Sinteză. Sistemul public de pensii al României (Pilonul I) absoarbe circa 7-7,5% din PIB anual, reprezentând cea mai mare cheltuială unică din bugetul de stat. Cu circa 5 milioane de pensionari și 6,5-7 milioane de angajați activi care plătesc contribuții, raportul de sustenabilitate este precar și se deteriorează odată cu îmbătrânirea demografică și emigrarea forței de muncă. Legea pensiilor nr. 360/2023, intrată în vigoare în 2024, a schimbat fundamental modul de calcul al pensiei, eliminând punctul de pensie și introducând o formulă bazată pe stagiul de cotizare, pe valoarea câștigului realizat în carieră și pe un factor de stabilitate. Articolul analizează structura sistemului, provocările demografice, reforma din 2023 și perspectivele de sustenabilitate pe termen lung.

1. Structura sistemului de pensii

Sistemul de pensii din România are trei piloni. Pilonul I este sistemul public obligatoriu, administrat de Casa Națională de Pensii Publice (CNPP), finanțat prin redistribuție: contribuțiile angajaților activi finanțează pensiile celor ieșiți din activitate. Pilonul II cuprinde fondurile de pensii obligatorii administrate privat (NN, BCR Pensii, BT Pensii, Allianz-Tiriac și altele), la care angajații contribuie cu 3,75% din salariul brut (parte din cota CAS de 25%). Pilonul III reunește pensiile private facultative, cu participare voluntară și beneficii fiscale.

Pilonul I domină copleșitor: circa 95% din veniturile pensionarilor provin din pensii publice. Pilonul II a acumulat active de circa 120-130 miliarde lei (25-26 miliarde euro) după 15 ani de funcționare, cu circa 8,5 milioane de participanți, dar sumele acumulate individual sunt deocamdată modeste față de nevoile reale ale pensionării. Pilonul III rămâne marginal, cu sub 500.000 de participanți activi, parțial din cauza stimulentelor fiscale insuficiente și a conștientizării reduse a populației față de pensionarea privată.

2. Legea pensiilor nr. 360/2023: noua formulă de calcul

Legea nr. 360/2023 a înlocuit sistemul punctului de pensie cu un nou mecanism de calcul. Anterior, pensia se calcula ca produs dintre numărul de puncte acumulate (media contribuțiilor raportate la câștigul mediu brut pe economie) și valoarea punctului de pensie, stabilit prin decizie guvernamentală sau lege. Noul sistem calculează pensia ca produs al stagiului de cotizare, al câștigului mediu brut al fiecărui angajat din întreaga carieră și al unui coeficient de rată a înlocuirii.

Noul mecanism leagă pensia mai direct de contribuțiile individuale și elimină caracterul arbitrar al stabilirii valorii punctului de pensie prin decizie politică. Totuși, implementarea sa ridică dificultăți administrative considerabile: CNPP trebuie să reconstituie istoricul câștigurilor fiecărui angajat sau pensionar, un proces complex și lung. Estimările Ministerului Finanțelor indicau un cost suplimentar de 1,5-2% din PIB pe orizontul 2024-2030, o sumă semnificativă în contextul consolidării fiscale.

3. Demografía: principalul factor de risc pe termen lung

Sistemul public de pensii al României este vulnerabil în fața unui triplu șoc demografic: îmbătrânirea populației (creșterea ponderii persoanelor de peste 65 de ani), scăderea natalității (sub pragul de reproducere de 2,1 copii per femeie de câteva decenii) și emigrarea masivă a forței de muncă tinere și calificate. Combinația acestor trei tendințe reduce numărul de angajați activi care plătesc contribuții și mărește numărul de pensionari care primesc beneficii, comprimând treptat spațiul de sustenabilitate al sistemului.

Proiecțiile demografice ale Eurostat pentru România sunt îngrijorătoare: populația de vârstă activă (15-64 de ani) este așteptată să scadă de la circa 11 milioane în 2025 la 8-9 milioane în 2050, o reducere de 20-25%. Dacă tendința de emigrare continuă și rata de ocupare rămâne la nivelul actual, raportul dintre angajați și pensionari se va deteriora de la circa 1,3 la 1 în prezent spre 1 la 1 sau sub acest nivel până în 2045-2050. Aceasta ar face sistemul pay-as-you-go practic insustenabil fără fie creșteri masive de contribuții, fie reduceri substanțiale ale pensiilor sau fie subvenții extinse de la buget.

4. Pensiile speciale: problema echității

Pensiile de serviciu (cunoscute popular ca pensii speciale) sunt pensii calculate pe baze diferite față de sistemul contributiv general, acordate magistraților, militarilor, polițiștilor, parlamentarilor, diplomaților și altor categorii. Ele se calculează de regulă ca procent din ultimul salariu în activitate (în unele categorii, 80-85% din salariu), indiferent de stagiul de cotizare, și pot depăși de 5-10 ori pensia medie din sistemul general.

Costul pensiilor speciale a crescut odată cu majorarea salariilor din 2017-2019, ajungând la circa 3-4 miliarde lei anual. Legea de eliminare a pensiilor speciale pentru parlamentari a fost adoptată în mai 2026, îndeplinind un jalon din PNRR și reducând parțial această sarcină bugetară. Tensiunea dintre argumentele de echitate socială și cele de sustenabilitate bugetară rămâne o dezbatere politică majoră, cu soluții parțiale și contestații judiciare recurente.

5. Perspectivele reformei sistemului de pensii

Sustenabilizarea sistemului de pensii pe termen lung necesită mai multe reforme complementare. Prima este creșterea ratei de ocupare, în special a femeilor, tinerilor și persoanelor din mediul rural, care ar crește baza de cotizanți față de beneficiari. A doua este corelarea vârstei de pensionare cu speranța de viață: România are vârsta standard la 65 de ani pentru bărbați și 63 de ani pentru femei, cu creștere treptată spre 65 de ani pentru femei planificată pentru 2030. A treia este combaterea muncii informale, care scoate circa 1,5-2 milioane de persoane din sistemul de contribuții.

Pe termen mediu, Pilonul II va deveni mai relevant pe măsura acumulării unor sume mai semnificative de către generațiile cu cariere complete sub noul sistem. Reforma Pilonului III, prin creșterea stimulentelor fiscale și simplificarea accesului, poate completa imaginea unui sistem mixt mai rezistent la șocurile demografice. Toate aceste reforme presupun un orizont de timp lung și o voință politică de a comunica onest cu cetățenii despre eforturile necesare pentru o pensionare decentă.

SURSE PRINCIPALE

Legea nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii.

Casa Națională de Pensii Publice, Buletin statistic trimestrial 2025.

Ministerul Finanțelor, Impact bugetar Lege 360/2023.

Eurostat, Proiecții demografice EUROPOP2023.

FMI, Romania Pension System Assessment, 2024.

APAPR, date Pilonul II, 2025.