Sinteză. Inflația nu lovește toți cetățenii la fel. O rată anuală de 9% la nivel agregat ascunde realități distribitive profund diferite: pensionarii cu pensii indexate mai lent pierd putere de cumpărare, proprietarii de active imobiliare sau acțiuni o câștigă (în termeni nominali), debitorii cu credite la dobândă fixă sunt avantajați (rambursează sume nominale fixe în timp ce salariile lor nominale cresc), creditorii cu depozite sub rata inflației pierd real. Înțelegerea acestor efecte distributive este esențială pentru a evalua impactul social al ciclului inflaționist 2022-2026 și al politicilor de atenuare adoptate. Articolul analizează cine sunt câștigătorii și pierduții din inflație în România și ce politici sociale au temperat impactul.

1. Pensionarii: o categorie eterogenă cu vulnerabilități diferite

Pensionarii reprezintă circa 5 milioane de persoane în România, un grup eterogen cu situații economice foarte diferite. Pensiile din sistemul public (Pilonul I) sunt indexate anual cu rata inflației plus 50% din creșterea salariului mediu real, conform legii. Totuși, în condițiile unui deficit bugetar de 7,9%, guvernul a înghețat indexarea sau a limitat-o în 2025-2026, producând o scădere reală a veniturilor pensionarilor. Pensionarii cu pensii mici (sub 2.000 lei, reprezentând circa 30% din totalul pensionarilor) sunt cei mai afectați, deoarece cheltuielile alimentare și de energie reprezintă proporții mai mari din bugetul lor față de pensionarii cu venituri mai mari.

La polul opus, pensionarii cu pensii speciale (magistrați, militari, polițiști) sau cu pensii de serviciu mari sunt protejați de inflație: veniturile lor nominale rămân substanțiale, iar deținerea de active imobiliare sau financiare le oferă o acoperire suplimentară. Inegalitatea între pensionari reflectă, în amplificat, inegalitatea din economie în general.

2. Angajații: puterea de cumpărare sub presiune

Angajații din sectorul privat au primit în general creșteri salariale nominale semnificative în 2022-2025 (10-15% pe an în medie, cu variații mari pe sectoare), dar inflația a depășit aceste creșteri în 2022-2023, producând scăderi ale salariilor reale. Conform EBRD, salariile reale în România au scăzut cu circa 5% în 2025, cea mai mare contracție din UE. Sectoarele cu creșteri salariale peste inflație (IT, servicii financiare, construcții) au protejat angajații lor, în timp ce sectoarele cu salarii mici sau moderate (comerț, agricultură, industrie textilă) au lăsat angajații în pierdere reală.

Angajații din sectorul public au suferit cel mai mult: salariile bugetarilor au fost înghețate nominal în 2025 și 2026 prin măsurile de austeritate, producând o contracție reală de 9-10% în doi ani, la nivelul inflației. Aceasta a adâncit decalajul față de sectorul privat și a generat presiuni de emigrare în rândul medicilor, polițiștilor și profesorilor.

3. Proprietarii de active: inflația ca prieten

Proprietarii de active reale (imobiliare, terenuri) și financiare (acțiuni, fonduri de investiții) au beneficiat în general de inflație, deoarece prețul activelor a crescut nominal. Apartamentele din București au crescut de la un preț mediu de circa 1.400 euro per metru pătrat în 2019 la 1.800-2.000 euro per metru pătrat în 2023, menținând parțial valoarea reală. Acțiunile companiilor listate la BVB au crescut nominal, parțial ajustând pentru inflație. Aurul, dolar și euro (activele de refugiu clasice) au crescut și ele în lei, oferind protecție celor cu economii în valute.

Aceasta este una dintre consecințele distributive ale inflației pe care politicienii le menționează mai rar: inflația redistribuie avuția de la cei cu bani lichizi sau depozite la dobânzi sub inflație spre cei cu active reale. O familie cu un apartament are avuția nominală crescând; o familie cu economii într-un cont curent la dobândă zero pierde real. Politicile de sprijin social (măriri de alocații, plafonări de prețuri) au atenuat parțial aceste efecte pentru categoriile vulnerabile.

4. Debitorii versus creditorii: cine câștigă din inflație

Un creditor (cineva care a împrumutat bani altcuiva) pierde real din inflație: suma pe care o recuperează are o putere de cumpărare mai mică decât suma împrumutată. Un debitor (cineva care a luat un credit) câștigă real din inflație: rambursează suma nominală fixă cu bani mai devalorizați. Aceasta explică de ce statele cu datorii publice mari (inclusiv România, cu 59% din PIB) câștigă temporar din inflație: datoria se erodează real, în timp ce veniturile fiscale nominale cresc.

Familiile cu credite ipotecare la dobândă fixă (mai rare în România, dar existente) s-au aflat în aceeași situație: au rambursate sume nominale fixe în timp ce salariile lor nominale creșteau, reducând povara reală a creditului. Familiile cu credite variabile, indexate la ROBOR sau IRCC care au crescut odată cu inflația, au suportat o povară crescătoare a creditului, rămânând în pierdere reală.

5. Politicile de protecție socială: ce a funcționat și ce a costat

Guvernul a adoptat mai multe măsuri de protecție socială față de inflație. Plafonarea prețurilor la energie (2022-2025) a protejat gospodăriile de șocul complet al prețurilor de piață, cu un cost bugetar de circa 2-3 miliarde euro. Indexarea alocațiilor pentru copii și a venitului minim garantat a menținut parțial puterea de cumpărare a familiilor cu copii și a celor cu venituri mici. Voucherele sociale pentru alimente distribuite familiilor vulnerabile au acoperit parțial cheltuielile alimentare crescute.

Costul total al acestor măsuri a fost semnificativ și a contribuit la deficitul bugetar ridicat, creând un cerc parțial vicios: inflația mare a impus măsuri sociale costisitoare, care au crescut deficitul, care a adăugat presiune inflationistă. Ieșirea din această dinamică necesită dezinflația susținută, care reduce nevoia de protecție socială și permite și restrângerea cheltuielilor de urgență.

SURSE PRINCIPALE

EBRD, Regional Economic Prospects, 2026.

BNR, Raportul anual 2025, secțiunea privind bunăstarea gospodăriilor.

INS, Ancheta bugetelor de familie 2025.

Ministerul Muncii, Date privind alocații, pensii și ajutoare sociale, 2025.

Eurostat, Inequality and poverty statistics Romania, 2025.