Pe 13 mai 2026, București va găzdui un summit comun al Bucharest Nine (B9) și al statelor nordice (Nordic 5), pentru prima dată într-un format extins și la cel mai înalt nivel. Co-prezidează: Președintele Nicușor Dan al României și Președintele Karol Nawrocki al Poloniei. Confirmări: Secretarul General NATO Mark Rutte, Președintele Emmanuel Macron al Franței, Președintele Volodymyr Zelensky al Ucrainei. Președintele Donald Trump a declinat participarea personală. Negocieri sunt în curs pentru participarea Secretarului de Stat american Marco Rubio.
Bucharest Nine a fost fondat pe 4 noiembrie 2015 la inițiativa Președinților Klaus Iohannis al României și Andrzej Duda al Poloniei. Cei nouă membri ai grupului: Bulgaria, Cehia, Estonia, Lituania, Letonia, Polonia, România, Slovacia, Ungaria. Toți membrii au făcut parte din fosta Uniune Sovietică sau din Pactul de la Varșovia. Logica fondării: răspunsul colectiv al statelor de pe flancul estic NATO la anexarea ilegală a Crimeei și la operațiunile militare din Donbas în 2014.
Romania găzduiește summit-ul B9 din 2026 într-un context strategic excepțional: invazia Rusiei în Ucraina continuă, retragerea parțială a forțelor americane din regiune (octombrie 2025), summit-ul NATO de la Haga 2025 care a impus ținta de 5% PIB. Bucureștiul are oportunitatea istorică de a transforma rolul de gazdă într-unul de leadership substanțial al agendei. Direcțiile critice: focusul pe Marea Neagră, integrarea operațională a statelor nordice, prudența față de extinderea formatului care ar dilua coerența.
BILANȚUL B9 ÎN ZECE ANI
Realizările grupului: advocacy consecvent pentru creșterea cheltuielilor de apărare (toți cei nouă au atins 2% din PIB până în 2025); susținerea consolidată a Ucrainei (B9 a avansat agenda de sprijin militar și economic); presiune politică pentru prezența NATO consolidată pe flancul estic (cele 8 grupuri tactice multinaționale din regiune sunt găzduite de membrii B9); stabilirea unui format de consultare regulat cu Secretarii Generali NATO succesivi (Stoltenberg, Rutte) și cu Președinții Comisiei Europene.
La summit-ul de la Vilnius din 2 iunie 2025, primul summit B9 plus Nordic, liderii s-au angajat la creșterea graduală a cheltuielilor de apărare către cel puțin 5% din PIB. Acel angajament a precedat și a influențat decizia formală a NATO de la Haga din 24 și 25 iunie 2025. România a fost reprezentată de Președintele Nicușor Dan, în prima sa apariție internațională. Lituania a anunțat ținta proprie de 5 până la 6% din PIB pentru 2026, parte a leadership-ului bun ales propus de Președintele Gitanas Nausėda.
Limitele formatului. Trei observații se impun. Prima: heterogenitatea politică crescândă. Trei membri B9 (Cehia, Slovacia, Ungaria) au orientări tot mai sceptice față de sprijinul Ucrainei. Schimbarea politică în Ungaria (Tisza câștigă alegerile din aprilie 2026) ameliorează parțial această dinamică, dar Cehia după alegerile din 2025 și Slovacia sub Fico mențin scepticismul. A doua: lipsa unei structuri permanente. B9 nu are secretariat și se bazează pe rotația găzduirii. A treia: dezbaterea privind extinderea formatului către Nordic 5 sau către Balcanii de Vest creează tensiune între lărgirea politică și menținerea coerenței operaționale.
DEZBATEREA PRIVIND EXTINDEREA
Propunerea unui format B11 sau B12 prin includerea statelor nordice și/sau a Balcanilor de Vest a fost lansată ca direcție strategică în întâlnirea bilaterală București și Varșovia din februarie 2026. Argumentele pro: lărgirea coaliției pro-Ucraina și pro-NATO, atragerea unor state ferm pro-occidentale (Suedia, Finlanda) cu capacități militare relevante, întărirea masei critice politice a flancului estic.
Argumentele contra, sintetizate de New Eastern Europe în martie 2026: extinderea diluează coeziunea unei platforme deja heterogene, oferă vectori suplimentari pentru bilateralizarea cu Statele Unite (statele Ucraina-sceptice ar putea exploata formatul lărgit pentru agende proprii), riscă să golească Nordic-Baltic 8 (NB8), care funcționează ca grup foarte coerent pe sprijinul pentru Ucraina. Concluzia: extinderea ar putea fi o soluție în căutarea unei probleme.
Verdictul I.R.P.P.S.: extinderea formatului are sens politic limitat în absența unei structurări instituționale permanente. Fără secretariat, fără agendă predefinită, fără mecanisme de luare a deciziei, un B11 sau B12 ar fi un summit anual extins, mai degrabă decât o platformă strategică funcțională. Investiția în structurarea B9 actual, înainte de extindere, este prioritatea logică.
TREI PRIORITĂȚI PENTRU LEADERSHIP-UL ROMÂNESC
Prima. Focus pe Marea Neagră ca temă centrală a summit-ului din mai 2026. Retragerea parțială a forțelor americane din regiune în octombrie 2025 a creat un decalaj de coordonare pe flancul sud-estic NATO. Romania, ca stat riveran cu cea mai mare miză, are condițiile de a propune un mecanism dedicat de coordonare maritimă (vezi Articolul 5 al acestei serii). Summit-ul din mai 2026 oferă platforma pentru lansarea acestei propuneri la cel mai înalt nivel politic.
A doua. Instituționalizarea B9 prin crearea unui Secretariat Tehnic cu sediul la București. Modelul similar: Secretariatul Visegrad (Bratislava), Secretariatul Nordic Council (Copenhaga). O structură de 10 până la 15 angajați, finanțată proporțional de cele nouă state membre, cu mandat de pregătire a summiturilor, monitorizare a deciziilor adoptate și coordonare cu Secretariatul NATO. Investiția financiară este modestă (5 până la 8 milioane de euro pe an total), iar valoarea adăugată este substanțială.
A treia. Construirea unei agende strategice B9 pe trei axe: (1) integrarea operațională a Republicii Moldova ca partener Enhanced Opportunity, (2) protecția infrastructurii critice (energie offshore, cabluri submarine, infrastructură feroviară transcarpatică), (3) industrie de apărare regională cu valorificarea fondurilor SAFE și EDF. Cele trei axe au în comun că toate produc rezultate operaționale măsurabile pe orizont de 2 până la 5 ani.
AVANTAJELE STRUCTURALE ALE ROMÂNIEI
Trei avantaje structurale susțin candidatura Bucureștiului ca lider operațional al B9, dincolo de rolul de gazdă din 2026. Primul, geografic: România este singurul stat B9 cu deschidere la Marea Neagră, ceea ce conferă greutate naturală în chestiunile maritime și energetice ale flancului. Al doilea, politic: stabilitatea instituțională a României în ultimul deceniu, comparativ cu volatilitatea Cehiei, Slovaciei și parțial Ungariei, oferă predictibilitate. Al treilea, militar: traiectoria bugetului de apărare al României (2,3% în 2025, 2,81% solicitat pentru 2026, către 5% până în 2035) plasează țara în categoria contributorilor serioși.
Summit-ul B9 plus Nordic din 13 mai 2026, găzduit de București, reprezintă pentru România oportunitatea de a trece de la rolul de gazdă consecventă la cel de lider operațional al flancului estic NATO. Trei elemente vor defini succesul: focus strategic pe Marea Neagră, instituționalizarea formatului prin Secretariat Tehnic, agendă concretă pe trei axe operaționale. Calitatea pregătirii summit-ului în săptămânile imediate următoare va arăta dacă ambiția politică se traduce în realizare instituțională.
SURSE PRINCIPALE
● Wikipedia (mai 2026), Bucharest Nine.
● Prism News (aprilie 2026), Romania to Host B9 Nordic Summit in 2026.
● New Eastern Europe (martie 2026), Why Expanding the Bucharest 9 Format Will Not Add More Security to NATO’s Eastern Flank.
● NATO News (iunie 2024), Secretary General Underlines B9 Countries’ Crucial Role.
● Bucharest Daily News (iunie 2025), Nicușor Dan’s Debut on the International Stage.
● Romania Insider (iunie 2025), Volodymyr Zelensky Invites Romanian President to Ukraine During B9 Summit.
● Romania Insider (aprilie 2026), Donald Trump Thanks Romania for B9 Summit Invite.
● German Marshall Fund (martie 2024), The Bucharest Nine: Enhancing Security on NATO’s Eastern Flank.
● Insight EU Monitoring (iunie 2025), Vilnius Summit: NATO, B9 and Nordic Leaders Discuss Defence and Support for Ukraine.
● Declarația comună B9 plus Nordic (Vilnius, 2 iunie 2025).
● NATO Hague Summit Declaration (iunie 2025).
● Cancelaria Prezidențială a României, comunicate oficiale 2025 și 2026.