România este, în 2026, al cincilea beneficiar al programului Erasmus+ în Uniunea Europeană, cu peste 18.000 de studenți români care participă anual la mobilități academice europene și aproximativ 8.000 de studenți europeni care studiază în România. Bugetul total al programului Erasmus+ pentru perioada 2021 și 2027 este de 26,2 miliarde de euro, dintre care România absoarbe în mod consecvent peste 4% din total. Universitatea din București, Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, Universitatea Politehnica din București, Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași și Academia de Studii Economice din București sunt recunoscute internațional ca poli de mobilitate.

Concomitent, brain drain-ul rămâne o realitate structurală. Aproximativ 4 milioane de cetățeni români locuiesc și lucrează în diaspora europeană (Spania, Italia, Marea Britanie, Germania, Franța) și extra-europeană (SUA, Canada). Dintre aceștia, peste 600.000 sunt absolvenți de universitate. Romania investește, conform OECD, în formarea unei generații a cărei valoare profesională este captată în mare parte de alte economii europene.

Educația și capitalul uman au constituit, istoric, principalul vector de soft power al României. Diaspora educată, parteneriatele academice europene, capacitatea de cercetare în creștere reprezintă active strategice subutilizate ca instrumente de politică externă. Conversia acestor active într-o agendă coerentă cere trei direcții simultane: hub regional de expertiză cu sediul la București, programe structurate de brain circulation, parteneriate științifice de scară mare cu vecinătatea estică (Republica Moldova, Ucraina) și cu Balcanii de Vest.

ACTIVELE ACTUALE ALE CAPITALULUI UMAN ROMÂNESC

Patru piloni structurali definesc poziția României:

Sistemul universitar. România are 56 de universități acreditate (publice și private), peste 500.000 de studenți înscriși, capacitate de instruire la standarde europene în domenii cheie (medicină, IT, inginerie, științe sociale). Universitățile de medicină din Cluj, Iași, București și Timișoara atrag anual peste 12.000 de studenți internaționali, predominant din statele europene cu deficit de personal medical.

Cercetarea. România participă la programul Horizon Europe (95,5 miliarde de euro pentru 2021 și 2027), cu absorbție de aproximativ 350 milioane de euro până în 2025. Centrele românești de excelență (ICI București pentru calculul de înaltă performanță, INCAS pentru aerospațial, COMOTI pentru turbomotoare, Institutul Cantacuzino pentru biomedical) sunt parte din rețele europene structurate. Politehnica București este lider regional în formarea inginerilor IT.

Diaspora intelectuală. Aproximativ 600.000 de absolvenți români locuiesc în diaspora. Dintre aceștia, mii sunt cercetători activi în universități și institute de top (CERN, MIT, ETH Zurich, Imperial College London, Max Planck, INRIA). Această rețea reprezintă, potențial, infrastructura unei diplomații științifice masive.

Capacitatea lingvistică. Limba română este, alături de spaniolă, italiană și franceză, o limbă romanică majoră, cu peste 25 de milioane de vorbitori. Contextul Republicii Moldova oferă un spațiu lingvistic comun de 28 de milioane. Romania are, prin Institutul Limbii Române, capacități de promovare lingvistică în zeci de centre internaționale.

LACUNELE STRATEGICE

Trei deficite structurale limitează valorificarea capitalului uman ca instrument de politică externă:

Al doilea. Subutilizarea diasporei intelectuale. Programul Diaspora Start-Up Plus al guvernului (finanțare antreprenoriat returnat) și Programul Repat (atragerea cercetătorilor) au scară modestă. Mecanismele de brain circulation (cercetători români care lucrează parțial în diaspora și parțial în țară, contracte hibride, networking instituționalizat) sunt slab dezvoltate.

Al treilea. Discrepanța dintre nivelul universităților și statutul lor internațional. Niciun program românesc nu apare în top 200 al QS World University Rankings sau Times Higher Education. Comparativ, Polonia are 10 programe în top 200 ale QS și Cehia 8. Calitatea cercetării și a publicațiilor românești cere salt cantitativ și calitativ pentru a se reflecta în rankings.

TREI PRIORITĂȚI PENTRU UN INSTRUMENT DE POLITICĂ EXTERNĂ

Prima. Hub regional de expertiză România cu sediul la București (vezi Articolul 13 al acestei serii pentru componenta dedicată Balcanilor de Vest). Hub-ul ar avea trei direcții operaționale: (1) Centrul de Excelență pentru Asistență Pre-Aderare destinat funcționarilor publici din statele candidate (Moldova, Ucraina, Albania, Macedonia de Nord, Muntenegru); (2) programe master internaționale în engleză pe teme strategice (afaceri europene, securitate, dezvoltare); (3) reziență de cercetători din Diaspora pe contracte hibride. Buget propus: 100 milioane de euro pe 4 ani, finanțare combinată din PNRR, Horizon Europe și fonduri bilaterale.

A doua. Programul Strategic Brain Circulation 2026 și 2032. Trei componente: (1) Burse de Reintegrare pentru cercetătorii diasporei de top (50 de poziții pe an, salariu competitiv, finanțare de cercetare 200.000 de euro per cercetător), inspirat din modelele Marie Skłodowska-Curie și Humboldt Polonia; (2) Contracte Hibride pentru lectori care predau parțial la universități româneşti și parțial în diasporă (Romania Distinguished Fellows); (3) Romania Diaspora Innovation Hub, platformă digitală de matching între diaspora intelectuală și instituțiile românești.

A treia. Pachet științific bilateral cu Republica Moldova și Ucraina. Componente concrete: programul comun de doctorat România și Republica Moldova (2.000 de bursieri pe orizont 5 ani), centru regional de cercetare aplicată cu sediul la Iași, finanțat tripartit; integrarea universităților ucrainene (Kharkiv, Kyiv, Lviv) în reţelele europene prin parteneriate cu universităţi româneşti; programe Erasmus+ extinse între România, Moldova și Ucraina. Pachetul ar consolida poziția României ca punte academică între UE și vecinătatea estică.

AVANTAJELE COMPARATIVE ALE ROMÂNIEI

România are trei avantaje structurale rar întâlnite în Europa Centrală și de Est:

Capacitatea lingvistică spre vecinătatea estică (limba română comună cu Republica Moldova, capacitatea instituțională de a forma vorbitori de ucraineană prin programele de minoritate). Polonia, Cehia, Ungaria au limita lingvistică naturală spre est. Romania are continuitate.

Apartenența geografică la flancul estic NATO și UE, cu experiență directă a integrării post-2007. Statele membre care au aderat în 2004 (Polonia, Cehia, Ungaria, Slovacia) au expertiză valoroasă, dar memoria instituțională recentă a tranziției este românească.

Sistemul universitar diversificat și costuri competitive. Tarifele universitare românești pentru studenții internaționali sunt sub media europeană, calitatea formării medicale și inginereşti este recunoscută. Acest avantaj a generat fluxul actual de 12.000+ studenți internaționali; o strategie articulată ar dubla cifrele.

Capitalul uman este cel mai durabil instrument de politică externă al unui stat de talia României. Activele actuale (sistemul universitar, diaspora intelectuală, capacitatea lingvistică spre est) sunt subutilizate strategic. Trei direcții transformă această realitate: hub regional de expertiză cu sediul la București, programul Strategic Brain Circulation 2026 și 2032, pachet științific bilateral cu Republica Moldova și Ucraina. Calitatea exploatării acestor instrumente va defini poziționarea României ca actor de soft power european pentru deceniul 2030.

SURSE PRINCIPALE

● Comisia Europeană, Erasmus+ Programme Statistical Factsheets 2021 și 2027, profilul României.

● ANPCDEFP, Agenția Națională pentru Programe Comunitare în Domeniul Educației și Formării Profesionale, rapoarte anuale.

● OECD, Education at a Glance 2025, Romania profile.

● Comisia Europeană, Horizon Europe Country Profile Romania 2024 și 2025.

● QS World University Rankings 2026, plus Times Higher Education World Rankings 2026.

● Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării, Strategia Națională de Cercetare 2022 și 2027.

● Institutul Limbii Române, profilul rețelei externe.

● ICI București, INCAS, COMOTI, Cantacuzino, profilurile instituționale.

● Diaspora Start-Up Plus și Programul Repat, sinteze de implementare.

● Marie Skłodowska-Curie Actions și Alexander von Humboldt Foundation, modele de referință.

● British Council, Goethe-Institut, Alliance Française, Cervantes, comparator instituțional.

● Strategiile naționale Polonia, Cehia, Ungaria privind soft power-ul educațional.