Sinteză. Între ianuarie 2022 și august 2024, Banca Națională a României a majorat rata dobânzii de politică monetară de la 1,75% la 6,50%, unul dintre cele mai agresive cicluri de înăsprire monetară din istoria recentă a țării. Această creștere de 4,75 puncte procentuale a urmărit un singur obiectiv: a stopa explozia prețurilor declanșată de invazia Rusiei în Ucraina și de crizele energetice care au urmat. La mai 2026, dobânda se menține la 6,50%, neschimbată de 22 de luni, în timp ce băncile de analiză anticipau o primă reducere în mai-iunie 2026. Articolul povestește acest ciclu monetar extrem de intens, logica fiecărei decizii și de ce BNR a ales prudența maximă.

1. Punctul de plecare: dobânzile ultra-mici din 2020-2021

Pentru a înțelege amploarea ciclului de înăsprire, trebuie să pornim de unde a început totul. Pandemia COVID-19 din 2020 a determinat băncile centrale din toată lumea să coboare dobânzile spre zero sau chiar sub zero, pentru a stimula economia paralizată. BNR a redus rata de referință de la 2,50% în ianuarie 2020 la 1,50% în mai 2020, continuând cu un minim de 1,25% în octombrie 2020. Prin 2021, rata a urcat ușor la 1,75%, dar rămânea la niveluri istorice minime pentru România. Creditele ipotecare cu dobândă variabilă (legate de ROBOR sau IRCC) au atins prețuri extrem de mici, alimentând un boom imobiliar.

Acele rate ultra-mici aveau sens în 2020-2021: economia trebuia stimulată, ocuparea forței de muncă revenea lent, iar inflația era sub control. Problema a venit brusc și violent: invazia Ucrainei pe 24 februarie 2022 a declanșat un șoc energetic și alimentar global de o amploare neașteptată. Prețul gazelor naturale pe piețele europene a explodat de 5-10 ori față de nivelul anterior conflictului, petrolul a urcat, prețurile alimentelor au crescut pe fondul blocajelor comerciale, și inflația a luat foc aproape în toată lumea.

2. Ciclul de înăsprire 2022-2024: opt majorări consecutive

BNR a reacționat cu hotărâre și rapid. Prima majorare a venit în ianuarie 2022, de la 1,75% la 2,00%, urmată de creșteri la fiecare ședință: 2,50% în martie, 3,00% în mai, 3,75% în iulie, 4,75% în august, 5,50% în septembrie, 6,00% în ianuarie 2023, și în final 7,00% în iulie 2023. Da, 7,00%: acesta a fost vârful ciclului. Ulterior, BNR a redus dobânda de la 7,00% la 6,75% în noiembrie 2023 și la 6,50% în august 2024, unde a rămas de atunci neschimbată.

Această traiectorie reflectă că BNR a acționat rapid în faza de înăsprire și cu prudenţă în cea de relaxare. Viteza înăspririi a fost justificată de amploarea șocului inflaționist: prețurile creșteau cu 15-16% pe an la vârful din 2022, viteze care, dacă se autosusțin prin anticipații și creșteri salariale compensatorii, pot crea spirale inflaționiste greu de oprit. Prudența în relaxare reflectă faptul că inflația românească a coborât lent și riscant: 9,69% în decembrie 2025 față de 9,62% în ianuarie 2026 și 9,31% în februarie 2026 nu este deloc o dezinflație rapidă.

3. De ce a ales BNR prudența în 2025-2026

Decizia de a menține dobânda la 6,50% pe tot parcursul lui 2025 și cel puțin al primelor luni ale lui 2026 a urmărit mai multe obiective simultane. Primul: inflația rămânea cea mai ridicată din UE, iar o relaxare prematură ar fi putut relansa presiunile pe prețuri. Al doilea: creșterile de TVA și accize adoptate în august 2025 au transmis un șoc direct în indicii de prețuri, iar BNR a evaluat riscul că inflația să urce temporar, lucru care s-a și confirmat (BNR anticipa o creștere a inflației în trimestrul 2 din 2026 din cauza eliminării plafonului la adaosul comercial).

Al treilea motiv a fost stabilitatea cursului de schimb: o relaxare monetară prematură ar fi putut slăbi leul față de euro, importând inflație suplimentară prin scumpirea bunurilor de import. Diferența de dobândă față de BCE (care a redus dobânzile mai agresiv) crea un avantaj de randament pentru deținătorii de titluri românești denominate în lei, sprijinind implicit cursul. Al patrulea motiv era consolidarea fiscală: BNR a subliniat că mixul sănătos de politici macroeconomice necesită o politică fiscală restrictivă însoțită de o politică monetară prudentă, nu relaxare pe ambele fronturi simultan.

4. Ce a așteptat piața: prima reducere și calendarul 2026

Analiștii de la BCR, ING și alte bănci de investiții anticipau la finalul lui 2025 că BNR va iniția ciclul de relaxare în mai 2026, cu o reducere totală de 100 de puncte de bază pe parcursul anului, ducând dobânda la circa 5,50% la finele lui 2026. Logica: dezinflația ar deveni clară în trimestrul 2 din 2026, dând BNR spațiul să înceapă tăierea prudentă, câte 25 de puncte de bază la fiecare ședință. Instabilitatea politică generată de căderea Guvernului Bolojan prin moțiunea de cenzură din mai 2026 a complicat tabloul, producând o depreciere a leului la maxime record (5,27 lei/euro) și obligând BNR să evalueze din nou calendarul.

O lecție importantă pe care o oferă ciclul 2022-2026 este că băncile centrale bune comunică din timp intenția și ritmul deciziilor, tocmai pentru a ancora anticipațiile. Când piața înțelege că dobânzile vor coborî gradual, nu brusc, ajustarea economică se produce mai lin: ratele variabile la credite scad predictibil, firmele pot planifica investițiile, băncile pot evalua riscurile portofoliului ipotecar.

5. Comparația regională: România față de vecinii săi

România a menținut dobânzile mai ridicate mai mult timp decât vecinii din regiune. Banca Centrală a Ungariei (MNB) a redus dobânda agresiv în 2023-2024, de la un vârf de 13% la circa 6,5% la finele lui 2025. Banca Centrală a Poloniei (NBP) a tăiat dobânzile în 2023 și a intrat ulterior într-un ciclu de așteptare. Banca Centrală a Cehiei (CNB) a redus dobânzile mai rapid, ajungând la circa 3,75% în 2025. BCE a coborât dobânzile la circa 2,75-3% la finele lui 2025.

Diferența față de regiune se explică prin inflația mai persistentă a României (în special din cauza prețurilor reglementate și fiscalității modificate în 2025) și prin vulnerabilitățile macroeconomice (deficit fiscal ridicat, curs de schimb potențial sub presiune). O relaxare prea rapidă față de regiune ar fi slăbit leul mai mult decât era dezirabil și ar fi riscat să inverseze dezinflația. Această prudență a avut prețul său: costul creditului a rămas ridicat mai mult timp, afectând piața imobiliară și investițiile private.

SURSE PRINCIPALE

BNR, Comunicate CA politică monetară 2022-2026.

BNR, Raportul asupra inflației, noiembrie 2025 și mai 2026.

BCR, Analiză politică monetară BNR, noiembrie 2025.

ING Think, Romania Monetary Policy Update, 2025-2026.

BCE, Comunicatele privind politica monetară 2022-2025.

BT Capital Partners, Prognoze politică monetară România 2026.