Sinteză. Mobilitatea electrică este sectorul de trecere de la economia combustibililor fosili la cea a electronilor și a energiei curate, cu implicații structurale profunde pentru industria auto, pentru sectorul energetic și pentru comportamentul consumatorilor. România are un parc auto de circa 9-10 milioane de vehicule înmatriculate, dintre care circa 50.000-60.000 sunt vehicule electrice pure (BEV) și circa 70.000-80.000 sunt hibride plug-in (PHEV), la mai 2026, o pondere de circa 1,3-1,5% din total, sub media UE de 3-4%. Tranziția spre mobilitate electrică are trei componente interdependente: adoptia vehiculelor electrice de catre consumatori, extinderea infrastructurii de incarcare publica si acasa, si modernizarea retelei electrice pentru a absorbi cererea suplimentara de electricitate. Programele Rabla Plus, finantarile europene pentru statii de incarcare si trecerea lenta a flotelor corporate spre EV sunt motoarele tranzitiei din Romania.

1. Parcul auto electric: dinamica adoptiei

Romania a inregistrat o crestere rapida a inmatricularilor de vehicule electrice in 2021-2025, de la cateva mii pe an la 15.000-20.000 de EV-uri noi anual in 2024-2025. Aceasta crestere este alimentata de programul Rabla Plus (cu prime de 45.000-90.000 de lei pentru achizitia unui EV nou), de cresterea ofertei de modele accesibile (Dacia Spring, cel mai vandut EV din Romania si din Europa, este produs la Mioveni de catre Renault si are un pret de pornire de sub 20.000 de euro dupa subventie) si de adoptia flotelor corporate (companiileinternaționale care gestioneaza flote auto trec la EV din motive de ESG si de costuri de operare mai mici).

Principalul obstacol in calea adoptiei mai rapide a EV-urilor in Romania este infrastructura de incarcare: un sofer care traieste la bloc (fara parcare proprie cu priza) si care strabate zilnic mai mult de 50-60 km are nevoie de un acces fiabil la incarcare publica rapida. La mai 2026, Romania dispune de circa 3.000-3.500 de statii de incarcare publica (cu 8.000-10.000 de puncte de incarcare), o cifra in crestere rapida dar inca insuficienta pentru a acoperi intreg teritoriul national. Autostrazile au statii de incarcare rapida (50-150 kW) la distante de 50-80 km, orasele mari au retele de incarcare in expansiune, dar orasele mici si mediul rural raman prost deservite.

2. Infrastructura de incarcare: programele si investitorii

PNRR si fondurile de coeziune aloca circa 400-500 milioane de euro pentru extinderea infrastructurii de incarcare EV din Romania, cu obiective de 30.000 de puncte de incarcare publica pana in 2026-2027. Operatorii de retele de incarcare activi in Romania sunt: Mol Limo (grupul Mol, cu reteaua cea mai extinsa de statii rapide pe autostrazile si soselele nationale), Electrica Furnizare (cu incarcatoare in parcari publice), E.ON Drive (E.ON Romania), OMV Petrom (cu statii de incarcare la benzinarii) si operatori specializati (Tesla Supercharger cu acoperire in marile orase, Ionity cu statii ultra-rapide pe coridoarele TEN-T).

Modelul de business al incarcarii publice este inca in evolutie: unii operatori percep tariful pe kWh consumat, altii pe minut de incarcare sau combinatii. Standardizarea tarifelor si a protocoalelor de plata (directiva europeana AFIR impune plata contactless la orice statie publica din 2024) faciliteaza utilizarea de catre soferul care calatoreste si vrea sa incarce oriunde, indiferent de operatorul statiei. Interoperabilitatea platformelor de navigatie si a aplicatiilor de gestionare a incarcarii (care arata in timp real disponibilitatea si pretul statiilor) este un factor de comfort care reduce anxietatea de autonomie a soferilor de EV.

3. Impactul pe industria auto autohtona

Romania este un producator auto semnificativ: Dacia (Renault Group) la Mioveni, Ford la Craiova si zeci de furnizori auto produc anual sute de mii de vehicule si componente auto in valoare de zeci de miliarde de lei. Tranzitia spre vehicule electrice creeaza atat oportunitati, cat si riscuri pentru aceasta industrie. Oportunitatea majora: Dacia Spring, produs la Mioveni, este cel mai bine vandut EV accesibil din Europa, cu productie de zeci de mii de unitati pe an, demonstrand ca Romania poate produce EV-uri competitive la scara. Ford Craiova a trecut la productia Puma Gen-E, hibridul si EV-ul din gamaSub-compact a Ford, extindand capacitatile de productie electrica ale fabricii.

Riscurile sunt reale pentru furnizorii de componente de propulsie termica: filtrele de particule, convertoarele catalitice, piesele de motoare cu ardere interna si cutiile de viteze mecanice complexe sunt necesare exclusiv vehiculelor termice si vor disparea din cerere pe masura trecerii la EV. Furnizorii auto romani din aceste categorii au nevoie de strategii de reconversie spre componente EV (baterii, motoare electrice, sisteme de management termic, powertrene electrice) sau spre alte sectoare (echipamente industriale, aerospace, aparare), cu sprijin din Fondul pentru Tranzitie Justa si din programele de formare profesionala.

SURSE PRINCIPALE

APIA (Asociatia Producatorilor si Importatorilor de Automobile), date 2025.

PNRR Romania, Componenta mobilitate electrica.

Renault Group (Dacia), Raport anual 2025.

Comisia Europeana, AFIR Regulation implementation 2025.

AFM, Program Rabla Plus 2025.

T&E (Transport and Environment), Romania EV adoption scorecard 2025.

Eurostat, Electric vehicles registration Romania 2025.