Tașkent încheie Calupul 13 dedicat spațiului ex-sovietic și Caucazului, ocupând în diplomația românească o misiune cu valoare strategică crescândă, alimentată de transformarea Uzbekistanului post-Islam Karimov. Țara, cu cei aproximativ 36 milioane de cetățeni distribuiți pe un teritoriu de 447.400 de kilometri pătrați, este cea mai populată țară a Asiei Centrale plus singurul stat al lumii dublu-fără ieșire la mare (alături de Liechtenstein, fiind dublu landlocked: trebuie să traversezi două state pentru a ajunge la un ocean). Uzbekistanul a parcurs o transformare istorică post-2016, anul morții Președintelui Islam Karimov (la putere 1991-2016), succedat de Shavkat Mirziyoyev care a inaugurat o eră de reforme: liberalizare economică, deschidere internațională, drepturi sporite, plus cooperare regională activă cu vecinii (Kazahstan, Kârgâzstan, Tadjikistan, Turkmenistan). Țara găzduiește orașe legendare ale Drumului Mătăsii: Samarkand (capitala Imperiului Timurid sub Tamerlan, sit UNESCO din 2001 ca răscruce a culturilor mondiale), Bukhara (sit UNESCO, una dintre cele mai vechi capitale islamice ale Asiei Centrale), plus Khiva (sit UNESCO, oraș-muzeu medieval). Ambasadă deservită în prezent prin Însărcinatul cu Afaceri a.i. domnul Florentin Alin Barbu. La 22-23 decembrie 2025 a avut loc la Tașkent cea de-a doua ediție a Zilelor Filmului Românesc în Uzbekistan. Profilul de față încheie cartografia ex-sovietică.
(a) DATE DE CONTACT ȘI CONDUCERE ACTUALĂ
| Adresă Ambasadă | Str. Zanjirbog (Rejametova) nr. 44 A, Tașkent, Uzbekistan |
|---|---|
| Telefon Ambasadă | +998 71 252 6355; +998 71 252 6888 |
| Fax | +998 71 120 7567 |
| Email Ambasadă | taskent@mae.ro |
| Web oficial | taskent.mae.ro |
| Conducere | Însărcinat cu Afaceri a.i. Florentin Alin Barbu |
| Status diplomatic | Însărcinat cu afaceri a.i. (în așteptarea numirii ambasadorului titular) |
| BPCE Tașkent | Birou de Promovare și Cooperare Economică |
| Atașat apărare | reprezentare prin Ambasada Moscova sau Beijing |
| ICR | cooperare prin Ambasadă (fără sediu separat) |
| Zilele Filmului Românesc în Uzbekistan | ediția a 2-a, 22-23 decembrie 2025 Tașkent |
| Programul Burselor Guvernului României | pentru cetățeni străini, anunțat 16 februarie 2026 |
| Ambasador Uzbekistan în România | E.S. (post curent) |
(b) ISTORIC RELAȚIE BILATERALĂ
Relațiile diplomatice dintre România și Republica Uzbekistan datează din 22 ianuarie 1993, anul în care Bucureștiul a recunoscut formal Uzbekistanul independent, declarat la 31 august 1991 prin Actul de Restaurare a Independenței adoptat în contextul destrămării accelerate a Uniunii Sovietice. Stabilirea relațiilor s-a produs într-un context internațional dificil, alimentat de criza economică profundă a Uzbekistanului post-1991, plus de tranziția politică complexă sub conducerea lui Islam Karimov (fost prim secretar al PCUz în era sovietică, devenit Președinte din 1990 până la moartea sa în septembrie 2016).
Pe parcursul anilor 1990 și 2000, Uzbekistanul sub Karimov a urmărit o politică externă oscilantă, cu echilibru între Federația Rusă, China, Statele Unite plus state musulmane, plus cu o orientare internă autoritaristă. Era Karimov a fost marcată de stabilitate politică impusă plus de izolare relativă internațională (mai ales după evenimentele din Andijan din 13 mai 2005, când forțele de securitate au reprimat violent o revoltă, cu sute de morți, generând critici internaționale plus sancțiuni UE temporare). Cooperarea bilaterală româno-uzbecă a fost menținută la nivel pragmatic, cu schimburi economice modeste plus cu cooperare culturală selectivă.
Transformarea istorică s-a produs post-2 septembrie 2016, când Islam Karimov a decedat după 25 de ani de putere, succedat de Shavkat Mirziyoyev (anterior Premier 2003-2016, ales Președinte în decembrie 2016, reales în 2021 plus 2023 prin alegeri anticipate post-reforma constituțională din 2023 care a extins mandatul prezidențial la 7 ani plus a resetat numărul de mandate). Mirziyoyev a inaugurat o eră de reforme: liberalizare economică (cu liberalizarea convertibilității valutare în septembrie 2017, plus cu reforma sectorului bancar), drepturi sporite (cu reforma instituției ombudsmanului, cu liberalizarea media), deschidere internațională (cu mai multe vizite reciproce ale liderilor), plus cooperare regională activă cu vecinii (cu Kazahstan, Kârgâzstan, Tadjikistan, Turkmenistan). Pentru cooperarea bilaterală româno-uzbecă, această deschidere a oferit oportunități noi. Acordul de Cooperare și Parteneriat Consolidat EPCA UE-Uzbekistan, negociat începând cu 2018 plus parafat în 2022, oferă cadrul pentru cooperarea aprofundată. La 22-23 decembrie 2025, la Tașkent a avut loc cea de-a doua ediție a Zilelor Filmului Românesc în Uzbekistan, eveniment organizat de Ambasada României, marcând intensificarea cooperării culturale bilaterale.
(c) STATUS 2026: PARTENERIAT STRATEGIC, COMERȚ, DIASPORA
Parteneriat strategic și politic
Pentru România, Uzbekistanul este, în 2026, un partener regional în plin proces de transformare, cu valoare consolidată prin deschiderea post-2016. Președintele Shavkat Mirziyoyev (din decembrie 2016, reales 2021, plus 2023 post-reforma constituțională), plus Premierul Abdulla Aripov (din decembrie 2016), plus Ministrul Afacerilor Externe Bakhtiyor Saidov (din ianuarie 2023), au menținut o linie politică pragmatică, cu accent pe consolidarea reformelor interne, pe modernizarea instituțională, pe diversificarea parteneriatelor (cu UE, Statele Unite, China, plus state musulmane), plus pe leadership-ul regional al Uzbekistanului în Asia Centrală post-revigorarea Consultărilor între Liderii Asiei Centrale (cu primul summit la Astana în 2018, plus reuniuni anuale ulterioare). Cooperarea cu Bucureștiul pe dosarele majore se construiește prin trei axe: cadrul Acordului EPCA UE-Uzbekistan, cooperarea pe agenda Coridorului Mijlociu (cu Uzbekistan ca nod central al rutelor comerciale terestre Asia-Europa), plus cooperarea culturală (cu Zilele Filmului Românesc ca platforma anuală).
Comerț și economie
Uzbekistanul se află, în clasamentul partenerilor comerciali ai României, pe locul al cincizeci și treilea-al cincizeci și patrulea, cu volume cumulate de aproximativ 70-100 milioane euro anual, modest în raport cu potențialul real. Comerțul bilateral este dominat de exporturile românești de produse industriale, produse petroliere și petrochimice rafinate, produse din industria farmaceutică, plus produse din industria construcțiilor. Pe direcția inversă, importurile românești includ produse din industria textilă (cu Uzbekistan ca producător major de bumbac, cu peste 4 milioane de tone anual, al cincilea producător mondial), produse agricole (cu fructe uscate, plus nuci), produse din industria minieră (cu Uzbekistan ca producător de aur, plus alte minerale), plus produse alimentare. Aproximativ 15 companii cu capital uzbec operează pe piața românească, cu prezențe modeste. Pe direcția inversă, prezența românească pe piața uzbecă include sectorul construcțiilor, plus servicii. Cooperarea pe agenda Coridorului Mijlociu, plus pe agenda mineralelor critice (cu Uzbekistan ca producător de uraniu, plus alte minerale strategice), oferă perspective de creștere comercială.
Diaspora românească
Comunitatea românească din Uzbekistan, cu aproximativ 200-300 de persoane în 2024-2026, este una dintre cele mai mici diaspore românești din spațiul ex-sovietic. Cea mai mare concentrare se înregistrează în zona metropolitană Tașkent (cu aproximativ 150 de români, predominant cu profil diplomatic, academic, antreprenorial), Samarkand, Bukhara, plus alte centre. Profilul comunității este predominantly profesional, cu angajați în corporații, instituții academice, plus în servicii. Fluxurile turistice românești spre Uzbekistan au crescut accelerat post-2016 (după deschiderea regimului de vize, plus după liberalizarea sectorului turistic), cu aproximativ 5.000-8.000 de turiști români anual, atrași de orașele Drumului Mătăsii: Samarkand (sit UNESCO, cu Piața Registan plus Mausoleul Gur-e-Amir al lui Tamerlan), Bukhara (sit UNESCO, cu citadelă plus moscheile istorice), Khiva (sit UNESCO, oraș-muzeu medieval), plus Tașkent (cu Mausoleul Khast-Imam plus Muzeul de Stat al Artelor). Zilele Filmului Românesc, organizate anual la Tașkent, oferă platforma pentru diplomația culturală activă. Pe direcția inversă, comunitatea uzbecă din România este modestă (sub 300 de persoane), predominant studenți plus rezidenți recenți.
(d) PRIORITĂȚI TRIENALE 2026-2029
Implementarea Acordului EPCA UE-Uzbekistan
Pentru perioada 2026-2029, prioritatea esențială este implementarea Acordului de Cooperare și Parteneriat Consolidat EPCA UE-Uzbekistan (parafat în 2022, în proces de ratificare). România oferă expertiză tehnică pe agenda reformelor, alimentată de propria experiență de aderare (2007), plus de experiența gestionării relațiilor cu state din Asia Centrală. Cooperarea cu Reprezentanța României la UE Bruxelles, plus cu Direcția Generală pentru Vecinătate și Negocieri de Extindere DG NEAR, oferă cadrul instituțional.
Cooperarea pe agenda Coridorului Mijlociu
Uzbekistanul, ca nod central al rutelor terestre Asia-Europa (cu poziția strategică între Marea Caspică plus piețele asiatice), oferă cadrul pentru cooperarea bilaterală pe agenda Coridorului Mijlociu. Pentru perioada 2026-2029, prioritatea este consolidarea cooperării pe componenta logistică, cu accent pe rețelele feroviare (cu Uzbekistan ca pivot al Conectivității Asia Centrală), pe rețelele rutiere, plus pe portul Constanța ca destinație finală europeană. Cooperarea cu Asian Development Bank ADB plus cu World Bank pe proiectele de infrastructură regională, oferă cadrul multilateral.
Diplomația culturală prin Zilele Filmului Românesc
Zilele Filmului Românesc în Uzbekistan, organizate anual la Tașkent (cu cea de-a doua ediție din 22-23 decembrie 2025), reprezintă platforma instituționalizată de diplomație culturală. Pentru perioada 2026-2029, prioritatea este consolidarea programului, plus extinderea evenimentelor culturale (cu expoziții, festivaluri muzicale, schimburi academice). Cooperarea cu Institutul Cultural Român, plus cu Centrul Național al Cinematografiei CNC, oferă cadrul instituțional. Cooperarea pe componenta Drumului Mătăsii istoric, cu legăturile istorice României medievale cu Imperiul Timurid plus Hanatele turcice, oferă unghi tematic interesant.
Diplomația academică și cooperarea universitară
Cooperarea cu universitățile uzbece majore (Universitatea Națională a Uzbekistanului din Tașkent, fondată în 1918; Universitatea de Stat din Samarkand; Universitatea Westminster Internațională la Tașkent WIUT; Universitatea Internațională Inha în Tașkent IUT), oferă cadrul pentru consolidarea diplomației academice. Pentru perioada 2026-2029, prioritatea este creșterea numărului de bursieri reciproci (cu Programul Burselor Guvernului României pentru cetățeni străini, anunțat la 16 februarie 2026 pentru anul universitar 2026-2027), plus dezvoltarea programelor de cercetare comune pe componente arheologice, istorice (cu Drumul Mătăsii ca temă majoră), plus pe științele politice.
(e) REFORMARE PROPUNERI
Numirea ambasadorului titular
Postul de ambasador titular fiind în prezent vacant (cu Însărcinatul cu Afaceri a.i. domnul Florentin Alin Barbu), prioritatea operațională imediată este numirea unui ambasador titular cu profil senior, capabil să gestioneze relația bilaterală extinsă (cu acreditare potențial regională). Numirea va consolida reprezentarea diplomatică românească într-un moment de implementare a Acordului EPCA UE-Uzbekistan plus de creștere a interesului bilateral.
Modernizarea Secției Consulare prin platforma eConsulat
Secția Consulară a Ambasadei Tașkent, deservind aproximativ 200-300 de cetățeni români plus fluxurile turistice de peste 5.000-8.000 de români anual, are nevoie de o digitalizare integrală. Platforma eConsulat extinsă, reducerea termenului de procesare a pașapoartelor de la 45 la 30 de zile lucrătoare până în 2027, plus organizarea sistematică de consulate itinerante anuale la Samarkand plus Bukhara (orașe turistice critice), ar răspunde nevoilor curente.
Atașat dedicat agendei Asiei Centrale extinse
Având în vedere transformarea Uzbekistanului post-Karimov plus rolul de leadership regional pe agenda Asiei Centrale, adăugarea unui atașat dedicat coordonării pe agenda regională extinsă (cu Kazahstan, Kârgâzstan, Tadjikistan, Turkmenistan) la schema Ambasadei ar consolida această componentă. Acest post ar coordona, plus, cooperarea cu Ambasada Astana (acreditată regional).
Întărirea Biroului de Promovare și Cooperare Economică
BPCE Tașkent, cu un buget actual de aproximativ 80.000 de dolari anual, are nevoie de o extindere graduală până la 350.000 de dolari anual până în 2029, alături de organizarea anuală a Romania-Uzbekistan Business Forum, plus de cooperarea sistematică cu Camera de Comerț Romania-Uzbekistan. Ținta este creșterea volumului schimburilor către 250-300 milioane euro până în 2029, în special prin componenta Coridorului Mijlociu plus a sectorului textil-bumbac.
(f) BUGET ȘI PERSONAL
Bugetul operațional
Bugetul operațional al Ambasadei de la Tașkent pentru perioada 2024-2026 se ridică la aproximativ 0,9 milioane de dolari anual, sumă care include salariile, chiria, utilitățile, cheltuielile operaționale, reprezentarea și protocolul. La aceasta se adaugă 0,08 milioane pentru BPCE. Cumulativ, costul anual al prezenței diplomatice românești în Uzbekistan se ridică la aproximativ 1 milion de dolari, cu o țintă de creștere către 1,8 milioane până în 2029, prin numirea ambasadorului titular, consolidarea BPCE plus a componentei de cooperare regională.
Schema de personal cumulativă
Personalul cumulativ al misiunii din Uzbekistan numără aproximativ 7 angajați, repartizați între pozițiile Ambasadei (din care 3 diplomați conducți de Însărcinatul cu Afaceri a.i., 1 atașat specializat și 2 personal administrativ), plus 1 al BPCE. Ținta pentru 2029 este de aproximativ 12 angajați cumulativi, prin adăugarea celor 5 poziții noi propuse, dintre care unele vor consolida atașatul dedicat agendei Asiei Centrale extinse plus BPCE consolidat. Mandatele standard sunt de 4 ani.
SURSE PRINCIPALE
● Ambasada României la Tașkent (taskent.mae.ro), profil oficial 2026.
● Stabilirea relațiilor diplomatice România-Uzbekistan (22 ianuarie 1993).
● Independența Uzbekistanului (31 august 1991).
● Decesul Islam Karimov (2 septembrie 2016), succesiune Shavkat Mirziyoyev.
● Liberalizarea convertibilității valutare Uzbekistan (septembrie 2017).
● Reforma constituțională Uzbekistan (2023), extindere mandat prezidențial 7 ani.
● Alegeri anticipate Mirziyoyev (2023), reales post-reforma constituțională.
● Acordul de Cooperare și Parteneriat Consolidat EPCA UE-Uzbekistan (negociat din 2018, parafat 2022).
● Consultările Liderilor Asiei Centrale (primul summit Astana 2018, anuale ulterioare).
● Evenimentele Andijan (13 mai 2005), critici internaționale plus sancțiuni UE temporare.
● Președinte Shavkat Mirziyoyev (din decembrie 2016).
● Premier Abdulla Aripov (din decembrie 2016).
● Ministru Afacerilor Externe Bakhtiyor Saidov (din ianuarie 2023).
● Uzbekistan, singurul stat din lume dublu-fără ieșire la mare (alături de Liechtenstein).
● Producător major de bumbac (peste 4 mln tone anual, al cincilea producător mondial).
● Producător de uraniu, aur, plus minerale strategice.
● Coridorul Mijlociu Middle Corridor / Trans-Caspian International Transport Route.
● Zilele Filmului Românesc în Uzbekistan (ediția a 2-a, 22-23 decembrie 2025 Tașkent).
● Programul Burselor Guvernului României (anunțat 16 februarie 2026).
● Universități uzbece: Universitatea Națională a Uzbekistanului Tașkent (1918), Universitatea de Stat Samarkand, Westminster International University WIUT, Inha University Tashkent IUT.
● Situri UNESCO: Samarkand (capitala Imperiului Timurid sub Tamerlan), Bukhara, Khiva.
● Drumul Mătăsii istoric (Silk Road).
● Mausoleul Gur-e-Amir Samarkand (Tamerlan).
● Piața Registan Samarkand.
● Conducere Ambasadă: Însărcinat cu Afaceri a.i. Florentin Alin Barbu.
● Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, buget anual 60 milioane lei.