Sinteză. Aceasta este sinteza finală a Seriei Guvernanță și Politici Publice, articolul de încheiere al celor 100 de analize care au acoperit toate dimensiunile statului român modern: sistemul constituțional, Parlamentul, executivul, administrația centrală și locală, sistemul electoral și partidele, lupta împotriva corupției, justiția și statul de drept, societatea civilă și mass-media. Seria a urmărit să ofere cititorilor (de la directori din ministere la studenți pasionați de guvernanță, de la cercetători la cetățeni interesați) o panoramare comprehensivă a guvernării românești în 2026, cu accent pe realități verificabile, pe perspectivele europene și internaționale, pe agenda reformelor necesare. Acest ultim articol propune o viziune integrată a României pentru orizontul 2035, când vor trece 11 ani de la momentul redactării seriei, 28 de ani de la aderarea la UE, 31 de ani de la aderarea la NATO, 46 de ani de la căderea regimului comunist. Viziunea propusă este una a unei țări mai drepte, mai competente, mai democratice, cu instituții consolidate, cu economie convergentă cu media europeană, cu spațiu civic dinamic și cu cetățeni implicați.

1. O Românie cu instituții consolidate

România 2035 ar trebui să fie o țară cu instituții publice consolidate, cu performanță administrativă comparabilă cu cea a statelor membre UE mature. Această viziune presupune: un sistem judiciar eficient cu durata medie a proceselor redusă substanțial față de 2026 (sub 2 ani pentru proceduri simple, sub 5 ani pentru cele complexe), cu independență protejată constituțional, cu modernizare digitală finalizată. O administrație publică profesionalizată, cu funcționari publici angajați pe criterii de merit, cu salarii competitive, cu carieră protejată de schimbările politice. Servicii publice digitalizate accesibile online pentru majoritatea procedurilor (peste 100 de servicii esențiale prin Ghișeul.ro și prin platforme similare), cu identitate digitală universală prin CEI.

Instituțiile anticorupție (DNA, ANI, ONPCSB, Curtea de Conturi) consolidate, cu independență reală și cu performanță recunoscută european. Sistemul electoral rezilient la provocările erei digitale, cu reglementări moderne pentru campaniile online, cu capacitate instituțională de monitorizare a spațiului digital, cu cetățeni educați mediatic. Avocatul Poporului consolidat ca instituție vizibilă cu impact real. Aceste componente, lucrând în sinergie, ar transforma statul român dintr-o sursă recurentă de frustrare pentru cetățeni într-un partener al modernizării societății. Construirea acestei consolidări instituționale necesită investiții consistente, voință politică susținută peste cicluri electorale, cooperare cu societatea civilă și cu organismele europene.

2. O economie convergentă cu media europeană

România 2035 ar trebui să aibă o economie convergentă în mare măsură cu media UE: PIB pe cap de locuitor de 85-95% din media UE (de la 75-80% în 2025), comparabil cu Cehia și Slovenia actuale. Această convergență presupune creștere economică sustenabilă de 3-4% anual pe parcursul deceniului, finanțată prin: investiții consistente în infrastructura de transport (autostrăzi conectând majoritatea județelor, modernizarea căilor ferate, porturi și aeroporturi competitive); modernizarea industriei cu accent pe sectoare cu valoare adăugată ridicată; tranziția energetică verde cu investiții în energii regenerabile (solar, eolian, hidroelectric, nuclear modern); digitalizarea economiei.

Reforma educației pentru a produce competențele necesare economiei moderne, cu accent pe educația tehnică și pe formarea continuă. Atracția investițiilor străine prin stabilitatea instituțională, predictibilitatea reglementărilor și capitalul uman calificat. Aderarea la zona euro într-un moment favorabil al deceniului, finalizând integrarea economică europeană. Reducerea disparităților regionale prin politici de coeziune robuste, cu polurile regionale (Cluj, Timișoara, Iași, Constanța, Brașov) ca alternative reale la concentrarea bucureșteană. Acestă convergență economică ar oferi cetățenilor români venituri reale comparabile cu cele europene, reducând presiunile de emigrare și consolidând coeziunea socială.

3. O democrație robustă și un spațiu civic dinamic

România 2035 ar trebui să fie o democrație robustă, cu maturizare consolidată după lecțiile dureroase ale crizei electorale 2024-2025. Componentele acestei democrații includ: procese electorale rezistente la interferența străină și la manipularea digitală, prin reglementări moderne și prin capacitate instituțională adecvată; partide politice cu organizare democratică internă, cu programe coerente, cu lideri responsabili; participare electorală consistentă peste 60% la majoritatea scrutinurilor; reprezentare politică echilibrată cu fragmentare moderată care permite formarea de majorități stabile.

Societatea civilă consolidată cu peste 30.000 de organizații active sustenabile, cu profesionalizare matură și cu impact public recunoscut. Mass-media pluralistă cu proprietate transparentă și cu sustenabilitate economică pentru jurnalism de calitate. Participare cetățenească reală prin mecanisme digitale moderne și prin democrație deliberativă. Cultură civică maturizată, cu cetățeni informați și implicați. Acest spațiu civic dinamic ar consolida reziliența democratică în fața amenințărilor contemporane și ar contribui la calitatea guvernării prin presiunea constantă către performanță și integritate. Construirea acestei democrații robuste este una dintre cele mai importante mize ale deceniului următor, cu impact transformator pentru viitorul țării.

4. Un actor european și internațional matur

România 2035 ar trebui să fie un actor european matur, cu integrare finalizată în toate dimensiunile principale: spațiul Schengen complet, zona euro (eventual), reprezentare consolidată în instituțiile europene, influență politică pe măsura potențialului demografic și economic. Această poziționare europeană presupune: aderare la zona euro într-un moment favorabil al deceniului, finalizând integrarea economică; Președinția Consiliului UE pregătită cu o agendă ambițioasă; reprezentare europeană consolidată prin eurodeputați competenți și prin comisari europeni de calitate; alianțe strategice cu statele cu interese similare pentru maximizarea influenței.

Rolul regional al României ar trebui să fie consolidat ca pol pivot pentru relația UE cu Republica Moldova și cu Ucraina în drumul lor european, ca lider al Inițiativei celor Trei Mări, ca actor important al cooperării de securitate regionale prin B9 (Bucharest Nine). Contribuția la apărarea europeană prin investiții consistente (peste 2,5% din PIB pentru apărare în orizontul 2030) și prin participare activă la Forțele Militare Europene în dezvoltare. Cooperarea aprofundată cu Statele Unite și cu NATO în paralel cu apartenența la UE. Această poziționare ar transforma România dintr-un stat membru receptiv într-un actor european activ care contribuie la prioritățile europene și care își apără eficient interesele naționale.

5. Reflecție finală: lecțiile drumului parcurs

La încheierea acestei serii Guvernanță și Politici Publice, este oportună o reflecție asupra lecțiilor drumului parcurs și asupra responsabilităților celor care vor construi România următoarelor decenii. Lecția fundamentală a celor 36 de ani de tranziție este că schimbarea profundă este posibilă: România anului 2026 este fundamental diferită de cea din 1989, cu transformări care păreau fanteziste la momentul revoluției (membership UE și NATO, economie de piață funcțională, democrație electorală consolidată, libertatea de circulație). Această demonstrație de transformare oferă optimism pentru capacitatea țării de a continua modernizarea.

A doua lecție este că schimbarea este lentă și niciodată completă: construirea instituțiilor moderne, schimbarea culturilor politice, dezvoltarea economică toate cer decenii și pot fi întoarse prin episoade de regres. Vigilența continuă, presiunea civică susținută, cooperarea cu partenerii internaționali sunt componente esențiale pentru protejarea progresului. A treia lecție este că responsabilitatea construirii viitorului aparține tuturor cetățenilor: politicienilor care iau decizii, funcționarilor publici care le implementează, jurnaliștilor care le supraveghează, organizațiilor civice care contribuie cu expertiză și advocacy, cetățenilor care votează informat și participă activ.

A patra lecție este că România are resurse semnificative pentru a-și împlini potențialul: capital uman talentat (în țară și în diaspora), poziție geografică strategică, integrare europeană consolidată, resurse naturale considerabile, tradiții culturale și științifice valoroase. Valorificarea acestor resurse depinde de calitatea instituțiilor și de cultura politică. A cincea și ultima lecție este că viitorul este negociat zilnic prin deciziile colective ale cetățenilor. Această serie a încercat să contribuie la calitatea acestor decizii prin informare riguroasă și prin analize argumentate, oferind cititorilor instrumente pentru înțelegerea profunzimii guvernării.

Mulțumim cititorilor care au parcurs această serie de 100 de articole. Sperăm că informațiile și perspectivele oferite contribuie la formarea cetățeanului responsabil, capabil să participe la viața publică cu cunoaștere și cu judecată critică. România anului 2035 va fi construită prin deciziile colective ale generației actuale. Calitatea acestor decizii determină dacă viziunea unei țări mai drepte, mai competente, mai democratice va deveni realitate sau va rămâne aspirație. I.R.P.P.S. va continua să contribuie la această construcție prin cercetare, analiză și advocacy, în parteneriat cu toți actorii care împărtășesc viziunea unei Românii moderne, europene și prospere.

SURSE PRINCIPALE

Toate sursele citate în cele 100 de articole ale Seriei Guvernanță și Politici Publice.

Comisia Europeană, Strategic Agenda 2024-2029 și 2029-2034.

OECD, Romania Outlook 2025-2035.

Banca Mondială, Romania Systematic Country Diagnostic 2024-2025.

PNRR Romania 2021-2026 și agenda post-PNRR.

Consiliul European, Niveluri 2030 și 2035 ale UE.

I.R.P.P.S., Cercetare și advocacy pentru România modernă 2024-2030.