Pe 19 mai 2025, la Londra, Comisia Europeană și Guvernul Marii Britanii au semnat primul Pact de Securitate și Apărare (SDP) din istoria post-Brexit a relației, în cadrul Summit-ului UE și Marea Britanie. Pactul deschide perspectiva participării britanice la programe europene de apărare, în special la SAFE (Strategic Armaments Facilitation Europe), instrumentul UE de 150 miliarde de euro pentru achiziții colective. Negocierile pe SAFE au eșuat, însă, în noiembrie 2025, parțial repornite în februarie 2026 după o scrisoare a Parlamentului European.

Romania și Marea Britanie au, din 2003, un Acord Strategic de Cooperare în Apărare, completat în 2010 prin Acordul privind dubla impunere. Cele două state sunt parteneri NATO consecvenți. Comerțul bilateral este guvernat de Trade and Cooperation Agreement UE și UK din ianuarie 2021. Diaspora românească din Marea Britanie este de aproximativ 600.000 de cetățeni, cea mai mare comunitate românească extra-UE. Brand-ul Dacia (Renault) este cel mai cunoscut brand românesc în Marea Britanie, cu rețea extinsă de dealeri.

Marea Britanie reprezintă pentru România partenerul european cu profil unic: putere militară de prim rang în Europa, membru permanent al Consiliului de Securitate ONU, hub financiar global, susținător consecvent al flancului estic NATO și al Ucrainei, dar acum în afara cadrului UE. Romania are oportunitatea, după 2026, de a construi o relație bilaterală structurată care să combine cooperarea pe Solidarity Lanes, parteneriatul industrial de apărare, fluxurile economice (cu accent pe diaspora și investiții), conexiunile educaționale (Erasmus, parteneriate universitare). Modelul de referință: relațiile Marea Britanie cu Polonia și statele baltice.

BILANȚUL ACTUAL AL RELAȚIEI BILATERALE

Patru piloni structurali definesc relația în 2026:

Cooperarea în apărare. Romania și Marea Britanie cooperează prin NATO, prin acordul bilateral din 2003, prin contribuții comune la misiunile aliate. Marea Britanie a desfășurat în 2022 și 2023 forțe rotative pe flancul estic NATO, inclusiv elemente în România. Cooperarea industrială bilaterală în apărare rămâne modestă comparativ cu Polonia (BAE Systems, MBDA, Babcock au prezență mai consolidată în Polonia).

Comerțul bilateral. Volumul comerțului este guvernat de Trade and Cooperation Agreement UE și UK din ianuarie 2021. Volumul total a depășit 5 miliarde de euro în 2024. Sectoarele majore: automotive (Dacia), IT (servicii outsourced), agroalimentar, energie. Investițiile britanice directe în România se concentrează pe energie, IT, retail (Tesco, Vodafone). Vodafone Romania este al doilea operator mobil al țării. Royal Bank of Scotland a operat în România între 2008 și 2015.

Diaspora. Aproximativ 600.000 de cetățeni români locuiesc în Marea Britanie. Concentrarea geografică predominantă: Londra, Manchester, Birmingham. Profilul socioprofesional: predominant calificat (peste 65% au studii medii sau superioare). Generația a doua (copiii diasporenilor) intră în masă în profesii liberale britanice. Tensiunile politice ale Brexit-ului (campania referendumului 2016) au lăsat sechele percepute, dar fluxul de migrație a continuat post-2021 prin sistemul de vize de muncă.

Solidarity Lanes pentru Ucraina. Marea Britanie și Romania sunt parteneri operaționali în sprijinul logistic al Ucrainei. Vasele britanice de antrenament au tranzitat Marea Neagră în 2024 și 2025 pentru programele de pregătire a marinarilor ucraineni. Cooperarea pe Solidarity Lanes (Constanța, Reni, Galați) implică actori britanici prin investiții portuare și companii logistice.

SCHIMBAREA CADRULUI POST-BREXIT

Trei dinamici structurale au reformulat cadrul relațiilor europene britanice și, prin extensie, oportunitățile pentru București:

Prima. Resetul UE și UK sub Guvernul Starmer. Partidul Laburist, ales în iulie 2024, a definit reapropierea de UE drept prioritate strategică. Pactul de Securitate și Apărare din mai 2025, summit-urile bilaterale anuale, dialogul structurat pe agenda externă reprezintă instrumente noi. Romania, ca stat membru UE consecvent pro-britanic în arhitectura de apărare, are oportunitatea de a fi punte între cele două capitale.

A doua. Joint Expeditionary Force (JEF). Marea Britanie conduce JEF din 2018, cu participare a Danemarcei, Estoniei, Finlandei, Islandei, Letoniei, Lituaniei, Norvegiei, Olandei, Suediei. Romania nu participă la JEF, deși geografic și strategic ar fi candidat natural pentru extinderea formatului spre flancul sud-estic NATO. Includerea României în JEF, sau crearea unui format paralel pentru Marea Neagră, rămâne posibilitate strategică.

A treia. SAFE și industria de apărare. Eșecul negocierilor SAFE din noiembrie 2025 a generat regretul reciproc al UE și UK. Reluarea discuțiilor în februarie 2026 deschide perspectiva participării britanice. Romania, beneficiar major al SAFE (16,6 miliarde euro alocați), are interes ca industria britanică să fie integrată: tehnologia britanică este complementară cu cea germană (Rheinmetall) și sud-coreeană (Hanwha) deja prezentă în România.

TREI PRIORITĂȚI PENTRU PARTENERIATUL BILATERAL

Prima. Tratat bilateral de Parteneriat Strategic România și Marea Britanie, semnat în 2027 (cinci ani înainte de aderarea celebrată în 2032 pentru 25 de ani de la primul tratat bilateral). Componente: cooperare apărare structurată (programe industriale, exerciții comune, schimburi militare), cooperare economică (eliminarea barierelor non-tarifare, investiții reciproce), cooperare educațională (programe Chevening, universități partenere), cooperare cultural-academică (Institutul Cultural Român la Londra extins, expoziții regulate).

A doua. Includerea României în Joint Expeditionary Force, sau crearea unui format paralel Black Sea Expeditionary Force. JEF actual se concentrează pe Marea Baltică. Extensia naturală spre Marea Neagră, cu Marea Britanie, Romania, Bulgaria, Turcia, Ucraina (în calitate de partener, post-război), ar consolida arhitectura maritimă a flancului estic. Romania ar avea poziția de punct de intrare a forțelor britanice în zona Mării Negre.

A treia. Cluster industrial de apărare bilateral, integrat în viziunea SAFE. Componente concrete: parteneriat BAE Systems și ROMARM pentru sisteme aeriene fără pilot (drone), parteneriat MBDA și Romania pentru sisteme de apărare antiaeriană, parteneriat Babcock și Damen Galați pentru construcții navale, parteneriat Rolls-Royce și COMOTI pentru turbomotoare. Buget proiectat: 800 milioane de euro pe 5 ani, plus contribuții private.

AVANTAJELE STRUCTURALE PENTRU ROMÂNIA

Trei avantaje structurale recomandă consolidarea relației bilaterale:

Capital uman bilateral. Cele 600.000 de cetățeni români din Marea Britanie reprezintă cea mai mare comunitate românească extra-UE. Multe profesii medicale, IT, financiare britanice se sprijină pe profesionişti români. Această infrastructură umană facilitează parteneriatele instituționale.

Convergența strategică pe Ucraina. Marea Britanie a fost, alături de SUA și Statele baltice, cel mai consecvent susținător militar al Ucrainei din 2022 încoace. Romania a fost cel mai consecvent hub logistic. Convergența operațională (cooperare pe Solidarity Lanes, antrenament aviatic la baza F-16, coordonare maritime) este probabilă și pe termen lung.

Complementaritatea în arhitectura europeană. Marea Britanie operează în afara cadrului UE, dar în interiorul NATO. Romania este în UE și în NATO. Cele două state pot coordona pozițiile pe agenda critică (industrie de apărare, securitate energetică, integrarea Ucrainei) într-un mod complementar.

Marea Britanie post-Brexit reprezintă pentru România partenerul european cu profil unic și valoare strategică în creştere. Cele 600.000 de cetățeni români în Marea Britanie, cooperarea de apărare consacrată, convergența strategică pe Ucraina și pe flancul estic creează baza materială. Trei priorități definesc agenda imediată: Tratat bilateral de Parteneriat Strategic semnat până în 2027, includerea României în Joint Expeditionary Force sau crearea Black Sea Expeditionary Force, cluster industrial de apărare bilateral integrat în SAFE. Calitatea relației bilaterale în 2030 va fi definită de pașii structurali decisi în următorii doi ani.

SURSE PRINCIPALE

● Royal United Services Institute (RUSI), What Can the New Government’s Proposed UK and EU Security Pact Achieve.

● European Council on Foreign Relations (mai 2025), Channelling Security: A New Era for EU and UK Defence Cooperation.

● Carnegie Endowment (decembrie 2025), Brexit, Bridges, and Barriers: Where Next for EU and UK Relations.

● UK in a Changing Europe (februarie 2026), After SAFE: Consequences for EU and UK Defence Industrial Cooperation.

● Centre for European Reform (martie 2025), How the UK and the EU Can Deepen Defence Co-operation.

● Wikipedia (martie 2026), Romania and United Kingdom Relations.

● Trade and Cooperation Agreement UE și UK din 1 ianuarie 2021.

● EU and UK Security and Defence Partnership semnat în mai 2025.

● Joint Expeditionary Force, profilul instituțional și statele membre.

● Acordul Strategic de Cooperare în Apărare România și Marea Britanie din 2003.

● Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, statistici diasporă Marea Britanie.

● Council on Geostrategy (aprilie 2024), The Trilateral Initiative: Britain, Poland and Ukraine.