente sprijiniri ale arhitecturii euroatlantice. Formalizarea formatului trilateral România, Polonia, Ucraina ca platformă de coordonare strategică reprezintă pasul instituțional logic, complementar cu B9, NATO și Bucharest Format.

DE CE TRILATERALUL ESTE LOGIC

Patru argumente structurale susțin formalizarea formatului:

Geografic. Cele trei state acoperă coloana est-europeană a flancului NATO, de la Marea Baltică (granița nordică Polonia și Belarus, Polonia și Rusia Kaliningrad) la Marea Neagră (granița sudică România și Ucraina, România și Marea Neagră). Lanțul carpatic transcarpatic conectează cele trei teritorii. Coridoarele de transport (Rail2Sea, Via Carpathia) traversează geografia tripartită.

Strategic. Cele trei state au cele mai puternice capacități militare ale flancului. Polonia: 200.000 de militari, achiziții masive (K2 Black Panther, K9, F-35, Apache, HIMARS), industrie de apărare în creștere accelerată. Ucraina: cel mai mare experiment de luptă urbană și cu drone din Europa modernă, capacități tehnologice de inovare în război. România: hub logistic, cea mai mare bază NATO din Europa, infrastructură portuară majoră, F-35 și Patriot. Combinația creează masă critică.

Industrial. Producția comună de drone România și Ucraina (anunțată în martie 2026) este complementară cu producția poloneză de muniție, cu care Romania produce parteneriat prin ASAP. Cluster trilateral pe drone, muniție, sisteme antiaeriene, vehicule blindate ar avea masă critică pentru competitivitate europeană globală.

Politic. Cele trei state au orientări transatlantice și pro-Ucraina convergente. Polonia (sub președintele Nawrocki și guvernele Tusk și succesoare), România (sub Dan și guvernele aferente), Ucraina (sub Zelensky și succesori) au consensul fundamental privind continuarea integrării euroatlantice și descurajarea rusă.

BILANȚUL COOPERĂRILOR EXISTENTE

Patru niveluri de cooperare deja existente:

● Cooperarea bilaterală România și Polonia. Parteneriat strategic semnat în 2009. Vizita reciprocă a Președinților Dan și Nawrocki în februarie 2026 (Varșovia, ulterior București). Cooperarea pe B9 și Bucharest Format. Polonia contribuie cu forțe la Comandamentul Brigăzii Multinaționale Sud-Est de la Craiova; Romania contribuie la NATO Battle Group Poland. Comerț bilateral peste 11 miliarde de euro în 2024.

● Cooperarea bilaterală România și Ucraina. Acordul Strategic de Parteneriat semnat la 12 martie 2026. Cele 200 de companii românești implicate în reconstrucția Ucrainei. Solidarity Lanes prin Constanța și Dunăre. Achizițiile ucrainene de armament românesc (715,9 milioane USD în 2024). DTEK Renewables a investit cel puțin 200 milioane de euro în România în 2023 și 2024.

● Cooperarea bilaterală Polonia și Ucraina. Tratatul bilateral de cooperare în pregătire. Cooperarea operațională pe Solidarity Lanes prin granița polono-ucraineană (cea mai largă graniță de tranzit al armamentului către Ucraina). Investițiile poloneze în Ucraina depășesc 1,5 miliarde de dolari (datele Bancii Naționale a Ucrainei pentru 2025), cea mai mare prezență a unui stat membru UE.

● Cooperarea trilaterală incipientă. Întâlniri ministeriale ad hoc, cooperare în formatul B9, sprijin coordonat pentru Ucraina prin Ramstein și UDCG (Ukraine Defence Contact Group). Rămâne lipsa unui cadru formal trilateral, comparabil cu Visegrad Group sau cu Lublin Triangle (Polonia, Lituania, Ucraina).

COMPARAȚIE CU FORMATE EXISTENTE

Trei formate regionale existente oferă modele de referință:

Visegrad Group (V4): Polonia, Cehia, Slovacia, Ungaria. Format consolidat din 1991, cu secretariat rotativ, agenda anuală predefinită, componentă culturală și economică. Limitele: heterogenitate politică crescândă (Polonia sub diferite guverne, divergența Hungary cu Polonia post-2022, complicații cu Slovacia sub Fico).

Lublin Triangle (Polonia, Lituania, Ucraina): format înființat în 2020, focus pe sprijin pentru integrarea ucraineană în UE și NATO. Întâlniri ministeriale regulate. Modelul ar putea fi replicat pentru România, Polonia, Ucraina.

Bucharest Format (B9): nouă state. Mult mai larg decât trilateralul propus, dar cu intensitate operațională mai mică. Trilateralul ar funcționa ca nucleu operațional al B9 (vezi Articolul 11 al acestei serii).

TREI PRIORITĂȚI PENTRU INSTITUTIONALIZAREA FORMATULUI

Prima. Adoptarea unei Declarații Comune Trilaterale și a unui Plan de Acțiune 2026 și 2030, cu agenda în patru axe: (1) cooperare operațională de apărare (cluster industrial trilateral, exerciții comune, programe de formare), (2) integrare europeană (asistență României și Poloniei pentru pregătirea aderării Ucrainei la UE până în 2030), (3) infrastructură și conectivitate (Coridoarele Rail2Sea, Via Carpathia, conexiunile transcarpatice România și Ucraina), (4) reziliență economică (cooperare pe energie, agricultură, industrie). Termenul propus: Q4 2026, summit trilateral găzduit la București (post-summit B9 din mai 2026).

A doua. Crearea unui Secretariat Trilateral cu sediul rotativ la București, Varșovia, Kiev (cu sediul fizic la Lviv post-război), pe modelul Visegrad. Componente operaționale: pregătirea agendei summit-urilor anuale, monitorizarea implementării deciziilor, coordonarea cu instituțiile UE și NATO, comunicare publică. Buget propus: 8 până la 12 milioane de euro pe an total, finanțare proporțională a celor trei state.

A treia. Cluster Industrial Trilateral de Apărare. Obiectiv: producție anuală cumulată de 1,5 milioane unități de muniție de calibru standard NATO, 5.000 de vehicule blindate, 50.000 de drone, 200 de sisteme antiaeriene de calibru variat până în 2030. Componente specifice: producție comună drone România și Ucraina (deja inițiată cu 200 milioane euro SAFE), producție muniție Polonia și România prin ASAP extins, producție vehicule blindate România și Polonia (parteneriate Otokar și Automecanica, plus Huta Stalowa Wola). Buget total proiectat: 8 până la 12 miliarde de euro pe 5 ani, finanțare combinată SAFE, EDF, fonduri naționale, capital privat.

RISCURI ȘI PRUDENȚE

Trei prudențe structurale se impun:

Prima. Volatilitate politică internă. Polonia a alternat între guvernări PiS și Civic Coalition, cu impact asupra politicii externe. Ucraina trece prin război total cu provocări politice severe post-război. România menține stabilitate, dar agenda transpartizană pe extindere și flancul estic trebuie consolidată. Trilateralul cere coordonare la nivelul cel mai înalt (Cancelarie, Președinție) pentru predictibilitate.

A doua. Sensibilitatea bilaterală Polonia și Ucraina pe chestiuni istorice (Volânia, masacrul cetățenilor polonezi din 1943 și 1944) și pe tranzitul cerealelor (criza cerealelor 2023). Trilateralul ar trebui să gestioneze aceste sensibilități prin canale paralele, fără a permite să blocheze cooperarea operațională.

A treia. Compatibilitatea cu formatele existente. Trilateralul ar trebui să fie complementar, nu concurent față de NATO, UE, B9, Bucharest Format. Pozitionarea poate fi cea de nucleu operațional al flancului estic, similar relației Franța și Germania pentru axa centrală europeană.

Formatul trilateral România, Polonia, Ucraina reprezintă coloana vertebrală naturală a flancului estic NATO. Capacitățile militare combinate (Polonia 4,7% PIB, Ucraina cea mai mare experiență de război modern în Europa, România cu cea mai mare bază NATO din Europa), geografia complementară (Baltică, Carpații, Marea Neagră), convergența strategică pe Ucraina și pe arhitectura euroatlantică creează baza unei platforme operaționale unice. Trei priorități definesc institutionalizarea: Declarație Comună și Plan de Acțiune 2026 și 2030, Secretariat Trilateral cu sediu rotativ, Cluster Industrial Trilateral de Apărare. Calitatea formalizării definește ponderea Bucureștiului în arhitectura europeană de securitate a deceniului 2030.

SURSE PRINCIPALE

● Kyiv Independent (martie 2026), Ukraine, Romania Sign Strategic Partnership Declaration, Set to Co-Produce Drones.

● Atlantic Council (martie 2026), Romania’s Drone and Energy Plans with Ukraine Make Europe Stronger.

● GMK Center (martie 2026), Romania and Ukraine 2024 to 2025: Trade Between Countries.

● Cancelaria Prezidențială a României (martie 2026), Declarația Strategic Partnership cu Ucraina.

● GlobalSecurity (ianuarie 2026), Romanian and Polish Talks on Strengthening NATO’s Eastern Flank.

● Council on Geostrategy (aprilie 2024), The Trilateral Initiative: Britain, Poland and Ukraine.

● Institute of New Europe (noiembrie 2025), Poland, Romania, Türkiye Trilateral Format.

● Senatul SUA, S.2914 Eastern Flank Strategic Partnership Act of 2025.

● Visegrad Group, profilul instituțional și mecanismele de funcționare.

● Lublin Triangle (Polonia, Lituania, Ucraina), profilul format și agenda.

● Wikipedia (mai 2026), Bucharest Nine.

● Acord Bilateral România și Polonia 2009, profilul instrumental.

● Acord Bilateral România și Ucraina 12 martie 2026, comunicat oficial.