Sinteză. Comerțul exterior al României a atins în 2025 volume record pe ambele sensuri: exporturile FOB s-au ridicat la 96,61 miliarde de euro (o creștere de 4,2% față de 2024), iar importurile CIF au ajuns la 129,35 miliarde de euro (+2,6%). Deficitul balanței comerciale s-a plasat la 32,74 miliarde de euro, cu o reducere modestă de 673 milioane de euro (-2%) față de 2024, prima scădere după mai mulți ani de expansiune continuă a decalajului. Aceste cifre plasează România în rândul economiilor deschise cu comerț exterior intens: exporturile și importurile cumulate depășesc 225 miliarde de euro, adică mai mult decât jumătate din PIB, un grad de deschidere comercială ridicat față de statele mari ale UE. Articolul analizează structura comerțului exterior, principalii parteneri, sectoarele dominante și semnificația deficitului persistent pentru sustenabilitatea macroeconomică.

1. Exporturile: 96,6 miliarde de euro dominate de industria auto

Exporturile României în 2025 s-au ridicat la 96,61 miliarde de euro, crescând cu 4,2% față de 2024, pe fondul menținerii cererii europene pentru produsele industriale românești și al câtorva trimestre favorabile pentru industria auto. Structura exporturilor rămâne dominată de mașini și echipamente de transport, care reprezintă 46,4% din totalul exporturilor, adică aproape jumătate din tot ceea ce exportă România. Această concentrare reflectă ponderea masivă a industriei auto: Dacia-Renault, Ford, Continental, Bosch și sutele de furnizori ai acestora generează împreună cel mai mare flux de exporturi din economia românească.

A doua categorie ca pondere sunt produsele manufacturate diverse (27% din exporturi), care includ textile, mobilă, produse metalice, materiale de construcții și ambalaje. Produsele chimice și farmaceutice urmează cu circa 8-9%, cu exporturi de la Antibiotice Iași, Zentiva, Boehringer Ingelheim și producătorii de substanțe active. Produsele agroalimentare (cereale, oleaginoase, carne, produse lactate) reprezintă circa 10-11%, cu o creștere semnificativă față de anii anteriori pe fondul bunelor recolte din 2023-2025. Un progres important vine dinspre exporturile de servicii (IT, transport, servicii financiare), care adaugă anual un excedent de circa 12-15 miliarde de euro, compensând parțial deficitul de bunuri.

2. Importurile: 129,4 miliarde de euro și de ce consumăm atât de mult din exterior

Importurile României au totalizat 129,35 miliarde de euro în 2025 (+2,6%), cu o rată de creștere mai mică față de exporturi, ceea ce explică reducerea modestă a deficitului. Structura importurilor urmărește relativ îndeaproape pe cea a exporturilor la categoriile mari: mașini și echipamente de transport (36,6% din importuri, componente auto pentru fabricile locale), produse manufacturate diverse (28,4%), produse chimice și farmaceutice (circa 12%), produse energetice (petrol, gaze, derivate energetice, circa 10%) și produse agroalimentare (circa 8%).

Importurile ridicate de produse manufacturate reflectă un deficit structural de competitivitate internă în mai multe sectoare: România importă electronice de consum (telefoane, computere, electrocasnice), produse de îngrijire personală, cosmetice, echipamente industriale și multe categorii de produse de consum intermediare pe care economia locală le produce insuficient sau la costuri mai mari față de producătorii externi. Germania este principalul furnizor de importuri cu 18% din total, urmată de Italia (8%), Ungaria (6,9%), China (6,8%), Polonia (6,3%), Turcia (5,7%), Bulgaria, Olanda, Franța și Austria.

3. Distribuția geografică: UE, partenerul covârșitor

Uniunea Europeană rămâne de departe cel mai important partener comercial al României, absorbirând 71,6% din exporturi și furnizând 72,2% din importuri în 2025. Aceasta reflectă integrarea profundă a economiei românești în lanțurile de valoare europene și avantajele pieței unice: fără tarife vamale, fără bariere non-tarifare majore, cu recunoaștere mutuală a standardelor și cu fluiditate logistică. Cei mai importanți parteneri din UE la export sunt: Germania, Italia, Franța, Ungaria, Bulgaria și Spania. La import, Germania domină clar cu 18% din total, urmată de Italia, Ungaria și Polonia.

Comerțul extra-UE (28,4% din exporturi și 27,8% din importuri) include relații comerciale cu Turcia (un partener în creștere la exporturi de componente industriale), cu SUA (pentru exporturi de produse IT, farmaceutice și industriale), cu China (de unde România importă masiv electronice, utilaje și produse de consum la prețuri mici), cu Marea Britanie (post-Brexit, dar cu relații comerciale solide), și cu piețele emergente din Africa și Asia, unde exporturile românești au potențial de creștere. Republica Moldova și Ucraina sunt parteneri importanți în Europa de Est, cu relații comerciale care vor crește pe măsura integrării europene.

4. Deficitul comercial de 32,7 miliarde de euro: îngrijorare sau normalitate

Deficitul balanței comerciale de bunuri de 32,74 miliarde de euro în 2025, echivalentul a circa 8,64% din PIB (estimat la 378,8 miliarde euro), este unul dintre cele mai ridicate din Uniunea Europeană ca pondere în PIB și reprezintă o vulnerabilitate macroeconomică recunoscută. Pentru comparație, Polonia are un deficit comercial de bunuri de circa 3-4% din PIB, iar Cehia și Ungaria înregistrează chiar excedente sau deficite minime. Această diferență reflectă un decalaj de competitivitate al industriei românești față de omologii din regiune, dar și un nivel de consum intern mai ridicat raportat la capacitatea de producție locală.

Deficitul de bunuri este parțial compensat de excedentul la servicii (IT, transport, turism) de circa 12-15 miliarde de euro și de remitențele diasporei (circa 6 miliarde de euro anual), astfel că deficitul de cont curent (care include toate fluxurile cu exteriorul) se plasează la circa 8-9% din PIB, unul dintre cele mai ridicate din UE. Finanțarea acestui deficit se realizează prin ISD (8,1 miliarde euro în 2025), fonduri europene (care aduc intrări de capital nerambursabil) și împrumuturi externe ale statului și sectorului privat. Riscul este că o deteriorare a unuia din aceste fluxuri de finanțare ar putea produce o criză de balanță de plăți, similar scenariilor din 2008-2009.

5. Tendințele și perspectivele pentru 2026-2028

Tendința de ușoară reducere a deficitului comercial observată în 2025 ar putea continua în 2026-2028, pe câteva fundamente: exporturile vor fi impulsionate de intrarea în producție a zăcămintelor Neptun Deep (gaze naturale pentru export spre statele vecine și spre Europa Centrală), de creșterea exporturilor din industria de apărare (pe fondul comenzilor din programul SAFE și al offset-urilor industriale), de expansiunea exporturilor IT și de software (care sunt înregistrate ca exporturi de servicii, nu de bunuri, dar contribuie la contul curent). Importurile vor fi mai puternic gestionate pe fondul moderării consumului intern și al creșterii producției locale în sectoarele energetic și agro-alimentar.

O reducere structurală a deficitului comercial necesită, pe termen mediu, creșterea valorii adăugate interne în mai multe sectoare: mai multă procesare locală a materiilor prime agricole (export de produse alimentare procesate în loc de cereale brute), mai mult conținut local în industria auto (mai puține componente importate din Germania sau Cehia), mai multă producție internă de electronice și echipamente (prin investiții în industria 4.0) și o piață de energie mai independentă. Aceasta este agenda de competitivitate economică pe care planurile strategice ale României o propun pentru orizontul 2030.

SURSE PRINCIPALE

INS, Comerțul internațional cu bunuri, date 2025.

ARICE, Buletin comerț internațional 8/2025.

Financial Intelligence, Comerțul exterior 2025, martie 2026.

Digi24, Deficitul comercial 2025, februarie 2026.

BNR, Balanța de plăți externe, date 2025.

Eurostat, Trade in goods statistics Romania, 2025.

INS, Comunicat privind comerțul exterior decembrie 2025.