Sectiunea 1 Macroeconomie si crestere Articolul 11 Mai 2026
Sinteza. Deficitul bugetar al Romaniei a atins 9,3 la suta din PIB in 2024, cel mai ridicat din Uniunea Europeana. Acesta este rezultatul unui deceniu de cresteri de cheltuieli publice care au depasit constant cresterile de venituri fiscale, pe fondul unei baze de colectare subdezvoltate si al evaziunii fiscale masive. Guvernul Bolojan a adoptat in 2025 si 2026 pachete succesive de consolidare fiscala, proiectand reducerea deficitului la 8,4 la suta din PIB in 2025 si la 6,2 la suta in 2026.
1. Deficit structural versus deficit ciclic
Deficitul bugetar apare atunci cand cheltuielile publice depasesc veniturile publice. Tratatul de la Maastricht fixeaza un plafon de 3 la suta din PIB. Romania are un deficit preponderent structural: chiar si in anii de crestere economica solida (2017, 2018, 2019), deficitul a depasit 3 la suta din PIB, aratand ca dezechilibrul nu vine din fluctuatiile ciclice, ci din decizii politice privind cheltuielile permanente.
2. Cauzele structurale
Prima cauza este cresterea masiva a cheltuielilor salariale in sectorul public din 2017-2019. Legea salarizarii unitare din 2017 a majorat salariile bugetarilor cu 25-150 la suta in functie de categorie, ducand masa salariala publica de la circa 6 la suta din PIB la peste 9 la suta. Odata acordate, aceste drepturi sunt protejate juridic si extrem de greu de redus.
A doua cauza este baza fiscala ingusta: veniturile bugetare totale reprezinta circa 31-33 la suta din PIB, printre cele mai scazute din UE (media europeana este 41-42 la suta). Aceasta diferenta de 8-10 puncte procentuale reprezinta 30-40 de miliarde de lei de venituri lipsa anual. Cauzele sunt evaziunea fiscala ridicata (gap-ul de TVA al Romaniei este estimat la 7-8 la suta din PIB, cel mai mare din UE), economia informala extinsa si eficienta scazuta a colectarii la ANAF.
3. Pachetele de consolidare fiscala 2025-2026
Romania a adoptat in 2025 si 2026 pachete succesive de ajustare. Pachetul din decembrie 2024 a inclus inghetul nominal al salariilor si pensiilor in 2025. Pachetul din iulie 2025 a adaugat cresteri ale TVA, extinderea bazei de calcul a contributiilor de sanatate, majorarea accizelor si cresterea impozitului pe dividende la 10 la suta. Pachetul din septembrie 2025 a introdus un nou impozit recurent pe proprietatile rezidentiale si taxe de mediu. Traseul agreat cu Comisia Europeana prevede deficit sub 3 la suta abia in 2030-2031.
4. Riscuri si perspective
Principalul risc este de natura politica: ajustarile fiscale sunt nepopulare, iar presiunile electorale pot genera tentatii de a relaxa ritmul ajustarii. Un alt risc este o decelerare a cresterii economice sub prognozele de baza, care ar reduce veniturile fiscale. Factorul favorabil principal este intrarile record de fonduri europene in 2026, care sustin cresterea economica si veniturile fiscale asociate. Mentinerea ratingului investment grade de catre agentiile Fitch, Moodys si S&P ramane un obiectiv critic al politicii fiscale.
SURSE PRINCIPALE
Ministerul Finantelor Publice, Executia bugetara 2025.
Comisia Europeana, Previziunea economica de iarna 2026.
ING Think, Monitoring Romania, decembrie 2025.
EBRD, Regional Economic Prospects, februarie 2026.