Sinteză. Primarul este conducătorul executiv al administrației publice locale, ales direct de cetățeni prin scrutin uninominal cu un singur tur de scrutin (cine obține cele mai multe voturi câștigă, indiferent de procent), conform Legii nr. 115/2015 cu modificările ulterioare. La nivelul județului, președintele consiliului județean este ales tot direct de cetățeni din 2008 încoace, înlocuind sistemul anterior în care era ales din rândul consilierilor județeni. Aceste alegeri directe conferă primarilor și președinților consiliilor județene o legitimitate democratică puternică și o relație personală cu electoratul, ceea ce îi face actori politici cu influență considerabilă, atât la nivel local, cât și în dinamicile politice naționale. Calitatea managementului administrativ al primarilor și președinților variază considerabil între localități, cu exemple remarcabile de transformare urbană (Cluj-Napoca cu Emil Boc, Oradea cu Ilie Bolojan, Alba Iulia cu mai mulți primari succesivi) și cu cazuri de eșec instituțional în alte localități. Articolul analizează rolul aleșilor executivi locali, calitatea managementului lor și agenda profesionalizării administrației locale.

1. Atribuțiile primarului: executivul local

Primarul exercită funcțiile executive ale administrației publice locale, conform Codului Administrativ. Atribuțiile sale includ: conducerea aparatului propriu al primăriei (funcționarii publici și personalul contractual), implementarea hotărârilor consiliului local, reprezentarea unității administrativ-teritoriale în relațiile cu alte instituții și cu cetățenii, emiterea dispozițiilor de primar pentru chestiuni de competența sa, semnarea contractelor cu efecte juridice pentru unitate, gestionarea bugetului local conform hotărârilor consiliului. Primarul are, de asemenea, atribuții delegate de stat în domenii precum starea civilă (înregistrarea nașterilor, căsătoriilor, deceselor), evidența populației, evidența vehiculelor, autoritate tutelară.

În localitățile mici (comune cu sub 5.000 de locuitori), primarul este adesea singura persoană cu pregătire administrativă semnificativă din echipa primăriei, ceea ce concentrează enorm influența asupra deciziilor locale. În orașele mari, primarul are o echipă tehnică profesionistă (viceprimari, secretar general, directori de departamente) și se concentrează pe direcția strategică și pe relațiile politice și instituționale. Calitatea echipei tehnice este un factor determinant al performanței administrative: primarii care recrutează profesioniști competenți și le acordă autonomie reală obțin rezultate mai bune decât cei care concentrează toate deciziile la nivelul personal.

2. Președintele consiliului județean: coordonare la nivel intermediar

Președintele consiliului județean este conducătorul executiv al administrației județene, cu atribuții similare cu cele ale primarului dar la nivel de județ. Atribuțiile sale includ: conducerea aparatului propriu al consiliului județean, implementarea hotărârilor adoptate de consiliu, reprezentarea județului în relațiile cu alte instituții, gestionarea bugetului județean, coordonarea instituțiilor subordonate consiliului județean (instituțiile culturale, spitalele județene, serviciile publice județene). Președintele consiliului județean are un rol important în relațiile cu autoritățile locale din județ și în coordonarea proiectelor de dezvoltare teritorială.

Spre deosebire de primari, președinții consiliilor județene au o relație mai distantă cu cetățenii obișnuiți, deoarece județul gestionează preponderent infrastructură și servicii care nu sunt direct percepute de individ (drumuri județene, spitale județene, programe culturale și sociale). Această distanță face din alegerea președintelui consiliului județean un proces mai puțin personal și mai influențat de dinamicile politice partizane. Calitatea managementului județean depinde de capacitatea președintelui de a coordona resurse limitate, de a atrage fonduri europene pentru proiecte mari și de a construi cooperare cu primarii din județ pentru proiecte integrate.

3. Cazurile de bună practică: orașe transformate

Câteva orașe românești au cunoscut transformări remarcabile sub conducerea unor primari cu viziune și competențe manageriale. Cluj-Napoca, sub conducerea lui Emil Boc (din 2008 cu o pauză), a devenit cel mai dinamic oraș al României: pol IT major, capitală culturală europeană în 2021, oraș cu cea mai bună calitate a vieții din țară conform multor sondaje, cu infrastructură modernizată și cu o cultură de inovație administrativă. Acest succes a fost rezultatul unei combinații de viziune strategică, profesionalism al echipei tehnice, cooperare cu mediul universitar și de afaceri și atragere eficientă a fondurilor europene.

Oradea, sub conducerea lui Ilie Bolojan (din 2008 ca primar, ulterior președinte al consiliului județean Bihor și apoi prim-ministru), a cunoscut una dintre cele mai vizibile transformări urbane din România: reabilitarea centrului istoric Art Nouveau, modernizarea infrastructurii de transport, dezvoltarea zonelor industriale, atragerea investițiilor. Oradea este astăzi un model de bună guvernanță locală, cu management financiar prudent, cu transparență ridicată a deciziilor și cu cultură administrativă orientată spre rezultate. Modelul Oradea a fost replicat parțial în alte orașe și a influențat agenda reformei administrative naționale.

4. Alba Iulia: digitalizare și inovație locală

Alba Iulia a devenit cunoscută ca lider al digitalizării administrative locale din România, cu proiecte de smart city implementate progresiv din 2017 încoace: aplicație mobilă pentru cetățeni cu acces la zeci de servicii publice, semnătură electronică pentru documente locale, sistem de monitorizare integrată a iluminatului public, transportului și colectării deșeurilor, platforme de participare cetățenească online. Aceste proiecte au transformat experiența administrativă a locuitorilor și au făcut din Alba Iulia un model studiat de alte primării din țară și din regiune.

Pe lângă Cluj-Napoca, Oradea și Alba Iulia, alte orașe românești au înregistrat progrese remarcabile în diverse domenii: Sibiu (mediul urban, cultură, turism), Brașov (infrastructură economică, investiții), Iași (educație superioară, IT), Timișoara (capitala culturală europeană 2023, mediu antreprenorial), Bistrița (gestionarea fondurilor europene), Aiud (digitalizare administrativă). Aceste cazuri demonstrează că transformarea administrației locale românești este posibilă și că diferențele de performanță între localități nu sunt destinate genetic, ci sunt rezultatul calității conducerii și al culturii organizaționale construite în timp.

5. Provocările și agenda profesionalizării

Provocările administrației locale românești includ mai multe dimensiuni. Calitatea inegală a aleșilor locali: în timp ce orașe mari au atras profesioniști competenți la primărie, multe comune mici sunt conduse de primari cu pregătire administrativă limitată și cu echipe tehnice subdimensionate. Capacitatea redusă de absorbție a fondurilor europene în comunele mici: lipsa de personal specializat în scrierea de proiecte și în implementare împiedică valorificarea oportunităților de finanțare disponibile. Dependența politică excesivă: relația primarului cu partidul de care aparține și cu președintele consiliului județean influențează adesea deciziile administrative, în detrimentul intereselor obiective ale comunității.

Agenda profesionalizării administrației locale ar trebui să includă: cooperarea intercomunitară pentru servicii partajate (asocieri pentru gestionarea apei, deșeurilor, transportului), care să permită comunelor mici să beneficieze de capacități administrative dezvoltate la nivel asociativ; programe de formare continuă pentru aleșii locali, organizate de Institutul Național de Administrație și de asociațiile de autorități locale; transparența cheltuielilor primăriilor cu publicare online detaliată; consilieri tehnici plătiți din fonduri europene pentru sprijinirea comunelor mici la scrierea și implementarea proiectelor; și cultura performanței bazate pe indicatori obiectivi de calitate a serviciilor publice locale. Realizarea acestei agende ar îmbunătăți substanțial calitatea vieții cetățenilor români, indiferent de localitatea în care trăiesc.

SURSE PRINCIPALE

Codul Administrativ, OUG nr. 57/2019.

Legea nr. 115/2015 privind alegerea autorităților locale.

BEC, Rezultatele alegerilor locale iunie 2024.

Primăria Cluj-Napoca, Raport de activitate 2024.

Primăria Oradea, Strategia de dezvoltare urbană 2021-2027.

Primăria Alba Iulia, Smart City Reports 2025.

INA, Programe de formare primari și aleși locali 2025.