Sinteză. Mediul de afaceri din România în 2026 prezintă o dualitate care surprinde analistii: pe de o parte, indicatorii structurali sunt mai buni decât sugerează percepția publică internă, cu investiții străine directe revenite la 8,1 miliarde euro în 2025 (cel mai mare flux din ultimii trei ani), un stoc cumulat de ISD de 120 de miliarde de euro și 94 de proiecte de investiții noi anunțate în 2024, cel mai mare număr din 2019. Pe de altă parte, antreprenorii autohtoni traversează o perioadă de prudentă marcată: Indexul antreprenorial 2026, realizat de IMM România, arată că 45% dintre oamenii de afaceri anticipează o scădere a investițiilor proprii, 60% percep accesul la finanțare ca dificil sau foarte dificil, și aproape niciunul din cei chestionați nu anticipează o creștere semnificativă a exporturilor în 2026. Această fotografie cu două viteze reflectă o economie unde capitalul internațional vede potențialul, iar capitalul autohton simte durerea ajustărilor fiscale și a stagnarii din 2025.

1. Contextul macro: o economie în ajustare, dar cu fundamente solide

Mediul de afaceri din 2026 se formează pe fundalul unor ajustări macroeconomice semnificative: consolidarea fiscală impusă de procedura de deficit excesiv a redus stimulii bugetari, dobânzile ridicate (BNR la 6,50%) au scumpit creditul, iar contracția din T4 2025 (-1,9% trimestrial) a creat un sentiment de prudentă generalizată. Și totuși, câteva fundamente rămân solide: PIB nominal creste în continuare, piata de muncă formală rămâne relativ stabilă, infrastructura de transport se extinde vizibil (1.314 km de autostrăzi și drumuri expres în execuție), și fondurile europene ating în 2026 niveluri estimate record de 15-17 miliarde de euro.

Căderea Guvernului Bolojan prin moțiunea de cenzură din mai 2026 a adăugat un strat de incertitudine politică, vizibil în deprecierea leului la 5,27 lei/euro și în prudenta suplimentară a investitorilor față de decizii majore de capital. Piata româneasca demonstrase până atunci o reziliență remarcabilă: 58% din investitorii internaționali chestionați de EY în studiul Attractiveness Survey 2025 anticipau că atractivitatea României va continua să crească în urmatorii trei ani, chiar și în contextul consolidarii fiscale.

2. Investițiile străine directe: revenire puternică în 2025

Fluxul de ISD din România a marcat în 2025 o revenire spectaculoasă de la declinul din 2023-2024. Conform datelor Ministerului Finanțelor, ISD au crescut cu peste 45% față de 2024, ajungând la aproximativ 8,1 miliarde de euro, față de 5,7 miliarde în 2024 și 6,6 miliarde în 2023. Aceasta este cea mai mare valoare anuală din ultimii ani și confirmă că reducerea din 2023-2024 a fost ciclică, generată de incertitudinile geopolitice globale și de majorarea dobânzilor, și că potentialul structural al României ca destinație de ISD rămâne intact.

Stocul cumulat de ISD a ajuns la 120 de miliarde de euro la finele lui 2024, o creștere de 6% față de 2023, semn că investitorii care au deja operațiuni în România reinvestesc profiturile și extind capacitățile. Principalele sectoare pentru ISD rămân industria auto și a componentelor (24% din total), energia regenerabilă (18%, un sector în expansiune accelerată), IT și software (16%) și agro-industria (13%). Un indicator deosebit de pozitiv: numărul de proiecte noi de ISD a crescut cu 57% în 2024 față de 2023 (94 față de 60), un maxim din 2019 și un semnal că România atrage din nou investiții greenfield, nu doar mentenanță a stocului existent.

3. Percepția investitorilor: atractivitate recunoscută, bariere persistente

Studiul EY Attractiveness Survey 2025 oferă una dintre cele mai complete radiografii ale percepției investitorilor internaționali față de România. Principalii factori de atractivitate menționați sunt: accesul la piețe noi și clienți (48% din respondenți), optimizarea lanțurilor de aprovizionare (36%), valorificarea noilor tehnologii și a condițiilor fiscale favorabile (34% fiecare), și reducerea costurilor (32%). Aceasta ilustrează că România este percepută dincolo de avantajul simplu al costurilor reduse: devine un hub regional și o poartă spre piețele din UE și din afara UE.

Barierele percepute de investitori rămân consistente de la un an la altul: predictibilitatea fiscală și legislativă (frecvența schimbărilor de legislație fiscală, modificarile cu efect retroactiv), calitatea infrastructurii de transport și energie (în îmbunătățire, dar cu ritmuri inegale), eficiența administrației publice (proceduri birocratice lente, corupție percepută în achizițiile publice) și disponibilitatea forței de muncă calificate (mai ales în sectoarele tehnice). Consiliul Investitorilor Străini (CIS) și Camera de Comert Americane (AmCham) semnalează aceleași probleme structural în White Books și rapoartele lor anuale, fiecare ediție repetând recomandările precedente cu progrese parțiale.

4. Percepția antreprenorilor autohtoni: o generație sub presiune

Dacă investitorii internaționali privesc România cu optimism moderat, antreprenorii autohtoni traversează în 2026 o perioadă de prudentă marcată de incertitudine. Indexul antreprenorial 2026 (IMM România, publicat în aprilie 2026) arată că climatul de business s-a deteriorat vizibil: 45% din antreprenori anticipează o scădere moderată sau semnificativă a propriilor investiții, 60% percep accesul la creditare ca dificil sau foarte dificil, și niciunul din cei chestionați nu anticipează o creștere semnificativă a exporturilor.

Principalele cauze ale prudentei antreprenorilor sunt: inflația persistentă (9,7% în 2025) care a erodat marjele, costul crescut al creditului (dobânzi de 6-9% pentru IMM), instabilitatea fiscală (modificările de TVA și contribuții din 2025 au surprins mulți antreprenori nepregătiți) și scăderea consumului intern (care a comprimat veniturile firmelor din retail, ospitalitate și servicii). Concluzia unanimă a evenimentului de lansare a Indexului: situația cere măsuri concrete de simplificare a birocrației și de îmbunătățire a accesului la finanțare pentru companiile românești.

5. Diferența dintre capitalul internațional și cel autohton

Dualitatea percepției între capitalul internațional (optimist față de România pe termen mediu) și capitalul autohton (prudent față de condițiile din 2026) nu este o contradicție, ci o reflectare a perspectivelor diferite. Investitorul internațional evaluează România comparativ cu alte destinații globale: față de Vietnam, Polonia, Cehia sau Serbia, România are avantaje clare de dimensiune a pieței (locul 6 în UE ca populație), de infrastructura în expansiune, de competente tehnice și de integrare europeana. Antreprenorul autohton evaluează condițiile din propria țară față de ce ar fi în mod rezonabil: față de Cehia sau Polonia, costul creditului este dublu, birocrația mai apăsătoare, și predictibilitatea fiscală mai slabă.

Reducerea acestui decalaj de percepție necesită reforme care să îmbunătățească condițiile pentru toți participanții la piata: simplificarea fiscală, reducerea costului creditului prin canalul de transmisie al politicii monetare (pe măsura relaxarii BNR), digitalizarea administrației publice și continuarea investițiilor în infrastructura. Aceasta este, în esență, agenda reformei mediului de afaceri românesc pentru orizontul 2026-2030.

SURSE PRINCIPALE

Ministerul Finanțelor, date ISD 2025, publicate mai 2026.

EY, Romania Attractiveness Survey 2025, iunie 2025.

BNR, Investiții Străine Directe în România 2024, septembrie 2025.

IMM România, Indexul antreprenorial 2026, aprilie 2026.

Consiliul Investitorilor Străini (CIS), White Book 2025.

AmCham Romania, Business Sentiment Index 2025.

Termene.ro, Investitiile straine in Romania 2025, mai 2026.