Sinteză. UiPath este povestea care a schimbat narativul despre startupurile din Romania. Fondat în 2005 la București de Daniel Dines și Marius Tîrcă ca o firmă software de outsourcing, UiPath a pivotat spre automatizarea robotic a proceselor (RPA) în jurul lui 2012, a crescut exploziv în 2017-2021 finanțat de investitori de top din Silicon Valley (Accel, CapitalG, Sequoia), a ajuns la o evaluare de 35 de miliarde de dolari la vârful din 2021 și s-a listat pe New York Stock Exchange în același an. La mai 2026, UiPath are o capitalizare de piața de circa 10-12 miliarde de dolari după corecția piețelor tech din 2022-2023, rămânând cel mai valoros startup cu origine româneasca din istoria țării și un simbol global al potentialului antreprenorial românesc. În jurul acestui simbol și al ecosistemului tehnic matur pe care România l-a construit în trei decenii se formează o nouă generație de fondatori, huburi de inovare și fonduri de capital de risc cu apetit pentru oportunitate româneasca. Articolul analizează starea actuala a ecosistemului de startup-uri din Romania, realizarile, lacunele și perspectivele.

1. Fundatia: de ce Romania a generat un unicorn

Succesul UiPath nu a fost accidental. El s-a construit pe o fundatie de trei decenii de investitii in invatamantul tehnic, de capital uman format in universitatile de informatica din Bucuresti, Cluj-Napoca, Timisoara si Iasi, si de o cultura de outsourcing si nearshoring care a conectat programatorii romani cu clientii si standardele internationale. Daniel Dines si Marius Tarca au petrecut ani de zile construind o firma mica de software custom inainte de a identifica oportunitatea RPA: un camp clar subabodat de marii vendori enterprise, cu o nisa tehnica unde echipa lor putea excela. Aceasta secventa (fundament tehnic solid, experienta cu clientii internationali, pivot spre o nisa cu potentialul de a deveni un standard global) este reteta repetabila a startup-ului de succes.

Alti fondatori romani de success global includ: Razvan Radu (fondatorul Softwareone in Switzerland, desi cu origine mixta), echipa de la Elrond/MultiversX (blockchain cu radacini romanesti), fondatorii Bitdefender (Florin Talpes, securitate cibernetica, venituri de peste 700 milioane de dolari in 2025), fundatorii FintechOS (infrastructura fintech, finantata de investitori internationali de top) si zeci de alti fondatori mai putin cunoscuti publicului, dar cu afaceri de 50-200 milioane de euro in SaaS, healthtech, edtech sau industrytech. Aceasta generatie de antreprenori digitali romani reprezinta capitalul reputational cel mai valoros al ecosistemului.

2. Huburile de inovare: unde se intampla

Ecosistemul de startup-uri din Romania este distribuit geografic, cu nuclee distincte in fiecare centru universitar major. Cluj-Napoca este cel mai dinamic ecosistem antreprenorial din Romania dupa Bucuresti: Cluj Innovation District (un proiect de regenerare urbana care urmareste sa transforme fosta platforma industriala de la Carbochim intr-un hub de inovare de talie europeana), Tetarom si Parcul Tehnologic Cluj-Est gazduiesc zeci de startup-uri si firme tech. Cluj este un oras in care 30-35% din populatia activa lucreaza in sectoare intensive in cunoastere, un record national.

Timisoara, cel mai vestic oras universitar al Romaniei, beneficiaza de proximitatea cu ecosistemele tech din Viena, Budapesta si Munchen si de o comunitate antreprenoriala activa la interfata intre IT, industrie si design. Iasi, capitala Moldovei, a crescut rapid ca hub tech dupa investitiile masive ale firmelor de outsourcing si a firmelor locale gen Gemini Solutions sau Ateliere de Creatie. Brasovul combina ecosistemul auto si industrial cu cel digital. Bucurestii raman cel mai mare ecosistem ca volum absolut, dar fragmentat intre multiple initiative (Startup Bucharest, Techcelerator, How to Web conference, ROCA X).

3. Capitalul de risc: in crestere, dar insuficient

Accesul la capital de risc (venture capital, VC) este esential pentru a scala un startup tech de la o idee la o companie cu venituri de milioane de euro. Romania a ramas mult in urma Poloniei, Estoniei, Cehiei sau Ungariei la capitolul VC disponibil local, dar progresele din 2018-2025 sunt vizibile. Fonduri de VC activ cu mandate pentru Romania includ: Early Game Ventures (focus Romania/ECE, investitii tipice de 200.000-1.000.000 euro in faza seed), GapMinder Venture Partners (Romania, fond de 60 milioane euro), Catalyst Romania (fond de 50 milioane euro, seria A si B), ROCA X si mai multe fonduri de fonduri finantate partial din resurse europene.

La nivel de ecosistem, exista o discontinuitate importanta: Romania are relativ multa activitate la nivel de idee si prototip (hackathoane, acceleratoare, incubatoare universitare), dar are putine fonduri capabile sa investeasca 2-10 milioane de euro in companiile care au demonstrat ceva (product-market fit) si au nevoie de capital pentru scala. Aceasta este ‘valea mortii’ a ecosistemului romanesc de startup-uri: faza dintre un produs functional cu primii 10-20 de clienti si o companie capabila sa concureze la nivel european. Unele companii trec aceasta faza prin bootstrapping (finantare proprie din venituri), altele prin fonduri de VC straine (Londra, Berlin, Amsterdam) care le gasesc, altele nu reusesc sa treaca.

4. Programele publice de sprijin: acceleratoare si granturi

Guvernul roman a creat de-a lungul timpului mai multe programe de sprijin pentru startup-uri si antreprenoriat inovativ: Start-up Nation (program de granturi de pana la 250.000 de lei pentru noii antreprenori, cu mai multe editii din 2017), Programul Operational Capital Uman (POCU) cu componente de sprijin pentru antreprenoriat, IMM Invest (garantii pentru credite), si mai recent Programul de competitivitate si rezilienta 2021-2027 cu componente de inovare. PNRR include jaloane legate de ecosistemul de inovare: universitati de cercetare, parcuri stiintifice si tehnologice si digitalizarea serviciilor publice.

Evaluarile independente ale acestor programe releva o problema sistemica: fondurile sunt mari, dar mecanismele de selectie si monitorizare sunt slabe, ducand la finantarea multor proiecte mediocre in detrimentul celor cu potential real de scala. Start-up Nation a finantat sute de mii de firme in mai multe editii, dar rata de supravietuire la 3-5 ani este de circa 30-40%, iar proportia celor care au crescut la companii de scara medie este sub 5%. Fondurile de VC private, care investesc capital propriu si sunt motivate de randamentul investitiei, au o rata de selectie mai riguroasa si produc mai multa valoare per leu investit, sugeram ca o politica mai eficienta ar fi cofinantarea fondurilor de VC private cu bani publici (un model folosit cu succes in Israel, Finlanda si Estonia).

5. Perspectivele ecosistemului: urmatorul unicorn

Romania are toate ingredientele pentru a produce mai multi unicorni (startup-uri cu evaluare de peste 1 miliard de dolari) in urmatorii 10 ani: baza de talent tehnic profunda, costuri mai mici de operare fata de vestul Europei, conexiuni cu investitorii din Silicon Valley si din marile hub-uri europene, si un numar crescand de fondatori cu experienta in companiile tech internationale care se intorc sau raman si construiesc. Domeniile cu cel mai mare potentail sunt: cybersecurity (Romania are deja Bitdefender, cel mai mare vendor independent din UE), fintech si infrastrucatura financiara (FintechOS, Modex, Blotout), healthtech si biotech (cu potentialul cercetarilor din universitatile medicale), industrytech (automatizarea proceselor industriale, AI pentru lanturile de aprovizionare) si cleantech (solutii tech pentru tranzitia verde).

Ecosistemul are nevoie de mai multi mentori si investitori angel cu experienta in cresterea companiilor tech, de mai mult capital de serie A si B disponibil local, de o cultura mai puternica a asumarii esecului constructiv si de parteneriate mai stransi intre universitate si industrie. Acestea sunt investitii in infrastructura soft a ecosistemului, la fel de importante ca investitiile in hub-uri fizice sau in programe de granturi, si cu un randament pe termen lung mult mai ridicat.

SURSE PRINCIPALE

Dealroom.co, Romania Startup Ecosystem Report, 2025.

How to Web, State of Romanian Tech, 2025.

UiPath, Annual Report 2025.

Bitdefender, date financiare 2025.

Early Game Ventures, Raport de portofoliu 2025.

StartupBlink, Ecosystem Index Romania, 2025.

OCDE, Startup Policy Review Romania, 2024.