Sinteză. Hidrogenul verde, produs prin electroliza apei cu electricitate din surse regenerabile, este privit ca vectorul energetic care poate decarboniza sectoarele economice rezistente la electrificare directă: industria siderurgică (reducerea directă a minereului de fier cu hidrogen), producția de îngrășăminte (înlocuirea metanului ca sursă de hidrogen), transportul greu de lungă distanță (camioane, nave, avioane cu celule de combustie), și exportul de energie verde în format dens și ușor de transportat. Strategia europeana pentru hidrogen vizează producerea a 10 milioane de tone de hidrogen verde în UE până în 2030 și importul a altor 10 milioane de tone din afara UE. România are un potențial semnificativ de producție de hidrogen verde, bazat pe resursele sale regenerabile abundente (solar, eolian, hidro) și pe rețeaua extinsă de gaze a Transgaz, care poate transporta amestecuri de gaz natural și hidrogen. Articolul analizează potentialul, proiectele în curs și perspectivele industriei de hidrogen verde în România.

1. Ce este hidrogenul verde si de ce conteaza

Hidrogenul este cel mai abundent element din univers, dar pe Pamant se gaseste aproape exclusiv legat chimic (in apa, gaze naturale, biomasa), nu ca hidrogen molecular pur (H2). Producerea hidrogenului pur necesita energie: hidrogenul cenusiu (cel mai ieftin) se produce prin reformarea gazelor naturale cu abur, cu emisii de CO2; hidrogenul albastru se produce similar dar cu captarea si stocarea CO2; hidrogenul verde se produce prin electroliza apei cu electricitate din surse regenerabile, cu zero emisii directe de CO2. Costul hidrogenului verde era de 5-7 euro per kilogram in 2025, de 2-3 ori mai mare fata de cel cenusiu, dar in scadere rapida pe masura ce costul panourilor solare si a electrolyzerilorcreste eficienta si scade pretul.

De ce conteaza hidrogenul verde pentru Romania? In primul rand, ca substitut pentru hidrogenul cenusiu utilizat de Azomures in productia de ingrasaminte: o tona de ingrasamant amoniacal produce 2-2,5 tone de CO2 cu metanul actual, zero CO2 cu hidrogenul verde. In al doilea rand, ca combustibil pentru sectoarele de transport greu: camioanele cu pila de combustie la hidrogen au autonomie de 700-1.000 km si timp de realimentare de 15 minute, avantaje decisive fata de camioanele electrice cu baterii (autonomie mai mica, incarcare mai lunga) pentru transportul de marfa pe distante lungi. In al treilea rand, ca vector de export al energiei regenerabile in exces: in perioadele de productie solara si eoliana maxima, surplusul poate fi transformat in hidrogen verde stocat sau transportat spre consumatorii din Germania, Austria sau alte state cu deficit de productie verde.

2. Potentialul Romaniei: resurse si proiecte

Romania a elaborat o Strategie Nationala de Hidrogen in 2023-2024, cu tinte de productie de hidrogen verde de 4-6 TWh pana in 2030 si cu identificarea surselor de finantare (fonduri europene din Hydrogen Bank, proiecte IPCEI Hydrogen, PNRR componenta energie). Proiectele concrete de productie de hidrogen verde in curs sau in analiza includ: electrolyzer-e atasate parcurilor solare din Dobrogea, care valorifica surplusul de productie in perioadele de pret mic al electricitatii; instalatii pilot la Azomures (Targu Mures) pentru decarbonizarea productiei de ingrasaminte prin inlocuirea partiala sau totala a metanului cu hidrogen verde; si proiecte de hidrogen pentru industria siderurgica LIBERTY Galati, in contextul programului GreenSteel.

Transgaz, operatorul retelei de gaze naturale, a evaluat capacitatea infrastructurii sale de a transporta amestecuri de gaz natural si hidrogen (blending) in procente de pana la 10-20%, cu modificari minime ale conductelor si aparaturii. O retea de hidrogen pur dedicata pentru transportul intre producatori si consumatori mari (parcuri solare-Azomures, electrolyzere de coasta-rafinariile din Constanta) este un proiect pe termen mai lung, cu investitii de miliarde de euro si cu o logica economica sustinuta de contracte pe termen lung intre producatorii si cumparatorii de hidrogen.

3. Amonia verde si e-fuels: combustibilii alternativi de tranzitie

Amonia verde (NH3 produsa din hidrogen verde si azot din aer) este un purtator de hidrogen mult mai dens si mai usor de transportat fata de hidrogenul gazos: 1 kg de amoniac contine 17,6% hidrogen, este lichid la temperatura camerei sub presiune moderata si poate fi transportat in infrastructura existenta de amoniac. Amonia verde este un vector de export atractiv pentru hidrogenul verde produs din resursele solare si eoliene ale Romaniei: amonia produsa in Dobrogea poate fi exportata pe mare spre receptorii din Europa de Vest (Olanda, Germania, Belgia, cu terminale de import planificate). Azomures are competentele tehnice pentru productia de amoniac si poate reconverti partial spre amonia verde, cu investitii in electrolyzere si in surse de electricitate regenerabila.

E-fuel-urile (combustibili sintetici: e-kerosene pentru aviatie, e-methanol pentru transport maritim, e-diesel pentru transport greu) produse din CO2 captat si hidrogen verde sunt o optiune pentru sectoarele unde electrificarea directa este tehnic dificila. Avioanele comerciale pot zbura cu e-kerosene cu zero emisii nete de CO2 (carbonul eliberat la ardere a fost captat in productia combustibilului). Regulamentul UE ReFuelEU Aviation impune companiilor aeriene sa utilizeze proportii crescande de combustibili durabili din 2025 (2%) pana in 2050 (70%), creand o cerere structurala pentru e-kerosene. Romania, cu parcuri solare si CO2 disponibil din industria chimica, poate aspira la productia de e-fuels pentru piata europeana.

4. Finantarea: Hydrogen Bank si IPCEI

Finantarea productiei de hidrogen verde in Romania vine din mai multe surse. Hydrogen Bank-ul european (mecanismul de licitatie al Comisiei Europene care ofera garantii de pret pentru hidrogenul verde produs in UE) a organizat primele runde de licitatie in 2023-2024, cu preturi de suport de 0,50-0,70 euro per kg de hidrogen verde. Companiile romanesti care produc hidrogen verde eligibil pot participa la aceste licitatii si pot accesa subventii care reduc decalajul de cost fata de hidrogenul cenusiu. IPCEI Hydrogen (Important Projects of Common European Interest pentru hidrogen) este un mecanism de finantare pentru proiectele mari de productie si infrastructura de hidrogen cu importanta transfrontaliera, cu participarea mai multor state membre.

Fondurile din PNRR si din programele de coeziune aloca resurse pentru proiecte pilot de hidrogen verde in Romania, cu obiective de demonstrare a viabilitatii tehnice si economice la scara mica, inainte de scalarea la proiecte mari. Parteneriatul Romania-Germania in domeniul energiei verzi, consolidat prin acorduri bilaterale din 2022-2024, include cooperarea pe filiera de hidrogen verde: Germania are nevoie de hidrogen verde importat pentru decarbonizarea industriei sale, Romania are resursele si potentialul de productie. Materializarea acestui parteneriat in proiecte concrete de investitii si contracte de livrare pe termen lung este pasul urmator esential.

SURSE PRINCIPALE

Ministerul Energiei, Strategia Nationala de Hidrogen 2024.

Transgaz, Studiu de fezabilitate hidrogen, 2025.

Comisia Europeana, Hydrogen Strategy 2020 si actualizarile 2024.

Comisia Europeana, European Hydrogen Bank results 2025.

IRENA, Green Hydrogen Cost and Potential Romania 2025.

Azomures, date productie si plan decarbonizare, 2025.

ReFuelEU Aviation Regulation implementation 2025.